21,744 matches
-
te cuprinde când vezi apocalipsa lichidă dezlănțuită din senin nu înlătură întrebările privind responsabilitatea directă a celor sinistrați. Aproape fără excepție, bărbați plângându-și soarta, femei isterizate de disperare invocau, parcă trase la copiator, două motive ale dezastrului. Primul: voința divină (ceea ce mai că-l confirmă pe metafizicul meu prieten). Al doilea: faptul că primăria n-a făcut nimic pentru a proteja de viitură malurile râurilor și albia satelor. Cu atât mai mult cu cât inundațiile din 2005 sunt doar spectacolul
Apă în țara mâinilor murdare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11490_a_12815]
-
tabloul lui Douanier Rousseau." Sînt, în fond, niște balade descusute și lăsate să pice, pe care le-ar putea înghiți, fără să mestece prea mult la ele, ,biografii" anilor noștri. Mai țepene își țin vîrsta poeziile din Boala de origine divină (1970, nu 1972, cum apare în antologie...). Pe ele nu prea ai cum, fie și uitîndu-te numai la cuvinte, să le miști în timp mai la dreapta: Cînd vine prietena albă/ un chip îmi sare din sare/ prea repede, / prea
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
Canticum canticorum, omilia a V-a, P. G. XLIV, col. 876AB; Omilia a VI-a, col. 892A-B; a se vedea și Magistrand N. V. Stănescu, op. cit., p. 37. 9 R. Hackforth, Plato's Phaedrus, Cambridge, 1952; Phaedrus, 246-248; apud Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 314. 10 Phaedrus, 246D, loc. cit. 11 Ibidem, 251C. 12 Ibidem, 255D, loc. cit. În mitul din Phaedrus, iubirea divină reclamă ca omul să abandoneze dorințele fizice și actele de iubire pentru a experimenta
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
37. 9 R. Hackforth, Plato's Phaedrus, Cambridge, 1952; Phaedrus, 246-248; apud Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 314. 10 Phaedrus, 246D, loc. cit. 11 Ibidem, 251C. 12 Ibidem, 255D, loc. cit. În mitul din Phaedrus, iubirea divină reclamă ca omul să abandoneze dorințele fizice și actele de iubire pentru a experimenta dorința cerească, aceasta, la rândul său, zeificându-l13. Astfel, sufletul uman, odată echipat cu aripi, este liber să zboare în regatul ideilor adevărate și eterne. Primirea aripilor
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
31. 16 E. R. Goodenough, Jewish Symbols, vol. 8, p. 121. 17 Ibidem, p. 127, 129. 18 Ibidem, p. 42. 19 Ibidem, p. 44. 20 Ibidem, p. 38. Philo, Quis Rerum Divinarum Heres, XXV (125-127); a se vedea Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 315. 21 E. Beck, Des heilige Ephraem des Syrers Hymnen auf Abraham Kidunaya und Julianos Saba, Louvain, CSCO 322 și 323, 1972. Beck se îndoiește de calitatea de autor a Sfântului Efrem în cazul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
ale colecției sunt într-adevăr efremice. Pentru o trecere în revistă a vieții lui Iulian din Saba, a se vedea S. AbouZayd, Ihidayutha, Oxford, 1993, p. 324-326. 22 E. Beck, Des heilige Ephraem des Syrers ..., 75.23f; apud Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 316. 23 Hymns on Faith, 37.9, traducere Palmer, p. 80; apud Stuart Burns, op. cit., p. 316. Sfântul Efrem consideră că vulturul reprezintă o imagine a suveranității lui Dumnezeu 24, subliniind încă o dată imaginea
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
noțiunea de putere și protecție în călătoria sufletului, portretizată de vulturul care se află în planul superior. Tabloul vulturului în zbor poate reprezenta asimilarea concepției platonice a împuternicirii sufletului prin contemplarea frumuseții, a împuternicirii sufletului prin contemplarea iubirii și grației divine care conduc la înțelegerea creștină a „Fugii din fața Lumii”28. Sfântul Macarie percepe acest zbor ca depinzând de harul lui Dumnezeu, pe fondul unei vieți disciplinate, și, mai presus de toate, ca parte a călătoriei sufletului care trebuie experimentată prin
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
unei vieți de austeritate și autocontrol 29. „Zborul sufletului” la Sfântul Macarie și Sfântul Grigorie de Nyssa În utilizarea ideii de zbor al sufletului, Sfântul Macarie insistă pe necesitatea experiențială a călătoriei sufletului în viața creștină și pe primirea comuniunii divine în forma visurilor și viziunilor. Sfântul Macarie utilizează imagistica pasăre/aripă de câteva ori în legătură cu zborul sufletului, declarând că aripile disponibile omenirii sunt aripi suplimentare față de natura creată a omului. Adică, omul nu a fost creat cu aripi trupești, ci
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
plănuia să i le dea la înviere, pentru a-l ridica și a-l duce oriunde i-ar bineplăcea Duhului - ceea ce sufletele sfinte au privilegiul de a poseda încă de pe acum ...”30. Sufletul este „un lucru cu adevărat minunat și divin! Când l-a făcut Dumnezeu, n-a introdus în natura lui nici o răutate, ci după chipul virtuților Duhului l-a făcut (Fac. 1, 26-27). A pus în el legile virtuților: discernământul, cunoștința, prudența, credința, iubirea și pe celelalte virtuți, după
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
loc. cit. 26 Ibidem, 365. 27 Odele lui Solomon, oda 28, 1, traducere și introducere Ioan-Valentin Istrati, București, Editura Anastasia, 2003, p. 213. 28 Z. Alezeghy, Fuite du Monde, în Dictionnaire de Spiritualité, Vol. 5, col. 1575-1600. 29 Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 316-317. 30 Collection I, 48.6..9. 31 Sfântul Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omil. XLVI, 5-6, în PSB, vol. 34, p. 269. 32 Hermann Dörries, Die Theologie des Makarios/Symeon, Göttingen
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
316-317. 30 Collection I, 48.6..9. 31 Sfântul Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omil. XLVI, 5-6, în PSB, vol. 34, p. 269. 32 Hermann Dörries, Die Theologie des Makarios/Symeon, Göttingen, 1978, p. 201; vezi Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 318. dintre aceștia fiind dorința creștinului, alta fiind prezența harului divin. Astfel, zborul este rezultatul rugăciunii, construite pe dorință. Să zboare către Dumnezeu și „să se bucure de libertatea Duhului Sfânt, poate fi dorința
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
XLVI, 5-6, în PSB, vol. 34, p. 269. 32 Hermann Dörries, Die Theologie des Makarios/Symeon, Göttingen, 1978, p. 201; vezi Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 318. dintre aceștia fiind dorința creștinului, alta fiind prezența harului divin. Astfel, zborul este rezultatul rugăciunii, construite pe dorință. Să zboare către Dumnezeu și „să se bucure de libertatea Duhului Sfânt, poate fi dorința omului, dar, dacă nu are aripile date lui, nu poate. Să ne rugăm la Dumnezeu să ne
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
proces continuu, care este supus harului. Astfel, creșterea nu este constantă, deși Sfântul Macarie afirmă că sufletul în zbor nu va fi vătămat de duhurile rele: „Astfel, sufletul mergând în sus și în jos în focul Duhului și în lumina divină nu va fi vătămat de duhuri rele; astfel, sufletul care primește aripile Duhului și care zboară în înălțimile cerurilor, este deasupra a toate și le ia în derâdere”36. În imagistica aripilor Sfântului Macarie există ecouri ale nuanțelor anterioare ale
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
primește „aripile Duhului” și este „prevăzut cu aripi”37. Această utilizare a vulturului ca imagine este conectată cu puterea și repausul pe care le afișează pasărea în zborul său. Procedând astfel, Sfântul Macarie utilizează imagini cotidiene pentru a ilustra realități divine. Vulturul are doar o importanță secundată în realitatea divină a zborului potențial spre prezența lui Dumnezeu pe care încearcă să o exprime Sfântul Macarie. Un aspect al gândirii macariene constă în utilizarea imaginii sufletului zburând în „aerul cel dumnezeiesc”38
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
Această utilizare a vulturului ca imagine este conectată cu puterea și repausul pe care le afișează pasărea în zborul său. Procedând astfel, Sfântul Macarie utilizează imagini cotidiene pentru a ilustra realități divine. Vulturul are doar o importanță secundată în realitatea divină a zborului potențial spre prezența lui Dumnezeu pe care încearcă să o exprime Sfântul Macarie. Un aspect al gândirii macariene constă în utilizarea imaginii sufletului zburând în „aerul cel dumnezeiesc”38; „Hristos a fost jertfit, iar sângele Său, stropindu-ne
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
Collection II, 30.6. 37 Collection I, 14.23. 38 Collection II, 47.2.; 2.3. 39 Collection I, 11.1.2., (oglindit în II.47.2., III.4.2). 40 Plotinus, Enneads, VI.9.77.-28; apud Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 318 sq. Sfântul Macarie. Procedând astfel, Sfântul Macarie include o puternică imagine poetică, a sufletului înaripat zburând în prezența lui Dumnezeu. Utilizarea de către Sfântul Macarie a imagisticii zborului este disociată de orice pasaj sau
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
primind aripi la botez, credinciosul apropriindu-și ceea ce i s-a dat de către Hristos prin jertfa Sa pe cruce. Credinciosul este astfel echipat pentru potențialul zbor. La Sfântul Macarie, înțelesul acordat harului nu este întotdeauna constant, scade și crește funcție de dorința divină. În consecință, nici călătoria sufletului nu este constantă. Sfântul Macarie se referă la „cele douăsprezece trepte în călătoria spre perfecțiune”. „Într-un fel, există 12 trepte pe care trebuie să le urce o persoană pentru a atinge perfecțiunea. Dar, din
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
niște intuiții cu stofă de epifanii decît din însăilări de argumente. Oamenii sînt, în teoria Simonei Weil, creația unui Dumnezeu narcisiac. Nenorociți, adică deplin goliți de ei înșiși, ajung, de-abia atunci, vasele de sticlă subțire ,prin care trece Iubirea divină a lui Dumnezeu pentru el însuși". Între cele două foițe ale aceluiași Tată stă necesitatea, cea care le mișcă necontenit pe una față de cealaltă. Fiindcă această necesitate, ca și nenorocirea, nu face deosebiri, fiecare religie trebuie să-și asume întreg
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
de toate felurile ne însoțesc traiectul cotidian, diurn și nocturn. Ne pun la adăpost, într-un fel, de agresiuni. Ne învață, chiar și în cod, cum să căutăm soluții, cum să zărim dincolo de obstacole năucitoare că viața este un dar divin, că nu te poți opri din aventura căutării frumosului. Indiferent cît ar părea de greu, de istovitor, de nesfîrșit deșertul. Apelul la poveste este apelul la îndemnul se poate!. Circuitul acestui miracol este drumul în cerc. Adică, în orice punct
Rîzi tu, rîzi, Harap-Alb by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11545_a_12870]
-
aproape toate strofele și imaginile lui Mihail Gălățanu, variațiuni pe temă dată. Mamă și fiu se topesc unul în altul, adultul se abstrage dintr-o vârstă și o lume în care nu se recunoaște, pentru a face drumul înapoi spre divina ,încăpere dinăuntru"; ori, în sens invers, se lasă locuit de mamă, aceasta participând la toate experiențele sale bărbătești și reprezentând femeia lui unică, veșnică... Mai multe versuri frumoase, unele memorabile, ies din această radicală modificare a perspectivei, prin care lumea
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
titlu al acestui remarcabil volum, nu avea nimic în comun cu biblica Duminica orbului a lui Cezar Petrescu, nici diluviul din proza și reveriile lui Constantin }oiu nu se raportează la potopul din Vechiul Testament. Acela era pustiitor, o cumplită pedeapsă divină; acesta e unul izbăvitor, o febrilă așteptare omenească.
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
-i impună vreo normă de conviețuire, fie și de conviețuire cu el însuși. Singura interdicție era aceea cu fructul, cu fructul oprit, cu fructul cunoașterii. Încălcarea acestui embargou pomicol, dacă îi putem spune așa, a însemnat, înainte de toate, înainte de cearta divină, inainte de izgonire, înainte de dramatica aruncare în istorie, a însemnat, așadar, marea sancțiune a nudității. Înțelegerea ei ca o culpă constitutivă. Și iată cum lucrurile încep să se clarifice de la sine; Dumnezeu ne-a programat goi pentru eternitate, iar istoria
Despre percepția feminității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11548_a_12873]
-
Serafim și Aura Goșanec), fie că se naște frust din materia cromatică, asemenea lui Adam din pămînt (Anatol Vulpe), fie că se înalță arhitectural din pete, într-o delicată perspectivă postcubistă (Merica Râmniceanu ), fie că ipostaziază extazul, în care frisonul divin și antecamera orgasmului se împletesc inextricabil (Emilian Lazaresco), fie că amestecă, printr-o alchimie ciudată, în imaginea unei tulburătoare Lolite avant la lettre, imanența alcovului și transcendența angelică (Paul Molda), fie că trăiește ireal, ca o suprafață aproape abstractă, în
Despre percepția feminității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11548_a_12873]
-
două versuri dintr-un Ťpsalm modern", scris de Alexandru Macedonski, prin anii 1893-1895: Când dureri ne dai și nouă/ Ne dai plânsul a o rouă. Mai ales la vârstele avansate, bogate în suferințe, ființa umană ar avea nevoie de roua divină a plânsului, mângâiere și poate cale spre mântuire. Într-un alt poem, ,Ceasul care nu apune", un peisaj de seceriș iminent, Lucian Blaga visează la căile pe care viitorul se apropie de noi. Rămânând de obicei ,incoruptibil distant", iată-l
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
distanțându-se programatic de modernism. Se desparte, fără regrete, și de postmodernism, mizând pe valoarea supremă a Bibliei și conturând un proiect anti-Babel. Poetul ,în carne, hârtie și oase" este chiar el, regizor și deopotrivă actor, ferment luciferic și aluat divin. Binomul viață/ operă nu mai prezintă așadar vreo relevanță: cărțile lui Cristian Popescu - și acest antologic volum nu face excepție - sunt episoade nete ale existenței lui, fâșii de piele smulse și cercetate cu o masochistă curiozitate. O permanentă curiozitate de
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]