442 matches
-
este diferit de incluziunile non-plastice naturale, diferențierea acestora fiind astfel posibilă. Atenția specială pe care o acordăm incluziunilor din pastă se justifică prin faptul că, pe de o parte, în multe cazuri acestea constituie metoda cea mai de încredere pentru distingerea diferitelor tipuri de pastă. În același timp, frecvența, mărimea și gradul de sortare al acestora constituie indicatori ai gradului de specializare a procesului de manufacturare a ceramicii și asupra posibilei utilizări a vasului. Tipul de incluziuni poate fi determinat utilizând
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
nu se ajunge la armonia instituită prin concomitența surprinderii treptelor în totalitatea lor. Prin privirea unificatoare, treptele se vor regăsi împreună în a-locul și a-timpul Unului, la fel cum culorile spectrului se regăsesc misterios în lumina albă, fără distingerea unui spațiu ori a unui timp specific. înclinația de a privi și interpreta fenomenele în secvențialitate, prin relația cauză-efect, trecând de la un moment la altul și privilegiind fie trecutul, fie prezentul, fie viitorul, dă seamă de o anume situare a
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
la identitatea de adult. Pentru că sunt tineri înainte de a fi studenți, se confruntă cu fenomenul prelungirii vârstei tinereții, cu toate incertitudinile viitorului, cu frica de șomaj etc. Într-o societate dată, identitatea se construiește prin identificarea cu alții și prin distingerea față de ei, prin internalizarea unui set de valori și de modele comune (ale familiei, grupului de semeni egali, ale comunității, societății), dar și specifice unor roluri sociale. Identitatea se construiește printr-o succesiune de identificări, detașări și noi niveluri de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
sub același simt, de exemplu albul de negru sau verde. Dar nici văzul, nici gustul nu pot distinge albul de dulce, fiindcă ceea ce distinge între [două lucruri] trebuie să le cunoască [pe ambele]. De aceea este necesar ca judecată de distingere să îi aparțină simțului comun, la care să se raporteze toate percepțiile simțurilor că la un punct terminus comun. Prin [simțul comun] sunt percepute intențiile simțurilor, ca atunci când cineva vede că vede. De fapt, [perceperea intențiilor simțurilor] nu poate fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
corporal, cu privire la locul căruia Toma din Aquino nu are nici un fel de îndoieli și îl situează, conform tradiției medicale a vremii sale, în partea centrală a creierului a mediam cellulam capitis. Activitățile pe care le desfășoară puterea cogitativa sunt: a) distingerea, combinarea și compararea intențiilor indi vi duale; b) formarea, împreună cu memoria și imaginația, a ima ginilor; c) perceperea intențiilor individuale că existând sub o natură comună; d) asocierea intențiilor particulare unor intenții universale pentru a facilita extragerea concluziilor în plan
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelectul această actualizare a inteligibilității? Prin cea de-a doua operație a lui, numită iluminare? Înțelegând felul în care are loc iluminarea, vom putea înțelege și soluționa problema de mai sus, a abstragerii inteligibilului din sensibil și, în fond, a distingerii între două tipuri de obiecte cognoscibile. În primul rând, trebuie spus că intelectul nostru participa, prin asemănare, la lumina necreată: (ÎI.5 .4.) Ipsum enim lumen intellectuale quod est în nobis, nihil est aliud quam quaedam participată similitudo lumi nis
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
romansch, cu referire la limba și populația retoromană, provine indirect din romanus, prin adverbul romanice), respectiv pentru limba lor, sunt complexe. Decisivă din punct de vedere psihosocial a fost izolarea populației de sorginte romană între populații neromanice, care a impus distingerea de ceilalți prin originea etnică. Nu trebuie uitate apartenența și legăturile economice, politice și culturale cu Imperiul Roman de Răsărit, a cărui civilizație se bucura de un mare prestigiu în aceste regiuni, lipsa unor formațiuni statale puternice și de durată
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
la început, de origine cumană: chiar numele Basarab(ă) are această origine. Alături de acest nume, pot fi menționate nume de locuri de origine pecenegă, ca Peceneaga sau Beșineu. Una dintre dificultățile etimologice în stabilirea originii cuvintelor din această categorie este distingerea lor de cele turcești. Sursele de cunoaștere a limbilor pecenegă și cumană sunt foarte reduse; pecenega este cunoscută prin câteva nume proprii, iar cumana, mai ales printr-un text mai amplu, Codex Cumanicus, o culegere de texte religioase traduse din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
aceste (limbi) luate”. Pentru a descoperi latinitatea limbii române, spune Maior, este suficient să înlături de pe ea haina alfabetului slav care îi maschează și denaturează originea. Operația simplă de recuperare a etimologiei limbii române prin scrisul latin este însoțită de distingerea a două limbi latine. Una este „gramaticească sau a învățaților”, cealaltă este a poporului. Limba latină gramaticească, „care până azi este în cărțile latine, chiar se vede că este limbă nefirească, ci meșteșugită și care nu se poate învăța fără
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
o ști), altele se declară sinestetice fără a fi cu adevărat, sau cu niște gradiente considerabil mai slabe decât ale celor veritabili sinestetici, apropiindu-se de o percepție "normală". Trebuie menționat faptul că metodologia de cercetare a înregistrat progrese în distingerea falșilor sinesteți de cei veritabili. Neurologul american Richard E. Cytowic a identificat un set de criterii pentru a diagnostica sinestezia: * sinestezia este involuntară și automatică; * imaginile sinestetice apar spațial, ceea ce semnifică că ele au adesea o poziție definită în spațiu
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
diferite zone se datoresc fie plămânului, fie cuștii toracice. Porțiunea superioară a toracelui își crește mai mult capacitatea comparativ cu partea inferioară. Faptul că poziția coloanei vertebrale rămâne relativ fixă are ca urmare expansionarea părții anterioare. Expansiunea inegală face posibilă distingerea următoarelor zone: - o zonă neexpansibilă, situată în jurul hilului; - o zonă de distensibilitate maximă, cu o grosime de aproximativ 3 cm, situată imediat subpleural; - o zonă intermediară, în care distensibilitatea este mai mare în sectorul dinspre periferie față de cel orientat central
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a lucrurilor care, prin natura lor, nu pot fi exprimate decât prin simboluri. Luc Benoist, Semne, simboluri și mituri, p. 120. "Mitul se prezintă ca un exemplu logic de acțiune, de pasiune sau de spiritualitate, scopurile urmărite de el permițând distingerea celor trei căi de realizare metafizică, și anume acțiunea, dragostea și cunoașterea.", continuă autorul francez. 249 Ibid., pp. 13-15. 250 Cf. Said Arezki, Anne-Lorraine Villeroy, Séverine Lafont, Isabelle Ziental, Mitul american, în Pierre Brunel, op. cit., vol. 1, p. 41. 251
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în cooperarea partinică transnațională. Această integrare deschide calea spre socializarea elitelor din noile partide democratice, spre influențarea construcției partidelor politice, ca și spre credibilitatea și legitimitatea anumitor forțe politice 34. Pridham ajunge la concluzia că activitățile partinice transnaționale contribuie la distingerea între partidele ținînd de familiile politice clasice (creștin-democrate, conservatoare, liberale și socialiste cu excepția verzilor) și partidele din afara standardului (naționaliste, populiste și ostile minorităților), care sînt excluse de la cooperarea partinică transnațională 35. Aceste din urmă tipuri de partide nu sînt totuși
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
membre. Noțiunea este totuși utilă în practică, făcînd referire mai degrabă la o posibilitate viitoare decît la o stare prezentă 79. În concluzie, aportul celor doi se plasează în examinarea europartidelor în lumina noțiunii de federații europene de partide și distingerii lor de fenomenul partinic european. La rîndul său, Daniel-Louis Seiler a adoptat o concepție mult mai nuanțată, sugerînd noțiunea de confederație 80. Europartidele sînt totuși aspru judecate, fiindcă, după Seiler, ar încerca să simuleze mimetic existența partidelor naționale la nivel
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
membri, evoluția structurală și funcții (secțiuni succesive ale capitolului de față). În fine, vom dezvolta dimensiunea explicativă prin identificarea variabilelor independente europene și naționale. Reiese din evaluarea diverselor definiții că se poate prezenta o gradație a dezvoltării europartidelor. Aceasta permite distingerea între diferitele faze succesive a evoluțiilor lor realizate sau potențiale. Tabelul celor patru faze succesive ale dezvoltării europartidelor Faza a IV-a Partid politic (Hix) Faza a III-a Federație de partide (Pridham, Lécureil, Ladrech) Faza a II-a Protopartide
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
empirice. Vom împărți acest capitol conceptual în patru timpi. Mai întîi, vom expune definiția pe care am dat-o politicilor partidelor europene. Apoi vom evalua domeniile de influență a europartidelor. În plus, vom identifica mecanismele schimbării. Aici va fi necesară distingerea mecanismelor partinice centralizate și descentralizate. Vom prezenta principalele ipoteze descriptive și explicative ale interacțiunii partinice. În fine, vom expune celelalte variabile care permit explicarea întinderii și limitelor impactului politicilor europartidelor asupra procesului european. 7.2. Conceptul de politică a europartidelor
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
nu cădea în capacana unui concept stretching. Vom expune pe larg dimensiunile și indicatorii conceptului nostru și entitățile la care el se aplică. 7.2.2. Politicile europartidelor și termenii contingenți O primă strategie în această optică va consta în distingerea politicilor federațiilor europene de partide de alte concepte contingente. După asta, ne vom propune propria concepție asupra politicilor europartidelor. Este vorba de cooperarea partinică transnațională, cooperarea paneuropeană a partidelor, construcția coaliției trnasnaționale și advocacy coalition. Mai întîi, politica partidelor europene
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
fi utilă examinarea contextului guvernării europene pe niveluri multiple, pentru o situare precisă a activităților federațiilor. Apoi, este importantă folosirea abordării comparate, care permite, eventual, completarea analizei mizelor socio-economice. De pildă, axa stînga-dreapta și axa suveranitate-integrare constituie instrumente conceptuale de distingere. 10.2.2.2. Abordarea prin comparative politics 10.2.2.2.1. Ideologia partidelor europene, miza socio-economică și influența asupra Consiliului European În ceea ce privește conceptualizarea ideologiei și a dimensiunii socio-economice, Simon Hix a analizat federațiile europene de partide în raport cu axele
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
tratatele de la Maastricht și Nisa le-au recunoscut ca partide europene. 10.2.2.2.3. Policy-making-ul partidelor europene Am subliniat avantajele și dezavantajele definiției propuse de Hix și Lord pentru policy-making-ul europartidelor. Accentul pe fazele politice este important, permițînd distingerea diferitelor momente ale politicii partidelor europene. Lipsește totuși analiza politicii europene a actorilor partinici și individuali, precum și a mecanismelor care acționează în aceste faze. De exemplu, este vorba de poziționarea partidelor membre și de evoluțiile acestora. Desigur, acceptăm că, în privința
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
să se revolte în contra-i în momentul suprem al pericolului, să lepede arma sau s-o îndrepte în contra statului chiar. Aceasta e ceva atât de elementar încît oricine o pricepe. Ei bine, ce s-a-ntîmplat la noi? Rugăm să se facă distingerile necesare. Două partizi con spiră în contra lui Vodă Cuza, contra D[omnu]lui ales, recunoscut, inviolabil al țării. Persoanele private cari conspirau puneau în joc persoana și libertatea lor, pentru că statul cu puterea lui fizică existentă putea să-i sfarăme
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aceasta este cu totul altfel. Evreul nu este numai german, ci totodată și evreu; ba este evreu înainte de toate, înainte de a fi german sau de-a se simți ca atare. Chiar uzul limbei esprimă aceasta cu un tact fin de distingere. Căci nu se zice german-izraelit (german de religie izraelită), francez-izraelit (francez de religie izraelită) ci se zice: evreu nemțesc, evreu englezesc (evreu din Germania, Anglia). Pe cuvântul evreu se pune accentul, căci noi știm că aceasta le este adevărata naționalitate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu ne-ar arăta în cele mai multe capete ale lor decât numai începuturile embrionare a ceea ce se numește creier, însă o dezvoltare ipertrofiată a acelor părți ale capului cari corespund cu șiretlicul și în fine o lipsă totală a simțului de distingere între lucruri proprie și lucruri ale altuia. Dar învățații roșii? Asta e ceva cu totul nou. Carada, Pundescu, Costinescu figurând ca învățați sunt în stare a face să zâmbească și pe omul cel mai deprins cu curiozitățile lumii. {EminescuOpX 408
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru a reduce stimularea tactilă. Pentru realizarea înregistrărilor electroencefalo-grafice sau montat pe suprafața cutiei craniene a subiectului numeroși electrozi. Când nu se făceau înregistrări, subiectul își odihnea capul pe o pernă. Ochii erau acoperiți cu ochelari translucizi, care nu permiteau distingerea formei obiectelor, iar în cabina se auzea un ușor zgomot constant produs de aparatul de aer condiționat subiectul trebuia să rămână în aceste condiții 24 ore, sau mai mult, cu întreruperea pentru masă și toaletă. O bună parte din timp
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
viteză - ultimul lui tablou supraimprimat secund, în 1844.“ „Și de-atunci?“ „De-atunci, mai nimic. Experții n-au găsit urme concludente. Pictura abstractă nici nu se mai preta la asemenea tehnici. În plus, culorile au evoluat atât de mult, încât distingerea straturilor a devenit din ce în ce mai dificilă. Nici Varo n-a fost străină de noile descoperiri. Se zice că a lucrat o vreme cu Eugène Turpin, chimistul francez care a inventat culorile inofensive, dar și melinita și pudrele clorate.“ „Meli-ce?“ „Melinita. 1885
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
272} O parte a presei germane s-ar fi adresat la prințul Bismarck, întrebîndu-l dacă nu-i stă în putință a pune capăt acestor fapte ale antisemiților, cari nu fac onoare națiunii germane. [1 august 1881] ["NU NE ÎNDOIAM CĂ DISTINGEREA... "] Nu ne îndoiam că distingerea noastră între români de rasă și români de proveniență incertă are să provoace nemulțumiri. Am mai tratat cestiunea aceasta când în treacăt, când atrăgând în cercul discuției elemente istorice și etnologice mai numeroase, dar era atât
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]