2,868 matches
-
de necesitatea unui consult medical. • Trezirea bruscă din somn cu senzație de dispnee apare la 20-30% din pacienți și se datorează efortului inspirator intens care crește întoarcerea venoasă și presiunea în capilarele pulmonare. Aceste episoade trebuie deosebite de crizele de dispnee paroxistică din astmul nocturn și din insuficiența cardiacă. La pacienții cu apnee de somn, dispneea încetează odată cu trezirea din somn, iar în celelalte situații persistă și în stare de veghe. • 30% din pacienți declară nicturie care apare datorită creșterii eliberării
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
20-30% din pacienți și se datorează efortului inspirator intens care crește întoarcerea venoasă și presiunea în capilarele pulmonare. Aceste episoade trebuie deosebite de crizele de dispnee paroxistică din astmul nocturn și din insuficiența cardiacă. La pacienții cu apnee de somn, dispneea încetează odată cu trezirea din somn, iar în celelalte situații persistă și în stare de veghe. • 30% din pacienți declară nicturie care apare datorită creșterii eliberării de factor natriuretic atrial. Nicturia este un factor complementar de fragmentare a somnului și se
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
somn prin muncă în tura de noapte, •hipersomniile psihiatrice - induse de medicamente, alcoolism cronic, depresii, •hipersomnii din encefalitele cronice, •sdr. picioarelor neliniștite, •mișcări periodice ale gambelor, •boli degenerative: Parkinson, Alzheimer etc. Afecțiuni care pot fi confundate cu apneea de somn: •dispneea nocturnă din astm, BPOC, •epilepsia nocturnă, •laringospasmul, •refluxul gastro-esofagian cu aspirație în somn, •atacurile nocturne de panică. În toate aceste circumstanțe, testarea polisomnografică pe toată perioada nopții cu monitorizarea cardiacă și respiratorie corespunzătoare, la care se adaugă testarea latenței multiple
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
determinat de modificări patologice cardiace structurale sau funcționale care afectează capacitatea ventriculilor de a se umple sau de a pompa sânge. La copil este recomandată clasificarea Ross, după gradul de severitate. Diagnosticul clinic se bazează pe simptome și semne sugestive (dispnee de efort sau repaus, fatigabilitate, astenie, edeme gambiereă și pe examenul obiectiv (tahipnee, raluri pulmonare, colecții pleurale, tahicardie, cardiomegalie, zgomot 3, freamăt cardiac, turgescența jugularelor, edeme periferice, hepatomegalieă. Examinările paraclinice utile pentru diagnostic sunt: radiografia toracică, electrocardiograma, ecocardiografia Doppler, peptidul
PROTOCOL DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT AL INSUFICIENTEI CARDIACE LA COPIL. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Daniela Mitrofan, Ioana Bența, Dan Nour, Daniela Dreghiciu () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1028]
-
provenind de la plăgi infectate ale scalpului: paralizie facială; paralizie oculomotor; trismus; tetanos hidrofobicus (disfagie în special pentru apa). d. Tetanos criptogenetic fără plagă aparentă sau datorat unor plăgi minore în zona genital-perineală; e. Tetanos splanhnic având mortalitate foarte ridicată disfagie; dispnee; vărsături; rigiditate dureroasă a mușchilor abdominali. g. Tetanos postoperator prin catgut infectat sau redeschiderea unor vechi focare; h. Tetanosul nounăscuților: prin infectarea bontului ombilical, foarte grav, cu spasm generalizat și icter. 9.1.8. DIAGNOSTIC 9.1.8.1. Diagnostic
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
La examenul fizic, pacientul poate prezenta arsuri la nivelul capului și gâtului, dar acestea sunt doar sugestive pentru diagnostic. Prezenta funinginei în cavitatea bucală sau vibrili nazali arși sau arsuri intraorale sunt sugestive pentru leziuni CRS. Examinarea toracelui care relevă dispnee, tuse, stridor ridică suspiciunea de leziune inhalatorie. Laringoscopia și fibrobronhoscopia rămân tehnicile de precizare a diagnosticului de leziuni de cai respiratorii superioare sau inferioare. Semnele cele mai importante sunt legate de edemul corzilor vocale, al hipofaringelui sau mucoasei traheale superioare
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
efectua. traumatismele toracelui determină modificări morfofuncționale de intensitate și gravitate variabilă în funcție de amploarea traumatismului. În formele ușoare (contuzii toracice simple cu sau fără fracturi de coastă) se pot declanșa: spasme bronșice reflexe, tulburări de secreție bronșică cu influențe respiratorii evidente (dispnee, atelectazii pulmonare și edem pulmonar progresiv). Dinamica toracică este perturbată de prezența leziunilor viscerale sau parietale importante care pot determina scăderea respirației externe, afectând toate cele trei componente ale ei: ventilația, difuziunea și perfuzia, rezultând insuficiență respiratorie acută, precum și tulburări
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
fiziopatologice sunt grave (asemănătoare bolii de cheson) și constau în blocarea circulației sanguine la nivelul cardiac sau pulmonar determinând fenomene de insuficiență cardiacă acută. Pătrunderea aerului prin vena secționată determină un zgomot ascuțit (ca un șuierat) iar clinic se constată: dispnee, puls mic, hipotensiune, midriază, uneori moarte. Alteori pot să apară fenomene nervoase: comă brutală, respirație stertoroasă, hemiplegie etc., fenomene reversibile în câteva zile sub tratament corect. 12.4.4. TRAUMATISMELE LIMFATICE Sunt frecvente și relativ ușor de recunoscut. Practic orice
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
cheaguri moi, gelatiforme. Chilotoraxul apare la un interval variabil de timp după accident (ore sau zile) în raport cu mărimea efracției și cu starea pleurei mediastinale pe unde are loc pătrunderea în cavitatea pleurală a lichidului. Se caracterizează clinic prin apariția de: dispnee progresivă, semne de compresiune mediastinală și alterarea rapidă a stării generale ca urmare a puncțiilor repetate și spolierii organismului de grăsimi și proteine. Aceasta indică terapia chirurgicală de urgență. În rupturile traumatice ale vaselor limfatice mici și mijlocii se produc
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
este cianotică iar la efort apare durerea. Venele sunt dilatate și prezintă pulsații. Funcțional, bolnavul prezintă o senzație de greutate, atât în repaus și în mers. Semnele generale sunt în funcție de stadiul evolutiv al anevrismului. Clinic se constată hipotensiune, puls rapid, dispnee de efort și dureri precordiale, semne de interesare cardiacă. Evoluția este cronică, caracterizându-se prin accentuarea tulburărilor circulatorii locale manifestate prin creșterea edemului și apariția tulburărilor trofice. Cea mai redutabilă complicație rămâne însă insuficiența cardiacă. Diagnosticul anevrismului arterio-venos este în
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
afectat (fracturi); mobilitatea articulară va fi explorată prin mișcări pasive și active la nivelul diferitelor articulații. e. Sistemul muscular: se vor nota tonusul, dezvoltarea musculaturii, participarea grupelor musculare la diferite mișcări, etc. f. Aparatul respirator: evidențierea semnelor subiective și funcționale (dispnee, tuse, expectorație, durere) se va face prin completarea anamnezei în momentul examinării. Inspecția va consemna eventualele sechele de rahitism (stern înfundat, în „carenă”, mătănii costale etc.), forma toracelui (torace globulos, cu diametrul antero-posterior mărit si spațiile intercostale lărgite, emfizem pulmonar
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
rahitism (stern înfundat, în „carenă”, mătănii costale etc.), forma toracelui (torace globulos, cu diametrul antero-posterior mărit si spațiile intercostale lărgite, emfizem pulmonar, BPOC), deformații (cifoză, scolioză etc.); se va aprecia amplitudinea mișcărilor respiratorii, participarea mușchilor respiratorii accesori, tiraj, cornaj, tipul dispneei (inspirator, expirator, mixt). Palparea va evidenția frecvența respirațiilor, expansiunea bazei toracelui, transmiterea vibrațiilor vocale (se cere bolnavului să rostească „33”). La percuție (directă sau indirectă) se decelează: sonoritate pulmonară normală, timpanism (pneumotorax), submatitate sau matitate (pneumonie, pleurezie, hemotorace etc.). Ascultația
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
bronhopneumonie, edem pulmonar acut, sibilante astm bronșic, ronflante fumători cronici etc.). g. Aparatul cardio-vascular: anamneza este foarte importantă, datele privind toleranța la efort și răspunsul la tratament fiind esențiale pentru încadrarea într-o anumită „clasă” de risc. Se va nota dispneea de efort, dispneea nocturnă, ortopneea, toate sugerând o insuficiență a cordului stâng. Inspecția va decela culoarea tegumentelor și mucoaselor (cianoza, paliditatea etc.), temperatura extremităților, sistemul venos (varice membre inferioare, turgescența jugularelor), prezența semnului Harzer (insuficiență ventriculară dreaptă), edeme, ateroscleroza. Palparea
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
acut, sibilante astm bronșic, ronflante fumători cronici etc.). g. Aparatul cardio-vascular: anamneza este foarte importantă, datele privind toleranța la efort și răspunsul la tratament fiind esențiale pentru încadrarea într-o anumită „clasă” de risc. Se va nota dispneea de efort, dispneea nocturnă, ortopneea, toate sugerând o insuficiență a cordului stâng. Inspecția va decela culoarea tegumentelor și mucoaselor (cianoza, paliditatea etc.), temperatura extremităților, sistemul venos (varice membre inferioare, turgescența jugularelor), prezența semnului Harzer (insuficiență ventriculară dreaptă), edeme, ateroscleroza. Palparea va constata bătaia
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
etilismului cronic și poluării atmosferice; de asemenea, incidența în creștere a tuberculozei în țările în curs de dezvoltare determină sechele importante respiratorii. Anamneza și examenul clinic oferă informații esențiale: fumatul, mediul toxic cu pulberi (mineri, forjori, azbest, etc.), cianoza, wheezing, dispnee, afecțiuni diagnosticate și în tratament (BPOC, astm bronșic, emfizem pulmonar , bronșită cronică, cancer pulmonar). Explorarea paraclinică cuprinde o multitudine de metode care pot fi clasificate astfel: a. teste de ventilație: se determină volumele și debitele pulmonare (capacitate vitală CV, volum
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
Monitorizarea clinică: Constă într-un examen clinic sumar, efectuat o dată sau de mai multe ori pe zi, în funcție de evoluția pacientului: Anamneza: va încerca să precizeze prezența și caracteristicele durerii (elementul central al perioadei postoperatorii), instalarea unor simptome respiratorii (tuse, expectorație, dispnee), cardio-vasculare (lipotimie, palpitații), digestive (apetit, grețuri, reluarea tranzitului), urinare (micțiuni, disurie) etc. Starea generală: în primele ore după intervenție, bolnavul este somnolent; treptat devine comunicativ și uneori chiar euforic. Din a 3-a sau a 5-a zi își reia
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
se vor acorda 0 puncte, astfel încât punctajul zilnic maxim să fie 10 (tabelul 4.11): Modificările patologice cuantificate sunt: stare generală mediocră/gravă, febră mai mult de 38°C, deshidratare (pliu cutanat leneș sau persistent, limbă prăjită, globi oculari hipotoni), dispnee, cianoză, polipnee, tuse cu expectorație muco-purulentă, raluri bronșice umede, aritmii cardiace, semne EKG de infarct miocardic recent, tahicardie paroxistică supraventiculară, puls filiform, hipotensiune arterială (TAS sub 80 mmHg), hipertensiune arterială (TAS mai mare de 180 mmHg, TAD peste 110 mmHg
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
simptomele sunt și nocturne. Disfagia este progresivă, inițial pentru solide, ulterior devine completă. Pierderea ponderală survine inevitabil ca urmare a imposibilității pacientului de a se alimenta cât și datorită neoplaziei. Durerea epigastrică sau retrosternală, vocea bitonală și simptomele respiratorii (tuse, dispnee, pneumoniiă apar tardiv și denunță de regulă prezența unei metastaze, infiltrarea unor țesuturi din jur (nervul recurent) sau prezența unei fistule esofago-traheale sau eso-bronșice. Endoscopia Endoscopia superioară cu biopsie este cea mai importantă investigație în diagnosticul cancerelor digestive superioare și
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
Complexitatea metodelor utilizate în evaluarea preoperatorie depinde pe de o parte, de gradul disfuncției pulmonare preexistente și de tipul intervenției chirurgicale propuse, pe de alta parte. Metodele cele mai folosite sunt: 1. Examenul clinic și anamneza aduce informații despre: prezența dispneei și a gradului acesteia, prezența bronhoreei, timpul de apnee, toleranța la efort, prezența hemoptiziei, obezității și a gradului acesteia, unele boli pulmonare în antecedente, fumat și tratamentele urmate pentru disfuncția respiratorie; 110 2. Radiografia pulmonară poate evidenția: emfizem pulmonar, simfize
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
foarte mare 30%-100% Următorul algoritm se poate utiliza în continuare pentru investigarea preoperatorie (Milleră: Bolnavul prezintă una sau mai multe din următoarele manifestări: durere toracică, angină pectorală, semne de insuficiență cardiacă congestivă, H.T.A., diabet zaharat, tulburări de ritm, dispnee, infarct miocardic în antecedente, fumat, vârsta >40 ani la bărbați, >50 ani la femei, intervenție chirurgicală în sfera vasculară. 115 NUDA nici un criteriu ≥ 3 criterii 1 - 2 criterii monitorizare segment ST sau Holter 24 h Există ischemie≥ 1 h Ecocardiografie
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
corzilor vocale. La majoritatea bolnavilor cu leziune unilaterală se produce o compensare satisfăcătoare datorită corzii vocale opuse. 148 Chilotoraxul De obicei se manifestă în a 3-a sau a 4-a zi postoperator. Dacă este un defect în l apare dispneea și revărsatul pleural. Prin toracocenteză se evacuează video asistată, care are avantajul amplificării imaginii și luminii ă de partea drenajul pleura un lichid opac, lăptos. Dacă tuburile funcționează, se remarcă un drenaj abundent seros în primele 2 zile postoperator. Dacă
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
65 de ani, ulterior femeile prezentând într-o proporție egală sindroame coronariene acute cu și fără supradenivelare de ST [4]. Dintre simptomele de infarct miocardic prezente la ambele sexe amintim: durerea toracică cu iradiere în gât, umăr, spate, brațe, palpitațiile, dispneea, greața, vărsăturile, durerea abdominală, transpirațiile. Spre deosebire de bărbați, femeile pot acuza o simptomatologie de intensitate mai redusă sau pot descrie acuzele în mod diferit [15, 16]. Milner și colab. au arătat că există diferențe evidente legate de sex în ceea ce privește modalitățile de
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
descrie acuzele în mod diferit [15, 16]. Milner și colab. au arătat că există diferențe evidente legate de sex în ceea ce privește modalitățile de prezentare a pacienților cu infarct miocardic [20], femeile prezentând mult mai frecvent simptome atipice [17, 18, 21] precum dispnee, greață sau vărsături, indigestie, astenie, transpirații. Deseori durerile precordiale tipice pot lipsi [4, 16]. Doar 29,7% dintre femei acuză dureri tipic anginoase, astfel încât simptomele considerate „necaracteristice” pentru bărbați pot fi foarte „caracteristice” pentru femei [18]. În aceste condiții există
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
adipos în exces, iar alterarea metabolismului glucozei este asociată cu disfuncția miocardului, chiar în absența ischemiei, acestea contribuind la „limitarea” sistolei și diastolei la persoanele cu IC cu FE prezervată [26]. Pentru formularea diagnosticului de insuficiență cardiacă, diagnosticul diferențial al dispneei și stratificarea riscului, BNP-ul și NT-proBNP reprezintă markeri cardiaci recomandați de ghidul ESC de management al disfuncției cardiace publicat în 2012 [27]. Oricum, nu trebuie uitat faptul că prevalența insuficienței cardiace cu fracție de ejecție păstrată este mai mare
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
având în vedere că atât inhibitorii de enzimă de conversie, cât și sartanii sunt contraindicați în cursul sarcinii [6]. În schimb, femeile cu cardiomiopatie hipertrofică tolerează de obicei bine sarcina. Simptomele care apar cel mai frecvent sunt reprezentate de palpitații, dispnee și angor [3]. Tratamentul va consta în special în administrarea de beta blocante și doze mici de diuretice. Cardiomiopatia peripartum este o formă de cardiomiopatie dilatativă, care apare în ultima lună de sarcină sau la 5 luni după naștere. A
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]