1,706 matches
-
Maghiar din Ardeal de la Borzont, județul Harghita, că partidul său va apăra drepturile și interesele maghiarilor din Transilvania. Jobbik e dispus să-și asume un conflict cu România, adăuga Vona Gabor. Ministerul de Externe român a cerut o reacție de disociere a Executivului ungar față de astfel de afirmații. Diplomația ungară a ieșit cu precizări, spunând că Jobbik nu este implicat în activitatea Guvernului, iar Budapesta respectă principiile parteneriatului strategic româno-ungar.
Hunor, despre Jobbik: Un subiect de weekend. Prostiile circulă libere by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35939_a_37264]
-
președinte al Camerii, care să poftească pe deputații vremii la seriozitate, Maiorescu ar fi fost fără îndoială invalidat ca schopenhauerian. E limpede azi că o convingere de ordin filozofic n-are nici o legătură cu capacitatea de a fi alesul națiunii. Disocierea s-a făcut atunci și a rămas. S-a spulberat posibilitatea unei confuzii similare pentru totdeauna. Nu era însă tot atât de limpede și atunci. Vremea noastră n-ar mai accepta vechea confuzie a cărei victimă era să fie Maiorescu; dar hrănește
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
unul mistic (coborând, desigur, până la William Blake), celălalt - vizionar (unde cap de afiș e Allen Ginsberg). O observație, după părerea mea, foarte discutabilă: în primul rând, elanul mistic îi însuflețește pe toți vizionarii, cel puțin de două secole încoace, așa încât disocierea nu-și prea are rostul; în al doilea rând, mă tem că simpatizanții lui Conkan l-au luat mult prea în serios, încercând să-l atașeze, din calcul politic, unei direcții cu care tânărul poet n-are de fapt foarte
Doi insurgenți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3782_a_5107]
-
De altfel, drama pierderii mătușii este și subiectul ultimului ei roman, Raftul cu ultimele suflări. O scriere testamentară, certificând, o dată în plus, imposibilitatea regăsirii. E ideal ca cele două romane să fie citite împreună, deși perspectiva narativă invită la oareșce disocieri. Cert e că naratoarea infantilă din De ce fierbe... rezonează cu naratoarea matură din celălalt roman. E ca și cum am citi o continuare în timp. Una matură, lipsită, însă, de capriciile depresiei. Este evident că naratoarea din primul roman suferă de sindromul
Ziduri paradoxale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3184_a_4509]
-
mai editează azi acest tom? Iată de ce totul stopează editorial. Traversăm o perioadă cu alte preocupări, iubite d[omnu]le Stanciu, să vă culcați și să vă sculați repetând aceasta ca o litanie. Altfel, vă ratați. Sau izbutiți o magnifică disociere. Dintre poezii mi-a plăcut cel mai mult Presimțire. Cu cele mai bune sentimente și salutări, Adrian Marino * Cluj-Napoca, 7 noiembrie [19]77 Stimate dșomnuțle Stanciu, Pregătesc nr. 3/1978, Le comique et le tragique și v-aș ruga să
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
Morar (n. 1946), care a susținut și coordonat unele dintre proiectele maicii Iosefina Giosanu. Impresionat de viața monahală și culturală a Mănăstirii Văratec, de ordinea, disciplina și orânduiala din această lavră a ortodoxismului, filosoful Vasile Morar stabilește câteva conexiuni și disocieri ce se cuvin a fi cunoscute și reținute. [București, 25 septembrie 2013] Stimate domnule profesor Scurtu, Ne cunoaștem demult timp, iar faptul că ați fost profesorul lui Fil la Caragiale în anii cotiturii-rupturii din ’89 ne-a întărit, sunt sigur
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
că n-a făcut altceva decât să plagieze. Subtilitatea trebuie căutată mai departe de afirmația izbitoare. Oricât de impropriu pare, totuși „creativitatea înseamnă selecție”. Cât despre influența modelatoare și cea catalitică, se pare că nu e nevoie de stăruit asupra disocierilor pentru finalitatea acestui proiect, care nu este nicidecum doar unul amator de izvoare literare. Nici măcar în sensul canonic al comparatismului, acela de a adânci relațiile spirituale, raporturile existente de fapt între operele, inspirațiile și viețile unor scriitori aparținând mai multor
Glose pentru Hortensia Papadat-Bengescu by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/2941_a_4266]
-
limbile franceză și română, Călătoriile sau orizontul teatrului, își depășește condiția de omagiu aniversar, constituind un serios obiect de meditație. Miraculoasa călătorie teatrală la George Banu are acoperire într-o extraordinară vocație. În eseul Arta călătoriei, de altfel, bogat în disocieri și interogații, Catherine Naugrette, coordonatoarea masivului tom (în al cărui sumar se află toată „floarea cea vestită” a teatrului contemporan), insistă asupra călătoriei „de a merge la teatru” și a călătoriei „pentru a face teatru”, considerându-le două forme esențiale
George Banu și „livada de vișini“ a teatrului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3354_a_4679]
-
faptul că, în istoria României, președinții care au fost aleși au venit totodeauna din opoziție - Iliescu, Constantinescu, Băsescu. Cred că e un lucru greșit, pentru că ar trebui ca Antonescu să își asume responsabilitatea guvernării alături de noi. Dacă crede însă că disocierea de guvernare îi mărește șansele de a câștiga, e posibil, nu știu să răspund", a afirmat Ponta. El a susținut că din partea PSD este toată disponibilitatea de a continua USL și că soluția este ca cei patru miniștri propuși de
Ponta: "Poate ultimatumul de luni este ultimatumul de mai încolo" () [Corola-journal/Journalistic/32158_a_33483]
-
de lectură valoarea sau nonvaloarea unor creații aparținând epocii, liricii, dramaturgiei sau criticii și esteticii literare. Cărțile sale, cu titluri semnificative, cuprind, conform unor criterii demne de reținut, o veritabilă radiografie a fenomenului literar contemporan, în care intuițiile critice și disocierile analitice coexistă într-o perfectă concordanță. Perceput, inițial, ca un foiletonist, Mircea Iorgulescu, după lecturi intense și stagii în biblioteci din țară și din unele metropole europene, practică o revizuire parțială sau integrală a unor opere și autori, după alte
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]
-
scris de Dan Lucian Teodorovici și Vera Ion, Sunt o babă comunistă se află printre expresiile cinematografice românești ale estalgiei. Mai mult decât atât, filmul lui Stere Gulea ca și romanul lui Dan Lungu fac din estalgie tema principală. O disociere devine numaidecât necesară privind estalgia așa cum o utilizează în roman și film Dan Lungu și Stere Gulea. În studiul său, Socialist Films and Capitalist Commodities in Contemporary Poland, Kacper Poblocki distinge între estalgie și fetișism. Dacă sub semnul estalgiei stă
Estalgie și puțină uitare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3275_a_4600]
-
exemplu, criticul reține la un moment dat această interogație a poetului, situabilă dincolo de limitele suprarealismului: "Utilitate, frumos, bun, valoros, la ce pot servi?". Interogația aceasta amintește de apelurile lui Cristian Popescu împotriva esteticului sau a ierarhiilor axiologice, criterii ale unor disocieri "burgheze", mizînd, în schimb, totul pe... existență. Paradoxal, dar devenirea lui Gellu Naum stă sub semnul aceleiași angajări în existență și a aceleiași revolte parodice față de pericolul convenționalizării discursului (chiar și a celui suprarealist), pe care criticul o constata, volum
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
nostru literar. La belle Roumaine, romanul său cel mai recent, merge în aceeași direcție și intră în ecuația epică propusă și impusă de trilogia anterioară (Hotel Europa, Pont des Arts, Maramureș). El îmi verifică o observație mai veche, constatarea unei disocieri relativ surprinzătoare în scrisul autorului. Ar fi fost de așteptat ca acest scriitor care spune atât de frecvent și cu atâta combativitate eu, apelând constant la episoade din propria biografie și făcând din adversarii de idei o galerie portretistică, să
Oameni din Est by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11137_a_12462]
-
nu e doar română - ținea să sublinieze Adrian Dinu Rachieru -, iar zonele de interferență intră în spațiul de cercetare al unei sociologii preocupate de culturile de contact. Nu mi s-ar părea un dezastru terminologic să vorbim, fără prea multe disocieri în privința sferei de cuprindere, despre literatura basarabeană. Știm la ce ne referim, fără a fi nevoie de prea multe precizări. Tocmai din acest motiv, Maria Șleahtițchi, profesoară la Universitatea din Bălți, împreună cu Nicolae Leahu, avansează propunerea să vorbim simplu și
Măr de ceartă la Chișinău by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11138_a_12463]
-
omului nu sunt complet perimate, au porțiuni de rezistență estetică în timp, gheara leului se vede impregnată și în lutul frământat cu prea multă pleavă sau cu evidente impurități ideologice. Dumitru Micu scoate extrem de interesante observații critice din comparațiile și disocierile între vârstele interioare argheziene. În Flori de mucegai, observă că ,tragicul dimensionează viziunile de infern pământesc. Un tragic ascuns în grotesc, dar nu anulat prin aceasta. Grotescul potențează tragicul" (p. 104). Dumitru Micu polemizează aici cu Nicolae Balotă, care afirma
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
-și dea seama, primul pas spre a identifica un Arghezi postmodern (ceea ce credeam că e imposibil). Deși nu sunt sigur că ar fi potrivit. În capitolul despre ipostazele divinității în poezia argheziană, Dumitru Micu face una din cele mai interesante disocieri, bazată pe o analiză subtilă a textelor și a etapelor: ,E vădit că raportul poetului cu divinitatea nu mai sunt cele din Versuri de seară și Buruieni. Dacă Dumnezeu de acolo e negația celui din Cuvinte potrivite, cel din versurile
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
bifarea acelorași puncte dintr-un program machist sau feminist. Pentru a recupera o imagine mai profundă și - cu toate apele ei - mai exactă a spiritului feminin creator, e bine să ne adresăm literaturii: spațiu al multiplicităților fecunde, al întâlnirilor și disocierilor, al fineții analitice și tensiunilor reflexive. Când perspectiva critică aparține unei autoare, interesul este și mai mare. Așteptăm, de la un insider al domeniului investigat, un profil mai nuanțat al feminității, o priză directă asupra subiectului din care să apară, fără
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
contextului politic-social, cu o postură de pasivitate față de multiplele note ale anormalității celui din urmă. Să admitem, mai bine mai puțin decît nimic. Chiar dacă, așa cum preciza Monica Lovinescu, "Estetismul n-a fost o formă de rezistență suficientă", era preferabilă o disociere, fie și relativă, de aberanta putere unei prestații propagandistice scabroase la care s-au pretat nu puțini indivizi ai scrisului. A veșteji rezistența prin cultură n-ar fi azi reacția cea mai potrivită, după cum n-ar fi nici aplaudarea sa
Oponent nu numai prin cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10682_a_12007]
-
compătimire ce poate fi exprimată de către autor sau de către cititor. "Bietul Ioanide" rezonează la nivel afectiv și dramatic cu "bietul Moromete". Așa încât prozatorii G. Călinescu și Marin Preda nu sunt incompatibili. De aceea mi s-a părut cel puțin ciudată disocierea obstinată a lui Marin Preda, în anii 1957-1960, de viziunea prozatorului G. Călinescu și de structura morală, sentimentală și intelectuală a lui Ioanide. Lui Marin Preda nu i-a plăcut proza lui G. Călinescu, în principal pentru că era o literatură
Moromete și Ioanide by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10683_a_12008]
-
care confereau o inegalabilă autoritate științifică intervențiilor regretatei lingviste: stăpînirea unui inventar uriaș de fapte, nu numai din limba contemporană standard, ci și din variantele regionale și mai ales din etapele mai vechi ale românei; logica și rigoarea prezentării, arta disocierii și a analizei, capacitatea de a sesiza esențialul.
Lecții de gramatică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10724_a_12049]
-
unei teze (progresul în artă) criticii ,optzeciști" desființează tardo-modernismul unui Nichita Stănescu și celebrează pre-postmodernismul unui Șerban Foarță. Putem, de asemenea, admite că e dificil să separi profilul poetului de cel al omului (înzestrat cu atâtea calități) și să faci disocierile cuvenite între amiciția ori solidaritatea intelectuală și exigențele criticii de întâmpinare. În fine, este de înțeles și snobismul pe care unii comentatori entuziaști îl poartă ca pe un blazon: una e să te încânți de europeanul Șerban Foarță, și alta
Vă place Foarță? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10903_a_12228]
-
scriitor, care te-a cucerit, nu te desparți sau nu te eliberezi cu adevărat niciodată. Arghezi este un caz unic în literatura română prin capacitatea interioară de multiplicare a personalității. Fenomenul psihologic are ca rezultat proiectarea în individualități stilistice distincte. Disocierile interioare sunt legitimate artistic. Continua gâlceavă cu sine devine principalul mobil creator. Prolificitatea acestor identități este susținută de o prolificitate la fel de uimitoare a unei textualizări legitimatoare. Nu putem ști dacă identitățile psihologice produc identități textuale sau dacă se întâmplă exact
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
cultura se aneantizează: "ŤAm încercat să pun în evidență acest neant care este absența credinței, absența vieții spiritualeť". între viața mondenă, subordonată neesențialului, și "viața cosmică" se ivește un abis în care "Ťlumea își pierde capul, vremea, viața, sufletulť". Alte disocieri pe care se simte dator a le opera Eugen Ionescu accentuează detașarea sa de mundan, năzuința sa spre redempțiune. Religiosul e opus vitalistului, cel dintîi fiind "umil", "mai sigur", deoarece e vrednic a lăsa totul "în grija puterii oculte ocrotitoare
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]
-
de faimoasa ,fractură" siberiană, de discontinuitatea ce ar împărți în două opera lui Dostoievski: cea a tinereții, anterioară ocnei și rezidenței forțate în Siberia, și cea care începe cu Însemnări din subterană. Odată acceptată, această fractură atrage după ea alte disocieri. Nu doar aceea a unei semi-renunțări la scrierile începuturilor, romancierul luând, s-ar spune, totul de la capăt, reconstruindu-se după anii siberieni, ci și acceptarea unei inferiorități zdrobitoare a operelor produse în prima etapă, față cu marea perioadă de după 1859-1860
Florina Ilis Am îndemnat-o pe Doamna T. să scrie... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10789_a_12114]
-
loc o situație de tratat în glumă. Obsesia, este de fapt o concentrare EXCESIVĂ a gândirii asupra unui SUBIECT - existent fizic, dispărut sau virtual - și în mod paradoxal reprezintă totuși o terapie autoindusă pentru supraviețuire, un element de PROTECȚIE contra DISOCIERII sufletului de trup în urmă șOCULUI energetic provocat de despărțire. Obsesia, reprezintă o stare de STAȚIONARE, este expresia unui STRESS impus involuntar pentru a evita DEPRESIA, ieșirea din realitate. Obsesia, indiferent de ce natură ar fi ea, devine un înlocuitor al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]