1,061 matches
-
era destinat realizării „unității economiilor„ statelor membre prin îmbunătățirea pieței muncii și reintegrarea șomerilor), Fondul European pentru Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA) în 1962 (pentru finanțarea politicii agricole comune și sprijinirea dezvoltării regiunilor rurale). Odată cu șocul energetic din anii ’70, disparitățile economice și șomajul au început să se accentueze alarmant, punând în pericol integritatea Uniunii. În aceste circumstanțe, a fost creat în anul 1975 Fondul European de Dezvoltare Regională - FEDER -, care prevede redistribuirea unei părți a contribuțiilor bugetare ale statelor membre
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cele mai sărace ale comunității, în vederea sprijinirii dezvoltării lor economice. O altă etapă importantă în structurarea politicii regionale este reprezentată de introducerea conceptului de coeziune economică și socială prin adoptarea Actului Unic European, în 1986. Se recunoștea practic faptul că disparitățile dintre regiuni au cauze structural economice și că statele nu-și pot rezolva singure aceste probleme. În mod surprinzător, discrepanțele cele mai mari între regiuni apar în interiorul statelor celor mai dezvoltate. În 1989 apare Community Support Framework (Cadrul de Sprijin
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sunt moderate și îndeamnă la prudență. Funcționalitatea politicilor regionale la nivel european La nivel european există o abordare globală a politicii de dezvoltare regională ce stabilește principiile și obiectivele politicii în sensul creșterii coeziunii economice și sociale și al reducerii disparităților de dezvoltare dintre regiuni. Principalul instrument utilizat de UE pentru promovarea acestei politici este reprezentat de fondurile structurale. Aceste instrumente politice, bazate pe solidaritate financiară, permit transferul a 35-37% din bugetul european provenit de la cele mai bogate țări către regiunile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
instrumente politice, bazate pe solidaritate financiară, permit transferul a 35-37% din bugetul european provenit de la cele mai bogate țări către regiunile mai sărace. Promovarea politicii de dezvoltare regională în statele membre UE, cu scopul de a corecta și a preveni disparitățile regionale, a constituit un nou imbold pentru creșterea rolului și importanței regiunilor. În mod paradoxal, regionalizarea statelor membre este percepută ca un mijloc de mărire a gradului de integrare în sistemul Uniunii Europene. La nivelul Uniunii Europene, politica de dezvoltare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
consilierilor județeni, precum și reprezentanți ai orașelor și comunelor din județele componente. Aceste regiuni, potențial funcționale pentru aplicabilitatea politicii de dezvoltare regională, au fost stabilite de pe baza studiului Carta verde a dezvoltării regionale în România (1997), în care au fost analizate disparitățile regionale din România și s-au indicat principiile, obiectivele și instituțiile necesare dezvoltării regionale. Printre criteriile de care s-a ținut cont în delimitarea regiunilor se numără vecinătatea geografică și existența unor disparități economice între județe care ar urma să
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
România (1997), în care au fost analizate disparitățile regionale din România și s-au indicat principiile, obiectivele și instituțiile necesare dezvoltării regionale. Printre criteriile de care s-a ținut cont în delimitarea regiunilor se numără vecinătatea geografică și existența unor disparități economice între județe care ar urma să fie rezolvate prin implementarea unei politici regionale. Studiile imediat următoare au scos în evidență existența unor disparități importante între nivelurile de dezvoltare în mediul urban și în cel rural, precum și diferențe semnificative de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de care s-a ținut cont în delimitarea regiunilor se numără vecinătatea geografică și existența unor disparități economice între județe care ar urma să fie rezolvate prin implementarea unei politici regionale. Studiile imediat următoare au scos în evidență existența unor disparități importante între nivelurile de dezvoltare în mediul urban și în cel rural, precum și diferențe semnificative de dezvoltare între regiuni și județe și chiar și în cadrul acelorași județe. Dezechilibrele regionale în România reprezintă o moștenire a perioadei interbelice, când activitatea industrială
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la resurse minerale și energetice. Sistemul centralizat comunist a încercat realizarea unei dezvoltări echilibrate în teritoriu, dar prin procesul de industrializare și urbanizare forțată. După 1990 s-a dovedit însă că această dezvoltare artificială a dus la o creștere a disparităților economice și sociale regionale. Instrumentele de solidaritate la nivel regional funcționează conform cu sistemul NUTS (Nomenclatorul Unităților Teritoriale pentru Statistică) al Uniunii Europene. Conform acestuia, regiunile UE se împart, în funcție de populația lor, în trei categorii NUTS, nivelul de implementare a politicii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
programelor de dezvoltare regională și de micșorare a dezechilibrelor de dezvoltare, dacă urmărim câțiva indicatori de bază (PIB, rata șomajului, IDS, populație rurală), observăm o creștere a diferențelor dintre regiuni în perioada 1998-2000 (Lhomel, 2003). Totuși, într-o ierarhie a disparităților interregionale în UE și CEE, în funcție de nivelul PIB, în cea mai dezvoltată și în cea mai săracă regiune pe țări, în anul 2002 România, cu un raport de 1,85, se situa pe locul al doisprezecelea. Aceste date ne-ar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în funcție de nivelul PIB, în cea mai dezvoltată și în cea mai săracă regiune pe țări, în anul 2002 România, cu un raport de 1,85, se situa pe locul al doisprezecelea. Aceste date ne-ar îndreptăți să spunem că nivelul disparităților în România nu este unul foarte ridicat sau că întreaga țară poate fi considerată subdezvoltată comparativ cu nivelul mediu de dezvoltare a UE. Formarea celor opt regiuni, compatibile acum cu sistemul EUROSTAT, și agregarea indicatorilor de dezvoltare la nivel regional
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sistemul EUROSTAT, și agregarea indicatorilor de dezvoltare la nivel regional pot duce la nesesizarea discrepanțelor de dezvoltare la nivelul NUTS III (județ) sau chiar NUTS VI (orașe și comune). De aici apare necesitatea dezvoltării unui sistem de monitorizare a evoluției disparităților nu numai la nivel regional, ci și subregional. PIB nu este un indicator suficient pentru a caracteriza gradul de dezvoltare a unei regiuni și, de aceea, s-a încercat găsirea unor factori corelați cu diferențele regionale în măsurarea PIB. Acești
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
urbane și cele rurale, relație ce poate fi subliniată în realizarea planurilor de amenajare teritorial județeană și planurilor de amenajare teritorială națională. Una dintre primele condiții pentru constituirea unei politici regionale consistente este diagnosticarea prin realizarea unei expertize științifice asupra disparităților economice și sociale la nivel teritorial. Orientarea politicii regionale pe viitor trebuie să aibă în vedere nu numai reducerea disparităților existente, ci și prevenirea apariției și adâncirii acestora. Un sistem de monitorizare bine pus la punct, bazat pe analize statistice
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
teritorială națională. Una dintre primele condiții pentru constituirea unei politici regionale consistente este diagnosticarea prin realizarea unei expertize științifice asupra disparităților economice și sociale la nivel teritorial. Orientarea politicii regionale pe viitor trebuie să aibă în vedere nu numai reducerea disparităților existente, ci și prevenirea apariției și adâncirii acestora. Un sistem de monitorizare bine pus la punct, bazat pe analize statistice, ar permite urmărirea evoluției indicatorilor la nivel regional. Regiunile de dezvoltare reprezintă, de asemenea, cadrul pentru colectarea datelor statistice specifice
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
amendamentelor de simplificare a managementului, unele state consideră că CE s-a limitat la simplificarea propriului management, dar nu și la implementarea fondurilor structurale la nivel național. A doua critică se referă chiar la eficiența fondurilor, la impactul acestora asupra disparităților regionale, pentru că, de exemplu în Irlanda, deși PIB/locuitor a crescut spectaculos, diferențele intraregionale s-au accentuat. Impactul politicii regionale se manifestă și la un alt nivel, acela al tendinței de descentralizare administrativă a UE, de derogare a cât mai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
societății informaționale, ce reprezintă, deocamdată, provocări cu care se confruntă politica regională la începutul anilor 2000” (Ghinea, Moraru). În Second Progress Report on Economic and Social Cohesion sunt menționate principalele provocări comunitare pentru perioada imediat următoare: creșterea fără precent a disparităților economice existente între regiunile UE, prin aderarea țărilor Europei Centrale și de Est; modificarea modelului de distribuție a disparităților geografice, dat fiind că 25% din populația UE va trăi în regiuni cu un PIB mai mic de 75% decât media
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Second Progress Report on Economic and Social Cohesion sunt menționate principalele provocări comunitare pentru perioada imediat următoare: creșterea fără precent a disparităților economice existente între regiunile UE, prin aderarea țărilor Europei Centrale și de Est; modificarea modelului de distribuție a disparităților geografice, dat fiind că 25% din populația UE va trăi în regiuni cu un PIB mai mic de 75% decât media comunitară, din care 60% va fi reprezentată de populația noilor state membre; scăderea gradului de ocupare a forței de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Building Social Capital by Social Funds in Transition Societies, lucrare prezentată la Regional Conference on SIFs in Transition Economies, Yerevan, 9-12 noiembrie. Sandu, Dumitru, 2001, „Cum ajungi într-un sat sărac: drumul sociologic”, Sociologie Românească, 1-4, București. Sandu, Dumitru, 2004, „Disparități sociale în dezvoltarea satelor”, Raportul dezvoltării umane, România, UNDP. Sandu, Dumitru, 2005, Dezvoltare comunitară. Cercetare, practică, ideologie, Editura Polirom. Iași. Voicu, Bogdan; Dan, Adrian; Voicu, Mălina; Șerban, Monica, 2002, Assessing the causes of country disparities in RSDF projects proposals: A
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a unei analize a sectorului serviciilor conturează mai degrabă ideea că direcțiile propuse sunt elemente ale unui experiment riscant atât pentru sectorul nonguvernamental, cât și pentru cel public. Este suficient să aducem în discuție câteva puncte vulnerabile ale sectorului nonguvernamental: disparitățile regionale și pe medii ale distribuției ONG-urilor active - estimările FDSC (2001) arată că numai 15-17% din organizațiile active furnizează servicii sau au activități și în mediul rural, iar în zona de sud-est a României numărul de ONG-uri active
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
că numai 15-17% din organizațiile active furnizează servicii sau au activități și în mediul rural, iar în zona de sud-est a României numărul de ONG-uri active este extrem de redus comparativ cu celelalte zone. Astfel, se va menține gradul de disparitate teritorială, având în vedere faptul că distribuția serviciilor dezvoltate de ONG-uri se suprapune disparităților teritoriale ale acoperirii cu servicii furnizate de instituțiile publice. Este, de asemenea, de așteptat ca într-o primă fază transferul de servicii către sectorul nonguvernamental
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
iar în zona de sud-est a României numărul de ONG-uri active este extrem de redus comparativ cu celelalte zone. Astfel, se va menține gradul de disparitate teritorială, având în vedere faptul că distribuția serviciilor dezvoltate de ONG-uri se suprapune disparităților teritoriale ale acoperirii cu servicii furnizate de instituțiile publice. Este, de asemenea, de așteptat ca într-o primă fază transferul de servicii către sectorul nonguvernamental să fie însoțit de accentuarea paralelismelor și a efectelor de supraincluziune sau excluziune din cauza desprinderii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
degrabă prin amplasarea instituțiilor rezidențiale de mare capacitate în mediul rural (sau în orașele mici), și nu prin răspunsul la unele nevoi specifice. Eventualul transfer va cuprinde numai servicii specializate distribuite inegal către un sector nonguvernamental caracterizat de o accentuată disparitate teritorială. Este de așteptat ca accesul inegal la servicii să se mențină în lipsa unei rețele de servicii primare la nivel de localitate. Experiența perioadei 1997-2001 ne arată un rol scăzut al consiliilor locale în susținerea sistemului de servicii care poate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
viață scăzută. În țările sărace există încă oameni care suferă de inaniție sau mor din cauza unor boli eradicate de mult în țările dezvoltate. Țările dezvoltate au și ele probleme nerezolvate legate de existența unor grupuri dezavantajate economic și sociosanitar, de disparități în oferta de servicii medicale între regiuni, de unele boli răspândite pentru care nu există încă tratament la nivel mondial (printre care cele mai cunoscute sunt infecția cu HIV și cancerul), legate de poluarea mediului, de consumul de droguri etc.
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unor specialiști din sistem, punând chiar sub semnul întrebării nevoia de trecere la asigurări sociale de sănătate. Trebuie precizat faptul că, într-adevăr, fiecare dintre modelele actuale europene de organizare și finanțare a serviciilor întâmpină probleme legate de costuri înalte, disparități între regiuni, grupuri sociale, în oferta de servicii, neputând asigura toate obiectivele propuse la cel mai înalt nivel. Dincolo de invocarea permanentă a lipsei resurselor ca motivație a nerezolvării unor probleme ale sistemului actual public de sănătate din România, unele tipuri
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
față de asigurați, dar și al descentralizării și autonomiei (sistemele acestea fiind închise și puternic controlate de ministere). Pe de altă parte, case multiple înseamnă și cheltuieli administrative paralele. Chiar și în cazul Casei Naționale, așa cum arată raportul CNAS pe 2002, disparitățile financiare între regiuni pe cap asigurat sunt mari: cheltuielilor pe persoană asigurată diferă foarte mult de la un județ la altul, cu variatii intre 34,9% și 202,3% față de media pe țară, reflectând disparitățile dintre regiunile bogate sau sărace ale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
așa cum arată raportul CNAS pe 2002, disparitățile financiare între regiuni pe cap asigurat sunt mari: cheltuielilor pe persoană asigurată diferă foarte mult de la un județ la altul, cu variatii intre 34,9% și 202,3% față de media pe țară, reflectând disparitățile dintre regiunile bogate sau sărace ale țării (Raportul CNAS pe 2002, apărut în 2003). Disparități în oferta de servicii și probleme de acces la serviciile de sănătate Dincolo de problemele legate de nivelul de finanțare redus al sistemului, alte distorsiuni din
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]