1,017 matches
-
În De Pythiae Oraculis, și un alt aspect extrem de important: este vorba despre forma și despre semnificația oracolului ca revelație. Paginile ce urmează vor fi consacrate acestei chestiuni. Vom căuta mai Întâi să aflăm care este poziția lui Plutarh față de divinație În general, față de miracole și prodigii, pentru a-i Înțelege mai bine concepția despre oracole În particular. Câteva exemple semnificative extrase din alte scrieri ale autorului nostru vor veni În sprijinul textelor din De Pythiae... Apoi vom analiza cele două
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Câteva exemple semnificative extrase din alte scrieri ale autorului nostru vor veni În sprijinul textelor din De Pythiae... Apoi vom analiza cele două forme ale expresiei oraculare - proză și vers - În care se răsfrâng două atitudini diferite ale grecilor față de divinație. Aceasta ne va permite să urmărim, Într-o a treia parte, procesul de „devalorizare” a poeziei - care preocupă În cel mai Înalt grad personajele dialogului nostru - În raport cu „devalorizarea” mitului Însuși. Plutarh față-n față cu divinația, prodigiile și miracoleletc "Plutarh
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
diferite ale grecilor față de divinație. Aceasta ne va permite să urmărim, Într-o a treia parte, procesul de „devalorizare” a poeziei - care preocupă În cel mai Înalt grad personajele dialogului nostru - În raport cu „devalorizarea” mitului Însuși. Plutarh față-n față cu divinația, prodigiile și miracoleletc "Plutarh față‑n față cu divinația, prodigiile și miracolele" Cum nu este vorba despre un fenomen izolat, trebuie să aruncăm mai Întâi o privire asupra concepției generale pe care o avea Plutarh despre divinație și prodigii. De
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
să urmărim, Într-o a treia parte, procesul de „devalorizare” a poeziei - care preocupă În cel mai Înalt grad personajele dialogului nostru - În raport cu „devalorizarea” mitului Însuși. Plutarh față-n față cu divinația, prodigiile și miracoleletc "Plutarh față‑n față cu divinația, prodigiile și miracolele" Cum nu este vorba despre un fenomen izolat, trebuie să aruncăm mai Întâi o privire asupra concepției generale pe care o avea Plutarh despre divinație și prodigii. De altminteri, acestea sunt două dintre problemele ridicate de personajele
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
-n față cu divinația, prodigiile și miracoleletc "Plutarh față‑n față cu divinația, prodigiile și miracolele" Cum nu este vorba despre un fenomen izolat, trebuie să aruncăm mai Întâi o privire asupra concepției generale pe care o avea Plutarh despre divinație și prodigii. De altminteri, acestea sunt două dintre problemele ridicate de personajele din De Pythiae Oraculis În cursul „periegezei delfice”. Ar fi bine de precizat, pentru Început, că avem de-a face cu părerea mai mult sau mai puțin nuanțată
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
P. Boyancé, la primum mouens al lui Aristotel - „kineseos archen”, principiul mișcării (398 b-c). Evocarea Sibyllei, prilejuită tot de plimbarea prin sanctuarul delfic 2 și de profeția pe care ea o făcuse asupra propriei morți, lărgește cadrul discuției la fenomenul divinației În general. Posibilitatea de a prezice viitorul este pusă În cauză În termeni pe care Îi vom Întâlni la Œnomaos din Gadara și la Lucian din Samosata, o generație după Plutarh: ea ar fi sau rodul Întâmplării, sau rezultatul unor
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
trebuie să-l preceadă și să-l Însoțească, aceasta nu mai Înseamnă a conjectura un viitor probabil” (eikasmos ton tacha genesomenon), ci a Înfățișa dinainte ceea ce trebuie În mod real să se Întâmple (ton pantos esomenon prodelosis). Vedem că veracitatea divinației este supusă unei multiplicități de variabile care anunță și verifică fenomenul ce se va produce. Putem recunoaște În această grijă pentru detaliile care Însoțesc prezicerea un ecou al tehnicilor foarte precise și minuțioase de descifrare a unui mesaj divin ce
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
supusă unei multiplicități de variabile care anunță și verifică fenomenul ce se va produce. Putem recunoaște În această grijă pentru detaliile care Însoțesc prezicerea un ecou al tehnicilor foarte precise și minuțioase de descifrare a unui mesaj divin ce caracterizează divinația inductivă. Proză sau vers? Două atitudini ale grecilor față de divinația oracularătc "Proză sau vers ? Două atitudini ale grecilor față de divinația oraculară" Această discuție asupra adevărului profetic se situează Într-un raport foarte strâns cu problema formei oracolelor - vers sau proză
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ce se va produce. Putem recunoaște În această grijă pentru detaliile care Însoțesc prezicerea un ecou al tehnicilor foarte precise și minuțioase de descifrare a unui mesaj divin ce caracterizează divinația inductivă. Proză sau vers? Două atitudini ale grecilor față de divinația oracularătc "Proză sau vers ? Două atitudini ale grecilor față de divinația oraculară" Această discuție asupra adevărului profetic se situează Într-un raport foarte strâns cu problema formei oracolelor - vers sau proză -, care se dovedește a fi tema centrală a dialogului De
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
detaliile care Însoțesc prezicerea un ecou al tehnicilor foarte precise și minuțioase de descifrare a unui mesaj divin ce caracterizează divinația inductivă. Proză sau vers? Două atitudini ale grecilor față de divinația oracularătc "Proză sau vers ? Două atitudini ale grecilor față de divinația oraculară" Această discuție asupra adevărului profetic se situează Într-un raport foarte strâns cu problema formei oracolelor - vers sau proză -, care se dovedește a fi tema centrală a dialogului De Pythiae Oraculis. Să notăm dintru Început că Plutarh nu pretinde
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
alta, prin schimbarea situației politice, mai precis prin „depolitizarea” oracolului care, Înghițit de lumea romană, nu se mai poate „amesteca” În disputele dintre cetățile grecești, așa cum o făcea mai Înainte. Proza și poezia corespund de fapt celor două atitudini față de divinația oraculară coexistente la greci: 1. Cea dintâi este legată mai ales de preferința grecilor pentru tipul oral de mesaje unde cuvântul rostit al zeului răspunde direct Întrebărilor consultantului. „Această preeminență a cuvântului rostit- subliniază J.-P. Vernant 3 - ca mijloc
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
În raport cu Orientul Apropiat și China, dar și, prin caracterul său În Întregime fonetic, o prelungire a limbii vorbite.” J.-P. Vernant vorbește, de asemenea, despre o anumită „accesibilitate” a limbajului oracular: el nu pretinde serviciile unui specialist, ca În cazul divinației inductive, ci - o dată formulat -, pentru a-l Înțelege, nu-i nevoie de mai mult decât de „o minte sănătoasă, măsură și ponderație” - calități ce definesc orice „bun cetățean” al unei polis grecești. Un exemplu foarte grăitor pentru acest tip de
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
se va găsi nici un oracol „mincinos”, cuprinzând ordine sau indicații obscure sau ambigue, care Îl induc În eroare pe consultant, de tipul celor prezente În răspunsurile legendare și chiar cvasi-istorice (conform clasificării lui Fontenrose). Altfel spus, acest prim tip de divinație oraculară ar putea fi foarte bine caracterizat prin ceea ce spune Plutarh despre limbajul adoptat de Pythia din vremea sa: „(zeul) a rânduit-o pe Pythia să le vorbească oamenilor Într-un limbaj asemănător celui pe care legile Îl adoptă față de
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
adoptă față de cetățeni, conducătorii față de popoarele lor sau celui pe care Învățăceii Îl aud de la dascălii lor. În sfârșit, nu are altceva În vedere decât să fie Înțeles și crezut (pithanon)”2. 2. Dar există și o altă atitudine față de divinația oraculară, un alt „model” atestat de Întreaga literatură scrisă și care, departe de a fi o creație artificială, Își află rădăcinile Într-o tradiție orală vehiculată Încă din epoca arhaică 3. „Cuvântul profetului inspirat și cel al oracolului nu au
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
expresie a lui M. Detienne. Memoria lor nu este una cantitativă, ci transcendentă și esențială. E omnisciența de tip divinatoriu. Iată de ce poezia, ca dar al Muzelor, era singura capabilă să transmită mesajul acestor adevăruri esențiale. „Prin funcția sa profetică, divinația reprezintă, așadar, o irupție a permanenței și a omniscienței divine În curgerea schimbătoare a existenței umane.” 1 Oracolul, În cazul nostru oracolul zeului Apollo, are puterea de a prevesti viitorul, de a-l dezvălui cu aceeași limpezime pe care o
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
simțită ca inutilă și să se opună revelației, cunoașterii adevărului. 4. Poezia părăsește „câmpiile adevărului”, după celebra formulă a lui Platon: „S-a ajuns până acolo că metaforele, enigmele au devenit suspecte, «imputându-li-se» că sunt, În materie de divinație, simple evadări și refugii special aranjate pentru cel ce rostea oracolul, Îngăduindu-i să se retragă și să se ascundă În caz de eșec”1. Cu poezia se petrece același lucru ca și cu miturile homerice devenite plasma kenon, „vorbă
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
oracolul este, așadar, un instrument de cercetare filosofică. Zeul propune enigme, omului Îi revine sarcina de a le desluși sensul. Concluzietc "Concluzie" În pofida aparentelor divergențe Între punctele de vedere exprimate de Cleombrotos și de Lamprias În De Defectu... cu privire la agenții divinației, În ciuda importantelor diferențe Între teoriile inspirației oraculare expuse În De Defectu... și, respectiv, În De Pythiae Oraculis, lectura celor două dialoguri ne-a dovedit că există o unitate și o continuitate În reflecția lui Plutarh asupra fenomenului oracular. Am văzut
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
De Pythiae Oraculis, lectura celor două dialoguri ne-a dovedit că există o unitate și o continuitate În reflecția lui Plutarh asupra fenomenului oracular. Am văzut cum În ultima parte a intervenției lui Lamprias cele două tipuri de agenți ai divinației - daimonii și pneuma - ajung să „conlucreze”, neexcluzându-se unul pe celălalt. Mai mult chiar, pneuma se vede ea Însăși Învestită cu atributele daimonilor. Aceleași atribute vor constitui puntea de legătură Între teoriile inspirației oraculare din De Defectu... și din De
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
de la Delfi, pe treptele edificiului,cu vedere spre muntele Kirphis, dincolo de care se Întrezărește golful Corint. * Dialogul este În așa fel structurat Încât din discuțiile despre anathema E să reiasă calitățile morale ale religiei apollinice, o religie puristă, În care divinația și prorocirea jucau un rol Însemnat. Dintre toți participanții la discuții, Ammonios este cel care știe multe, care propune cele mai acceptabile soluții pentru problemele ce se ivesc. În finalul discuțiilor se ajunge la concluzia că, dacă Apollo este zeul
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ipotetică. Ca urmare, iată de ce termenul ei șdacăț, ce exprimă și generează judecata, a fost consacrat de Înțelepți ca omagiu adus Zeului care, mai presus de orice, iubește adevărul. (B) Mai mult decât atât. Zeul este și prezicător, iar arta divinației se referă la viitor, plecând de la considerente asupra celor prezente sau asupra celor petrecute deja. Căci nimic nu se produce fără o cauză anume și nici o previziune nu se face fără apel la rațiune. Toate cele prezente decurg și purced
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
aur... din străfunduri divine ea scoate apa parfumată”... Prin urmare, Într-un mod cu totul greșit, Eudoxos 3 admite opinia care consideră această apă ca venind din Styx. Dacă aici au fost găzduite Muzele În chip de asistente și supraveghetoareale divinației alături de fântână și de sanctuarul Geei, căreia, pe cât se pretinde, Îi aparținea Oracolul, acest lucru s-a Întâmplat astfel deoarece prezicerea viitorului era cântată În versuri 4. După spusele unora, aici este locul unde a fost auzit primul vers eroic
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
deschis o părere sau pentru a formula apologuri și maxime; În sfârșit, imnurile, rugile, peanurile În cinstea zeilor erau compuse și ele În versuri puse pe muzică, fie datorită unui talent natural, fie unei obișnuințe dobândite. Când era vorba despre divinație, nici Apollo n-a refuzat figurile de stil și elevația rugilor care i seînălțau. Departe de a alunga de pe tripodul său Muza preacinstită, o copleșea cu favoruri, Încurajând și menținând dispozițiile naturale ale poeziei. Pe acea vreme, el Însuși oferea
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
bună cu oracolul a fost acuzată că se opune cunoașterii adevărului prin amestecul obscurității și al umbrei cu dezvăluirile Zeului. S-a ajuns până acolo că metaforele, (B) enigmele au devenit suspecte, imputându-li-se că sunt, În materie de divinație, simple evadări și refugii specialaranjate pentru cel ce rostea oracolul, Îngăduindu-i să se retragă și să se ascundă În caz de eșec. Puteai să auzi multă lume zicând că unii versificatori se aciuaseră pe lângă sanctuarele profetice. Ei aflau răspunsurile
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Însuși Plutarh, În acest dialog Îi revine lui Lamprias, nominalizat abia În capitolul 8. Plutarh stima În cel mai Înalt grad calitățile intelectuale ale fratelui său, căruia În acest dialog Îi atribuie cele mai bogate și mai substanțiale discuții despre divinație și despre cauzele părăsirii oracolelor șekleipsisț. Printre acestea se află expunerea teoriei fizicaliștilor care admiteau pluralitatea lumilor (infra, pp. 176 și urm.), precum și cea despre pneuma, „suflul vital”, cu totul aparte de psyche, „sufletul”, parte integrantă a spiritualității umane, căreia
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
cauza unui asemenea declin. Ce să mai vorbim despre ele? Cele din Beoția 1, care pe vremuri făceau să răsune ținutul de ecoul numeroaselor voci care se auzeau, acum au tăcut cu desăvârșire,Întocmai unor râuri secate. În această regiune divinația este lovităde o sterilitate absolută. (F) În afară de Lebadeia 2, Beoția nu mai oferă amatorilor de consultații nici o altă sursă de preziceri. În toate celelalte Sanctuare domnește liniștea, ba chiar părăsirea totală. Și când stai și te gândești că În perioada
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]