256 matches
-
V-a ajută la educarea vorbirii spontane și a celei curente, cât și la comunicarea verbală ireproșabilă cu lumea înconjurătoare. Scopul general al jocurilor folosite este reeducarea și restructurarea pozitivă a întregii personalități a copilului logopat. Latura psihică în terapia dislaliei În orice atitudine umană se manifestă o componentă psihică; aceasta se observă și în timpul articulației. Psihologul german Kainz dă ca exemplu grăitor cuvântul „liniște” („Ruhe”) care se articulează diferit, în funcție de pronunția sa liniștită sau, dimpotrivă, dacă cuvântul are o tonalitate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
etc. Nu e de mirare că prin aceasta articulația suferă, fiind frânată sau oprită. Terapia tulburărilor dislalice trebuie, așadar, să țină seama de aceste neajunsuri psihice, luând măsuri pentru înlăturarea lor. Mulți specialiști au subliniat importanța laturii psihice în terapia dislaliei. Un procedeu important și util este folosirea înregistrărilor pe banda de magnetofon a succeselor obținute, cu ajutorul acestei înregistrări, copilul își trăiește conștient succesul. Numai după ce pacientul a fost convins de progresul vorbirii sale, el poate audia prima înregistrare despre vorbirea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de limbaj și s-au făcut diferențieri în cadrul marilor categorii, începând cu cazurile ușoare de alterări de pronunție, dereglări de ritm, citire și scriere, situate la limita dintre normal și patologic, până la tulburările grave și accentuate cu caracter evident patologic: dislalii polimorfe; alalii; dislexii, disgrafii, disortografii; logonevrozele de diverse tipuri și complexitate, cu sau fără tulburări intelective sau asociate cu fenomene de suferință cerebrală. În cadrul dislaliilor au predominat dislalia fiziologică și funcțională și în procentaj scăzut cea organică. La multe cazuri
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
la limita dintre normal și patologic, până la tulburările grave și accentuate cu caracter evident patologic: dislalii polimorfe; alalii; dislexii, disgrafii, disortografii; logonevrozele de diverse tipuri și complexitate, cu sau fără tulburări intelective sau asociate cu fenomene de suferință cerebrală. În cadrul dislaliilor au predominat dislalia fiziologică și funcțională și în procentaj scăzut cea organică. La multe cazuri este evident deficitul de inervație al neuronului motor periferic, ceea ce explică apraxia și lentoarea fono-articulatorie. La altele, este evidentă lipsa atenției auditive și a auzului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
normal și patologic, până la tulburările grave și accentuate cu caracter evident patologic: dislalii polimorfe; alalii; dislexii, disgrafii, disortografii; logonevrozele de diverse tipuri și complexitate, cu sau fără tulburări intelective sau asociate cu fenomene de suferință cerebrală. În cadrul dislaliilor au predominat dislalia fiziologică și funcțională și în procentaj scăzut cea organică. La multe cazuri este evident deficitul de inervație al neuronului motor periferic, ceea ce explică apraxia și lentoarea fono-articulatorie. La altele, este evidentă lipsa atenției auditive și a auzului fonematic cauzate fie
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cazuri este evident deficitul de inervație al neuronului motor periferic, ceea ce explică apraxia și lentoarea fono-articulatorie. La altele, este evidentă lipsa atenției auditive și a auzului fonematic cauzate fie de un deficit neurologic, fie de tulburări gnozice. În alte cazuri, dislalia este determinată de o slabă preocupare a familiei pentru educarea limbajului. S-au semnalat în procentaj scăzut dislalii polimorfe pe fond de hipoacuzie de diverse grade care împiedică achiziția normală și spontană a vorbirii, dar care permite totuși o reabilitare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
este evidentă lipsa atenției auditive și a auzului fonematic cauzate fie de un deficit neurologic, fie de tulburări gnozice. În alte cazuri, dislalia este determinată de o slabă preocupare a familiei pentru educarea limbajului. S-au semnalat în procentaj scăzut dislalii polimorfe pe fond de hipoacuzie de diverse grade care împiedică achiziția normală și spontană a vorbirii, dar care permite totuși o reabilitare verbală auditivă. Tot în procentaje scăzute au fost diagnosticate nazonanțele sau rinolalia aperta și clauza de natură organică
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
au solicitat diagnosticul complex la nivelul echipei formată din neurolog, logoped și orelist. În rândul preșcolarilor a fost diagnosticată audimutitatea sau alalia, cu cele două aspecte: senzorială și motorie sau mixtă, pe fond de debilitate mintală sau cu intelect păstrat. Dislalia este recunoscută datorită deficiențelor de articulare prin înlocuiri, omisiuni și intervertiri de sunete sau silabe în cadrul cuvântului și al propoziției. Dislalia mecanică este atribuită malformațiilor periferice ce se explică de fapt printr-o dezabilitate neuromotorie sau o diminuare a forței
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
alalia, cu cele două aspecte: senzorială și motorie sau mixtă, pe fond de debilitate mintală sau cu intelect păstrat. Dislalia este recunoscută datorită deficiențelor de articulare prin înlocuiri, omisiuni și intervertiri de sunete sau silabe în cadrul cuvântului și al propoziției. Dislalia mecanică este atribuită malformațiilor periferice ce se explică de fapt printr-o dezabilitate neuromotorie sau o diminuare a forței musculare a organelor periferice de tip paretic, astenic. Dislalia centrală explică tulburările pronunției prin tulburări neurologice și psihice evidente, iar dislalia
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
omisiuni și intervertiri de sunete sau silabe în cadrul cuvântului și al propoziției. Dislalia mecanică este atribuită malformațiilor periferice ce se explică de fapt printr-o dezabilitate neuromotorie sau o diminuare a forței musculare a organelor periferice de tip paretic, astenic. Dislalia centrală explică tulburările pronunției prin tulburări neurologice și psihice evidente, iar dislalia audiogenă nu poate fi redusă la cea prin hipoacuzie, transmisie sau de percepție, ci include și dislalia prin deficit cortical. Referindu-ne la tulburările limbajului citit și scris
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Dislalia mecanică este atribuită malformațiilor periferice ce se explică de fapt printr-o dezabilitate neuromotorie sau o diminuare a forței musculare a organelor periferice de tip paretic, astenic. Dislalia centrală explică tulburările pronunției prin tulburări neurologice și psihice evidente, iar dislalia audiogenă nu poate fi redusă la cea prin hipoacuzie, transmisie sau de percepție, ci include și dislalia prin deficit cortical. Referindu-ne la tulburările limbajului citit și scris diagnosticul a scos în evidență că acestea sunt cauzate fie de leziuni
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
diminuare a forței musculare a organelor periferice de tip paretic, astenic. Dislalia centrală explică tulburările pronunției prin tulburări neurologice și psihice evidente, iar dislalia audiogenă nu poate fi redusă la cea prin hipoacuzie, transmisie sau de percepție, ci include și dislalia prin deficit cortical. Referindu-ne la tulburările limbajului citit și scris diagnosticul a scos în evidență că acestea sunt cauzate fie de leziuni sau afecțiuni ale sistemului nervos, fie că sunt datorate imaturității lobilor parietali, cum remarcă A. Kraindler. Cercetările
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
prin lipsa suportului lingvistic sau prin determinism neurofiziologic sau psihogen. Dislexia înglobează dificultăți grafice și ortografice explicate prin analiză și sinteză corticală deficitară și concretizată prin imposibilitatea unei citiri corecte, conștiente, curente și expresive, transpunându-se de cele mai multe ori aspectele dislaliei în citire. Aceasta a devenit o problemă medico-pedagogică ce stă în atenția noastră pentru că afectează chiar pe copilul normal dezvoltat senzorio-motor și persistă și după 2-3 ani de școlarizare. Diagnosticarea lor ca și munca de corectare este imperios necesară, căci
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
limbajului sunt la fel de semnificative pentru a stabili nivelul dezvoltării intelectuale. M. Roșca (1967) găsește cea mai semnificativă corelație, de 0,71 între nivelul de dezvoltare intelectuală și capacitatea de discriminate a fonemelor. De altfel, și M. Guțu (1975) afirmă că „dislalia deficientului mintal este predominant senzorială”. S-a găsit o corelație mai semnificativă după etatea mintală de 7-8 ani și nu la vârste mici. II. Cele mai frecvente tulburări de limbaj întâlnite în practica logopedică sunt dislaliile, disgrafiile și dislaliile de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Guțu (1975) afirmă că „dislalia deficientului mintal este predominant senzorială”. S-a găsit o corelație mai semnificativă după etatea mintală de 7-8 ani și nu la vârste mici. II. Cele mai frecvente tulburări de limbaj întâlnite în practica logopedică sunt dislaliile, disgrafiile și dislaliile de tip motor sau mixte. Pentru a stabili tipul acestora diagnosticul diferențial se recurge la examinarea complexă a limbajului precum și a funcțiilor implicate în realizarea lui. Stabilirea diagnosticului diferențial permite aplicarea unei metodologii corectiv terapeutice adecvate. Pornind
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
că „dislalia deficientului mintal este predominant senzorială”. S-a găsit o corelație mai semnificativă după etatea mintală de 7-8 ani și nu la vârste mici. II. Cele mai frecvente tulburări de limbaj întâlnite în practica logopedică sunt dislaliile, disgrafiile și dislaliile de tip motor sau mixte. Pentru a stabili tipul acestora diagnosticul diferențial se recurge la examinarea complexă a limbajului precum și a funcțiilor implicate în realizarea lui. Stabilirea diagnosticului diferențial permite aplicarea unei metodologii corectiv terapeutice adecvate. Pornind de la considerații de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pus în evidență următoarele aspecte: subiecții ambelor grupe au obținut progrese sensibile de la o etapa la alta; programul de exerciții aplicat a fost eficient contribuind în mod direct la dezvoltarea auzului fonematic și indirect la corectarea tulburărilor de limbaj. Astfel, dislaliile polimorfe sub influența exercițiilor repetate se corectează în majoritatea cazurilor total sau parțial, corelate fiind și cu gradul debilitații mentale; ca efect al edițiilor repetate de analiză auditiv-verbală a materialului folosit, intervine autocontrolul („autocorectarea”) din partea subiecților. Totuși, aceste performanțe și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
aspecte dovedesc atât lipsa de siguranță asupra cunoștințelor noi dobândite, neconsolidarea structurilor noi și persistența vechilor deprinderi, cât și lipsa de coordonare dintre analizatorul verbo-auditiv și verbo-motor, dar și dintre aceștia și analizatorul manual chinestezic; în cadrul aceleiași grupe subiecții cu dislalie simplă și fără pierderi de auz obțin rezultate net superioare celor cu dislalie polimorfă și cu hipoacuzie ușoară. Aceștia din urmă recurg adesea la citirea labială; învățarea scris cititului vine în sprijinul corectării tulburărilor de pronunție cauzate de deficiențe ale
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și persistența vechilor deprinderi, cât și lipsa de coordonare dintre analizatorul verbo-auditiv și verbo-motor, dar și dintre aceștia și analizatorul manual chinestezic; în cadrul aceleiași grupe subiecții cu dislalie simplă și fără pierderi de auz obțin rezultate net superioare celor cu dislalie polimorfă și cu hipoacuzie ușoară. Aceștia din urmă recurg adesea la citirea labială; învățarea scris cititului vine în sprijinul corectării tulburărilor de pronunție cauzate de deficiențe ale auzului fonematic chiar și la deficientul mental; dislaliile se corectează într-un timp
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
rezultate net superioare celor cu dislalie polimorfă și cu hipoacuzie ușoară. Aceștia din urmă recurg adesea la citirea labială; învățarea scris cititului vine în sprijinul corectării tulburărilor de pronunție cauzate de deficiențe ale auzului fonematic chiar și la deficientul mental; dislaliile se corectează într-un timp mult mai scurt comparativ cu tulburările limbajului scris citit care apar și după terminarea clasei a VIII-a; exercițiile sub formă de joc plac copiilor deficienți mental la toate vârstele, îi antrenează în activitate și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
diagnosticată ca insuficientă organizare și întârziere gravă în dezvoltarea limbajului. În asemenea cazuri, deși uneori intelectul este conservat și latura impresivă a limbajului mai puțin afectată, se poate constitui ca urmare o tulburare gravă de limbaj de tipul disfaziei, logonevrozei, dislaliei polimorfe centrală care vor afecta și latura intelectuală prin dificultatea copilului de a depăși gândirea concretă. Asemenea decalaj între ritmul de maturizare fono articulatorie, considerat normal și cel propriu anumitor indivizi se datorează următorilor factori deficitari: capacitatea redusă de discriminare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cât și expresia formulărilor verbale. În cazul întârzierilor grave în apariția și dezvoltarea vorbirii ca urmare a unei incapacități funcționale care afectează limbajul și vorbirea în ansamblu, credem că este preludiul unor forme grave de tulburare a limbajului de tipul dislaliei polimorfe, organice și funcționale, disartriilor, disfaziilor sau logonevrozei, dislexiilor. În anumite condiții nefavorabile, întârzierile grave pot să apară cu o intensitate extremă sub forma alaliei, ajungând până la 5,6 9 ani cu o tulburare motrică foarte gravă (pareze, apraxii), cu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în ambele planuri, al transmiterii și al recepției. Aceste aspecte ne îndreptățesc să cercetăm, să interpretăm și să depistăm încă de la vârsta preșcolară simptomatologia întârzierilor în dezvoltarea vorbirii și limbajului, cât și a sindroamelor dezintegrative (disfazia, dislogia, afazia) și dismaturative (dislalia în evoluție, bâlbâielii fiziologice, dislexia, disgrafia de evoluție). Căci, deși toți au aceeași vârstă și aproape aceeași înfățișare, există între ei mari diferențe temperamentale și din punct de vedere al dezvoltării psihice și intelectuale. Subliniem mai ales diferențele de maturizare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
unde studenții își desfășoară practica psihopedagogică de 2 ani consecutivi. Toate aceste cazuri de abateri în dezvoltare au prezentat numeroase și foarte variate tulburări de limbaj cum sunt: mutismul psihogen, alimentat uneori de cel achinetic, disfoniile și afoniile, dizartrii, alalii, dislalii simple și polimorfe, bâlbâiala, dislexo grafii etc., care au fost în aceeași măsură de importante în tratarea tulburării de bază. Se consideră că acestea întrețin formele de nevroză comportamentală și sunt în egală măsură determinate de complexitatea faptului psihic, diferențelor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și restul adolescenți (16 băieți și 8 fete). Pe categorii de defecte, sexe și vârste lotul se împarte astfel: Preadolescenți - 13 băieți și 3 fete = bâlbâială tonoclonică; Adolescenți - 4 băieți = tahilalie; 1 băiat = bradilalie; 5 băieți = bâlbâială tono-clonică; 6 băieți = dislalie (sigm.+naz.) = total 16 băieți și 2 fete = bâlbâială tonoclonică; 6 fete = dislalie = total 8 fete. Total = 24 adolescenți. Priviți numai din punct de vedere al defectului (adolescenți și preadolescenți), au întrunit numărul de 28 în grupa logonevrozelor și 12
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]