799 matches
-
mecanismul este activat de ingestia salină crescută, retenția hidrică poate duce în timp la hipertensiune arterială. In caz de ingestie hidrică crescută, fără exces de sare, secreția de ADH scade sub valorile bazale, permitând re echilibrarea hidrică, nu numai prin diureză presională, ci și prin scăderea reabsorbției de apă. Creșterea volemiei stimulează voloreceptorii atriali (de fapt baroceptori de joasă presiune), determinând inhibiția reflexă a secreției de ADH. In efortul prelungit, în special la temperatură crescută, sudorația intensă cu scop termoreglator determină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
este osmolaritatea plasmatică. Când osmolaritatea plasmatică crește, un grup de neuroni osmoreceptori, situați în hipotalamusul anterior sunt stimulați și la rândul lor vor stimula neuronii secretori de ADH din nucleii supraoptici și paraventriculari, care vor elibera ADH în circulație, reducând diureza. În condiții obișnuite, osmolaritatea plasmatică variază de la 280 la 295 mOsm/l, cu inhibiția maximală a secreției de aldosteron la 285 mOsm/l. Deși mecanismele ce controlează echilibrul Na+ sunt principalele modalități de protejare a volumului LEC, există și un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
reducerea fluxului tubular și scăderea vitezei de tranzit a fluidului tubular. Ca urmare, crește reabsorbția Na+ și apei și scade pierderile de apă - efect antidiuretic. Invers, creșterea presiunii arteriale prin retenție hidro-salină crește GFR și are efect de creștere a diurezei. Aldosteronul și Sistemul Renină-Angiotensină Secreția de aldosteron la nivelul zonei granuloase a corticosuprarenalei funcționează ca un sistem de acord fin al eliminărilor de sodiu, deoarece la nivelul tubului distal și colector cea mai mare parte a sodiului a fost deja
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
secreție ai acestor granule. În timp ce unii autori au adus dovezi histofluorescente în favoarea conținutului bogat în catecolamine al granulelor respective, alții au demonstrat natura lor polipeptidică. Studiind efectele biologice ale extractelor atriale, De Bold și colab. (1981) au constatat o puternică diureză la șobolan. Alți autori (Deth și colab., 1982) au arătat că proprietățile diuretice sunt dublate de o evidentă acțiune natriuretică și vasodilatatoare. Factorul biologic activ de natură peptidică producătoare de efecte diuretice, natriuretice și vasodilatatoare din extractele atriale a fost
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sensibili la variațiile de întindere și presiune, a căror stimulare provoacă tahicardie reflexă (reflexul Bainbridge). Efectul tahicardizant al distensiei atriale drepte se datorește inhibării nucleului dorsal al vagului și apare ca mijloc de apărare a cordului. Distensia atriului stâng provoacă diureză reflexă, prin inhibarea posibilă a secreției de hormon antidiuretic (ADH). Traumele chimice și fizice exercitate asupra ventriculului stâng produc reacții reflexe hipotensoare cu punct de plecare coronar. Injectarea de substanțe iritante în circulația coronară, ca și obstruarea ei cu sfere
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reprezentată de întinderea nodulului sinusal (ce permite creșterea frecvenței cu 15%) și o componentă reflexă (ce poate crește frecvența cu încă 50%), care este mai slabă la frecvență cardiacă mare. La rândul său, distensia auriculului stâng provoacă pe cale aferentă vagală diureză reflexă prin inhibarea secreției de hormon antidiuretic, în vederea eliminării excesului de apă și descărcării patului vascular. În afara receptorilor arteriali și auriculari, un rol mai puțin fiziologic și predominant patologic îl au reflexele cardio-vasculare cu punct de plecare ventricular. Stimulii nocivi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lung, presiunea arterială este reglată prin controlul lichidelor corpului, mecanismele efectoare fiind ingestia de apă și sare și excreția lor renală. Pentru controlul pe termen lung al presiunii arteriale, mecanismul principal este reglarea excreției renale de apă, prin fenomenul de diureză și natriureză presională. Emisia zilnică de urină (diureză) depinde de rata de filtrare glomerulară și de cea de reabsorbție tubulară a apei, ambele fiind influențate de presiunea arterială. Curba funcției renale arată normal, în funcție de presiunea arterială medie, următoarele: un debit
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
corpului, mecanismele efectoare fiind ingestia de apă și sare și excreția lor renală. Pentru controlul pe termen lung al presiunii arteriale, mecanismul principal este reglarea excreției renale de apă, prin fenomenul de diureză și natriureză presională. Emisia zilnică de urină (diureză) depinde de rata de filtrare glomerulară și de cea de reabsorbție tubulară a apei, ambele fiind influențate de presiunea arterială. Curba funcției renale arată normal, în funcție de presiunea arterială medie, următoarele: un debit de urină finală nul la ~ 50 mmHg, diureză
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
diureză) depinde de rata de filtrare glomerulară și de cea de reabsorbție tubulară a apei, ambele fiind influențate de presiunea arterială. Curba funcției renale arată normal, în funcție de presiunea arterială medie, următoarele: un debit de urină finală nul la ~ 50 mmHg, diureză normală la ~ 100 mmHg, diureză dublă la ~ 130 mmHg și o creștere abruptă la valori mai mari (de 8 ori la ~ 200 mmHg). Intersecția curbei presionale a eliminării de apă cu orizontala aportului normal de apă definește un punct de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
filtrare glomerulară și de cea de reabsorbție tubulară a apei, ambele fiind influențate de presiunea arterială. Curba funcției renale arată normal, în funcție de presiunea arterială medie, următoarele: un debit de urină finală nul la ~ 50 mmHg, diureză normală la ~ 100 mmHg, diureză dublă la ~ 130 mmHg și o creștere abruptă la valori mai mari (de 8 ori la ~ 200 mmHg). Intersecția curbei presionale a eliminării de apă cu orizontala aportului normal de apă definește un punct de echilibru. Modificarea cronică a aportului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la valori mai mari (de 8 ori la ~ 200 mmHg). Intersecția curbei presionale a eliminării de apă cu orizontala aportului normal de apă definește un punct de echilibru. Modificarea cronică a aportului de apă nu duce la modificarea curbei de diureză presională, ci la schimbarea punctului de echilibru. Modificări ale funcției renale se reflectă pe diagrama excreției renale de apă, astfel că se redefinește punctul de echilibru, adică valoarea presiunii arteriale la care nu există câștig sau pierdere netă de apă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tubulare. Dacă mecanismul este activat de ingestia salină crescută, retenția hidrică poate duce în timp la hipertensiune arterială. În caz de ingestie crescută hidrică, nu și salină, secreția de ADH scade sub valorile bazale, permițând reechilibrarea hidrică, nu numai prin diureză presională, ci și prin scăderea reabsorbției de apă. Creșterea volemiei stimulează voloreceptorii atriali (de fapt baroceptori de joasă presiune), determinând inhibiția reflexă a secreției de ADH. În efortul prelungit, în special la temperatură crescută, sudorația intensă cu scop termoreglator determină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
renal și modificările cardio-vasculare volemice corespunzătoare, asigură trecerea de la reglarea neuro-umorală rapidă la reglajul hormonal de lungă durată. Factorul natriuretic atrial sau atriopeptinul (AP) eliberat de cardiomiocitele atriale sub influența distensiei auriculare participă la reacțiile neuroendocrine compensatoare, determinând vasodilatație hipotensiune, diureză și natriureză. Prin acest mecanism neuro-hormonal complex, atriopeptinul contribuie la scăderea presiunii sanguine (fig. 86). La rândul său, sistemul renină-angiotensină participă pe căi multiple la integrarea reacțiilor neuroumorale ale autoreglării presiunii sanguine. Diversele reacții simpatico-adrenergice activând secreția reninei de la nivelul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
băutul. Deși există părerea conform căreia consumul de lichide este reglat de osmolaritatea plasmei în aceeași manieră ca și vasopresina (vezi capitolul “Glande endocrine”) s-a reușit, totuși, să se obțină prin stimulări diferențiate separarea senzației de sete de reducerea diurezei apoase. O consecință importantă a hipertoniei lichidului extracelular este deshidratarea intracelulară, care contribuie, de asemenea, fundamental la necesitatea ingerării de lichide, setea de natură hiperosmotică mai fiind denumită și sete intracelulară. Deshidratarea celulară este percepută nu numai de osmoreceptorii hipotalamici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
apa printr-un proces de osmoză locală. În tubul contort distal, unde presiunea osmotică a urinei este inferioară celei a lichidului interstițial, reabsorbția apei se face pasiv. Substanțele greu resorbabile (manitol, sulfat de Na etc.) injectate intravenos, reținând apa, produc diureză osmotică. Poliuria din diabetul zaharat sau renal (după florizină) se produce prin același mecanism al creșterii glucozei și apei neresorbite. Spre deosebire de apă, care este resorbită prin difuziune osmotică, clorurile și principalii cationi (Na+, K+, Ca++) sunt reabsorbiți prin procese de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
activi. Adrenalina de asemenea scoate din circulație până la 95% din glomeruli, determinând oligurie prin vasoconstricția simpatico-adrenergică realizată. Efectele stimulării simpatice sunt diferite în funcție de intensitatea stimulării. În cazul unor stimuli moderați (1-1,5 Hz) se produce constricția arteriolei eferente și creșterea diurezei, în timp ce excitațiile intense realizează vasoconstricția și a arteriolei aferente și diminuarea filtratului glomerular (Furchgott, 1967). Influențe vegetative simpatice asupra funcțiilor rinchiului produc și diversele reacții reflexe viscero-renale generatoare de efecte vasomotorii locale cu consecințe volemice și osmolare de diferite grade
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
funcțiilor rinchiului produc și diversele reacții reflexe viscero-renale generatoare de efecte vasomotorii locale cu consecințe volemice și osmolare de diferite grade. Experimental excitarea pediculului renal provoacă vasoconstricție și scăderea debitului venos al rinichiului, iar secționarea lui produce vasodilatație și creșterea diurezei. Creșterea volumului sanguin, de exemplu, stimulând baroreceptorii cardio-pulmonari, stimulează aferențele vagale spre nucleul tractusului solitar, centrii vasomotori și complexul hipotalamo-retrohipofizar secretor de hormon antidiuretic (ADH). Reducerea eliberării de ADH și a descărcărilor eferente simpatice însoțite de scăderea secreției de renină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
filtrării glomerulare de partea respectivă și restabilirea fluxului normal. Studiile histochimice moderne au identificat terminații nervoase la nivelul vaselor renale nu numai adrenergice, ci și colinergice, a căror densitate este mai redusă. Prin intermediul acetilcolinei, parasimpaticul ar produce arterio-dilatație și creșterea diurezei. Controlul indirect - se realizează pe cale neurohormonală centrală cu participarea predominantă a complexului hipotalamo-hipofizar secretor de hormon antidiuretic și hormoni corticosuprarenalieni, implicați în reglarea eliminărilor urinare hidroelectrolitice. Întregind controlul nervos central, un rol reglator important deține sistemul renină-angiotensină. II.5.5
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tubulare. Reglarea volumelor lichidiene și concentrației sodiului și principalilor electroliți este realizată de intervenția anumitor hormoni care asigură echilibrul între procesele de reabsorbție și cele de excreție tubulară, când creșterea excreției urinare de apă și sodiu depășește valorile normale ale diurezei și natriurezei de presiune. Datorită mecanismelor de autoreglare glomerulo-tubulară, variațiile presiunii arteriale cuprinse între 75 și 160 mmHg au un efect minim asupra fluxului sanguin renal, filtrării glomerulare și debitului urinar. La realizarea autoreglării glomerulo-tubulare participă sistemul renină-angiotensină de la nivelul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nivelul tubului urinifer; - inhibarea secreției de renină la nivelul aparatului juxtaglomerular renal; - scăderea sintezei de aldosteron de către celulele zonei glomerulare a glandei corticosuprarenale. Prin aceste efecte, peptidele natriuretice realizează o scădere a volumului și presiunii sanguine ca urmare a creșterii diurezei, eliminărilor de sodiu și altor electroliți, precum și a vasodilatației arteriolare. II.5.7.2. Peptidele natriuretice Peptidele natriuretice pot influența funcția renală atât prin acțiuni la nivelul polului glomerular, cât și al celui tubular al nefronului. Efectele glomerulare se materializează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a rinichiului, cât și de menținere a echilibrelor hidroelectrolitice și acido-bazic sunt sub controlul sistemului nervos și al glandelor endocrine. Componenta nervoasă intervine direct prin fibrele simpaticoparasimpatice renale și indirect prin intermediul complexului hipotalamohipofizar. II.5.8.1. Controlul nervos al diurezei Controlul nervos al diurezei, dovedit de Bechterew și Karpinski încă din 1904, este astăzi unanim admis. Influența scoarței cerebrale asupra funcțiilor renale a fost demonstrată, clinic și experimental, cu ajutorul reflexelor condiționate. O serie de date clinice au evidențiat modificări de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de menținere a echilibrelor hidroelectrolitice și acido-bazic sunt sub controlul sistemului nervos și al glandelor endocrine. Componenta nervoasă intervine direct prin fibrele simpaticoparasimpatice renale și indirect prin intermediul complexului hipotalamohipofizar. II.5.8.1. Controlul nervos al diurezei Controlul nervos al diurezei, dovedit de Bechterew și Karpinski încă din 1904, este astăzi unanim admis. Influența scoarței cerebrale asupra funcțiilor renale a fost demonstrată, clinic și experimental, cu ajutorul reflexelor condiționate. O serie de date clinice au evidențiat modificări de diureză după lobectomie sau
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Controlul nervos al diurezei, dovedit de Bechterew și Karpinski încă din 1904, este astăzi unanim admis. Influența scoarței cerebrale asupra funcțiilor renale a fost demonstrată, clinic și experimental, cu ajutorul reflexelor condiționate. O serie de date clinice au evidențiat modificări de diureză după lobectomie sau diatermie prefrontală, precum și la pacienți cu tumori ale ventriculului al III-lea. Pe de altă parte, sunt binecunoscute diureza și natriureza de cauză psihoemoțională sau neurovegetativă din timpul crizelor de migrenă, tahicardie paroxistică etc. Interesante din acest
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a fost demonstrată, clinic și experimental, cu ajutorul reflexelor condiționate. O serie de date clinice au evidențiat modificări de diureză după lobectomie sau diatermie prefrontală, precum și la pacienți cu tumori ale ventriculului al III-lea. Pe de altă parte, sunt binecunoscute diureza și natriureza de cauză psihoemoțională sau neurovegetativă din timpul crizelor de migrenă, tahicardie paroxistică etc. Interesante din acest punct de vedere sunt cercetările care au precizat efectul inhibitor al somnului fiziologic și medicamentos asupra diurezei. Dependența diurezei de dinamica proceselor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de altă parte, sunt binecunoscute diureza și natriureza de cauză psihoemoțională sau neurovegetativă din timpul crizelor de migrenă, tahicardie paroxistică etc. Interesante din acest punct de vedere sunt cercetările care au precizat efectul inhibitor al somnului fiziologic și medicamentos asupra diurezei. Dependența diurezei de dinamica proceselor corticale a fost confirmată și de experimentele care au arătat că anuriile sau poliuriile reflexe persistă după extirparea hipofizei, dacă integritatea inervației renale este păstrată. Stimularea directă și reflexă a nervilor renali determină, în cazul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]