384 matches
-
nebuniilor curente Elpi se autodefinește ca "Ulise de ocazie" (Institutul European, 1998, pag. 260). aaa Fragmente..., 412; textul apare în 1993. bbb Nu-i voi scrie numele pentru că în mod sigur era unul atribuit prin ordin de serviciu. ccc Sistem dispers solid-fluid, în care faza solidă dispersă este în echilibru sau are un ritm de depunere neglijabil ne spune dex online. ddd Să mi se permită acest neologism pentru a-l contra(s)pune "oralizării". eee Citez în text în excelenta
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Ulise de ocazie" (Institutul European, 1998, pag. 260). aaa Fragmente..., 412; textul apare în 1993. bbb Nu-i voi scrie numele pentru că în mod sigur era unul atribuit prin ordin de serviciu. ccc Sistem dispers solid-fluid, în care faza solidă dispersă este în echilibru sau are un ritm de depunere neglijabil ne spune dex online. ddd Să mi se permită acest neologism pentru a-l contra(s)pune "oralizării". eee Citez în text în excelenta traducere a doamnei Livia Cotorcea enunțarea
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
în funcție și de factorii climatici. Conținutul de apă (în % din greutatea proaspată) al unor organisme vegetale este: . . . . . . . .83-86% Frunze de plante lemnoase . . . . . . . 79-82% Tulpini de plante lemnoase. . . . . . . 40-45% Tuberculi de cartof . . . . . . . . . . . . . 74-80% Radacina de morcov. . . . . . . . . . . . 87-91% I.4. SISTEME DISPERSE. SOLUȚII I.4.1. Sisteme disperse. Caracteristici generale Un sistem, format dintr-o substanță oarecare, în care se găsește repartizată o altă substanță se numește sistem dispers. Substanța în care se face dispersia se numește mediu de dispersie sau solvent
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Conținutul de apă (în % din greutatea proaspată) al unor organisme vegetale este: . . . . . . . .83-86% Frunze de plante lemnoase . . . . . . . 79-82% Tulpini de plante lemnoase. . . . . . . 40-45% Tuberculi de cartof . . . . . . . . . . . . . 74-80% Radacina de morcov. . . . . . . . . . . . 87-91% I.4. SISTEME DISPERSE. SOLUȚII I.4.1. Sisteme disperse. Caracteristici generale Un sistem, format dintr-o substanță oarecare, în care se găsește repartizată o altă substanță se numește sistem dispers. Substanța în care se face dispersia se numește mediu de dispersie sau solvent, sau dizolvant; substanța care se disperseză
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
lemnoase. . . . . . . 40-45% Tuberculi de cartof . . . . . . . . . . . . . 74-80% Radacina de morcov. . . . . . . . . . . . 87-91% I.4. SISTEME DISPERSE. SOLUȚII I.4.1. Sisteme disperse. Caracteristici generale Un sistem, format dintr-o substanță oarecare, în care se găsește repartizată o altă substanță se numește sistem dispers. Substanța în care se face dispersia se numește mediu de dispersie sau solvent, sau dizolvant; substanța care se disperseză în mediul de dispersie se numește mediu dispers, solvat sau solut. Prin repartizarea unei substanțe în masa altei substanțe se obține
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
substanță oarecare, în care se găsește repartizată o altă substanță se numește sistem dispers. Substanța în care se face dispersia se numește mediu de dispersie sau solvent, sau dizolvant; substanța care se disperseză în mediul de dispersie se numește mediu dispers, solvat sau solut. Prin repartizarea unei substanțe în masa altei substanțe se obține un sistem dispers, care poate fi omogen sau eterogen. Orice sistem dispers este alcătuit din minimum două componente: mediul de dispersie și faza dispersată. Ambele componente se
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
care se face dispersia se numește mediu de dispersie sau solvent, sau dizolvant; substanța care se disperseză în mediul de dispersie se numește mediu dispers, solvat sau solut. Prin repartizarea unei substanțe în masa altei substanțe se obține un sistem dispers, care poate fi omogen sau eterogen. Orice sistem dispers este alcătuit din minimum două componente: mediul de dispersie și faza dispersată. Ambele componente se pot găsi în una din cele trei stări de agregare (gaz, lichid, solid), particulele sistemului având
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sau solvent, sau dizolvant; substanța care se disperseză în mediul de dispersie se numește mediu dispers, solvat sau solut. Prin repartizarea unei substanțe în masa altei substanțe se obține un sistem dispers, care poate fi omogen sau eterogen. Orice sistem dispers este alcătuit din minimum două componente: mediul de dispersie și faza dispersată. Ambele componente se pot găsi în una din cele trei stări de agregare (gaz, lichid, solid), particulele sistemului având diferite dimensiuni. Sistemele disperse se clasifică în principiu, după
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
omogen sau eterogen. Orice sistem dispers este alcătuit din minimum două componente: mediul de dispersie și faza dispersată. Ambele componente se pot găsi în una din cele trei stări de agregare (gaz, lichid, solid), particulele sistemului având diferite dimensiuni. Sistemele disperse se clasifică în principiu, după două criterii: ♦ după starea de agregare ♦ după mărimea particulelor dispersate. După starea de agregare a mediului de dispersie și a fazei dispersate se cunosc nouă categorii de sisteme disperse, care sunt redate în tabelul I.
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
particulele sistemului având diferite dimensiuni. Sistemele disperse se clasifică în principiu, după două criterii: ♦ după starea de agregare ♦ după mărimea particulelor dispersate. După starea de agregare a mediului de dispersie și a fazei dispersate se cunosc nouă categorii de sisteme disperse, care sunt redate în tabelul I.3 După mărimea particulelor fazei dispersate, sistemele disperse se clasifică în trei categorii: ♦ dispersii moleculare (sau soluții adevărate), în care diametrul particulelor este sub 1 µ m ♦ dispersii coloidale (coloizi) ♦ dispersii grosiere sau brute
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
după starea de agregare ♦ după mărimea particulelor dispersate. După starea de agregare a mediului de dispersie și a fazei dispersate se cunosc nouă categorii de sisteme disperse, care sunt redate în tabelul I.3 După mărimea particulelor fazei dispersate, sistemele disperse se clasifică în trei categorii: ♦ dispersii moleculare (sau soluții adevărate), în care diametrul particulelor este sub 1 µ m ♦ dispersii coloidale (coloizi) ♦ dispersii grosiere sau brute, în care diametrul particulelor este peste 100 µ m (emulsii, suspensii, spume) I.4
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sau soluții adevărate), în care diametrul particulelor este sub 1 µ m ♦ dispersii coloidale (coloizi) ♦ dispersii grosiere sau brute, în care diametrul particulelor este peste 100 µ m (emulsii, suspensii, spume) I.4.2. Soluții moleculare Cele mai importante sisteme disperse sunt dispersiile moleculare, denumite pe scurt soluții. Soluțiile sunt sisteme disperse omogene, formate din două sau mai multe componente, dispersate molecular sau ionic unele în altele, în așa fel încât substanțele componente nu se disting cu ochiul liber și nici
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
m ♦ dispersii coloidale (coloizi) ♦ dispersii grosiere sau brute, în care diametrul particulelor este peste 100 µ m (emulsii, suspensii, spume) I.4.2. Soluții moleculare Cele mai importante sisteme disperse sunt dispersiile moleculare, denumite pe scurt soluții. Soluțiile sunt sisteme disperse omogene, formate din două sau mai multe componente, dispersate molecular sau ionic unele în altele, în așa fel încât substanțele componente nu se disting cu ochiul liber și nici cu microscopul. La orice soluție adevărată, distingem componenta care dizolvă, solventul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
dialogue avec d'autres textes: voilà l'idée que Julia Kristeva emprunte à Bakhtine, entraînant son euphorie néologique et son abstraction théorique.] 38 [Étudier ce que le texte fait des autres textes, comment il les transforme, les assimile, ou les disperse, et non pas en quoi les textes qui le précèdent peuvent permettre d'expliquer, ou encore de dater un texte voilà comment on pourrait définir une poétique de l'intertextualité.] 39 [sous sa forme la plus explicite et la plus
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
proprietăți speciale, care o fac indispensabilă oricărui sistem viu din universul cunoscut. 1.2.2.1. Originea, conținutul și repartiția apei în organismul animal Apa este mediul biogen prin excelență. Un organism viu poate fi considerat ca un sistem eterogen dispers, mediul de dispersie fiind apa. Apa din organism are o dublă origine: -exogenă, provenind din apa ingerată și din hrană; -endogenă, provenind din oxidarea la nivelul celular a glucidelor, lipidelor, protidelor. Conținutul în apă al organismelor vii variază între 40-94
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
e) solvent biologic și un mediu de dispersie care permite solubilizarea substanțelor și realizarea reacțiilor din cadrul metabolismului. Rolul de sovent/ mediu de dispersie universal al apei este evidențiat prin numărul mare de soluții apoase. Soluțiile. Concentrația soluțiilor Soluțiile sunt sistemele disperse în care faza dispersată are dimensiunile de maximum 1 m*, dimensiuni ce sunt prezente la moleculele obișnuite sau la ioni. Faza dispersată (fazele) se numește substanța (substanțele) dizolvată, mediul de dispersie se numește dizolvant sau solvent. Soluțiile se caracterizează prin
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
din 15 18 molecule: Masa moleculară a amilopectinei variază între 1. 105 -1. 106 în funcție de sursă, iar gradul de polimerizare este de cca 1 . 104. Amilopectina formează cu iodul o colorație violet roșcat, iar în apă caldă formează un sistem dispers stabil cu vâscozitate mare. Deosebirile structurale ale amidonului au putut fi evidențiate și datorită acțiunii diferite a unor enzime hidrolitice asupra acestuia: * amilaza ( din salivă și sucul pancreatic) hidrolizează legăturile 1,4 din interiorul lanțului cu formare de dextrine limită
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
enzimelor la reacțiile respective se micșorează energia de activare, iar viteza acesteia crește, făcând posibilă desfășurarea reacțiilor enzimatice cu randamentul necesar, la temperatura organismului animal. Cataliza enzimatică este o cataliză microeterogenă, deoarece enzima participă la reacție sub formă de coloid dispers. Spre deosebire de catalizatorii anorganici, enzimele practic nu se consumă în timpul reacției, încât o cantitate extrem de mică de enzimă poate cataliza transformarea unor cantități enorme de substrat. De exemplu, o moleculă de catalază poate descompune 5 milioane molecule de apă oxigenată numai
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Politics. Îl problemă dello Stato în Croce și presenta come una materia sommamente inquieta, oggetto di elaborazioni spesso motivate da urgenze sto-riche mă în cui è possibile rintracciare una certă continuità di argomentazioni. Le riflessioni crociane șu questo argomento sono disperse în una gran quantità di scritti di varia natură e dimensione, e risulta, pertanto, poco agevole un'opera di ricostruzione concettuale. Per questa ragione analizzeremo tre differenti approcci del filosofo al tema dello Stato precisando che la distinzione ha natură
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
a sistemului iradiat crește cu descreșterea conținutului de grupe funcționale. Alinierea omogenă a cristalelor lichide este determinată și în acest caz de anizotropia structurală indusă de grupele cinamat. Direcția de aliniere s-a determinat din absorbția anisotropică a colorantului dicroic Disperse blue 14, care are absorbție puternică la 656 nm. S-a observat că alinierea cristalelor lichide, de către aceste poliimide cu grupe cinamat, se face perpendicular pe direcția de polarizare a radiației UV, ca și în cazul polivinilcinamatului pur. Unghiul pretilt
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
de condiționare. Stabilitatea unghiului pretilt crește în ordine.. A fost de asemenea, studiată comportarea unor filme de poliimide fotosensibile, cu grupe de tip cinamat și cumarină, în prezența moleculelor de cristale lichide nematice, 4 ́-pentil-4-bifenilcarbonitril și a colorantului dicroic Disperse Blue 1 [340]. Atât în cazul polimerului substituit cu grupe cinamat, cât și a celui cu grupe cumaril, s-a constatat că raportul dicroic crește puternic la mărirea dozei de iradiere, iar apoi este staționar și această variație poate fi
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
s... existe un discurs mai credibil. Cet...tenii și grupurile interesate (comunit...ți, întreprinderi) trebuie s... fie mult mai bine informați privind fondurile europene; informarea mai bun... trebuie s... fie acompaniat... de asistent... acolo unde este necesar. Deoarece exist... riscul dispers...rii eforturilor pe multe proiecte, cu efecte slabe, ar fi bine ca Statul s... defineasc... o serie de proiecte mari, care sunt mai usor de gestionat (de monitorizat) și care au efecte de antrenare majore. M... gândesc la proiectele de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
unanime ale specialiștilor pentru competența sa profesională. În colaborare, a publicat 6 cursuri și manuale universitare: Curs de Chimie fizică (1974); Curs de Chimie fizică a silicaților tehnici (1980); Chimie fizică (1987); Chimie fizică a suprafețelor interfaciale și a sistemelor disperse (1996); Lucrări practice de Chimie fizică (1978); Probleme de Chimie fizică (1985). Cercetarea sa științifică, teoretică și aplicativă, s-a materializat în peste 156 de lucrări publicate în reviste de specialitate din țară și străinătate. A adus contribuții originale în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Probleme de Chimie fizică (1985). Cercetarea sa științifică, teoretică și aplicativă, s-a materializat în peste 156 de lucrări publicate în reviste de specialitate din țară și străinătate. A adus contribuții originale în domeniul cineticii chimice aplicate, fenomenelor în sisteme disperse și echilibrelor de fază. Prof. univ. dr. ing. Gheorghe Ionescu a condus activitatea de perfecționare prin doctorat, în calitate de conducător științific. A elaborat 40 de contracte de cercetare științifică, valorificate la nivelul economiei naționale și a devenit autor la trei brevete
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
este:-pietrișul mijlociu-7%; nisipul mare23 %; nisipul mijlociu 47 %; nisipul mărunt 65 %; argila 70 %. Solul cu o mare capacitate de reținere a apei este umed, neaerat, rece și insalubru; el are capacitate de autoepurare redusă. Adsorbția acidului acetic pe cărbune Sistemele disperse eterogene prezintă suprafețe de separare între componentele lor. Proprietățile acestor sisteme variază în diferite puncte, interacțiunile având loc la limita de separare a fazelor. Dintre fenomenele ce au loc la suprafața de separare dintre componente, foarte importante sunt cele care
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]