312 matches
-
maxilo-facială, când se pune problema de unele corectări de os, confirmă prof. dr. Emil Urtilă, șeful Clinicii Maxilo-faciale Timișoara, unul dintre primii colaboratori ai echipei de la Politehnica. Există persoane cu mandibula poziționată prea în față, sau cu maxilarul dus înapoi, dizarmonii pentru care se apelează la chirurgia ortognată (a oaselor feței) și care intră în discuție la acest subiect. Domeniul abordat de doamna profesor Doina Drăgulescu este unul relativ nou, dar de o perspectivă extraordinară. Din păcate, nu există o informare
Agenda2006-09-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284809_a_286138]
-
Burnet descria contrastul dintre universul de azi și cel dinaintea potopului, judecând cosmosul după principiile grădinii ordonate, constatând dominanța dezordinii - deși "n-ar fi costat cu nimic mai mult ca lucrurile să fi fost făcute într-o ordine mai bună". Dizarmonia prezentă, conchide Burnet, se datorează supărării Domnului față de neascultarea omului. În acord cu ontologia timpului, el nu concepea dezordinea decât ca pe un stadiu trecător, spre deosebire de Francis Bacon, care în The Advancement of Learning numea printre erorile omului faptul că
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
o subiacentă problemă a celui straniu dezamăgit de propria viață, cu simțămîntul atît de tăios că ar fi fost "pus greșit în corpul" pe care-l posedă? A celui ce-și parcurge "stînjenit" întîmplările din care i se compune existența? Dizarmonia dintre viață și creație, înțelegerea celei de-a doua ca o contrapondere a insuficienței celei dintîi, fie că e abordată pe latura statutului intrinsec al creatorului, fie pe latura pur și simplu a "erorii" unei întrupări, rămîne în scrierea de
Dincolo de aparențe by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7105_a_8430]
-
Între idioritmie și chinovialitate Liviu DĂNCEANU Să ne uităm cu atenție la măștile și chipurile muzicii savante de azi: dizarmonie gratuită, minimalism grotesc, softuri pe cât de alambicate pe atât de simpliste, alergie luciferică la sacru, la puritate și, în general, la tradiția imanentă, inextricabile contorsiuni semiografice sau,dimpotrivă, rudimente de partitură, pornoderiziune, monstruoase coabitări ori fuziuni și, nu în ultimul
?ntre idioritmie ?i chinovialitate by Liviu D?nceanu () [Corola-journal/Journalistic/84127_a_85452]
-
ca raportul între metru și ritm, timpul ca pulsație care nu se manifestă liniar, ca un tren pe șine ci ca un râu vălurind, raportul dintre sunet și zgomot, dintre tonal și modal, dintre consonanță și disonanță, dintre armonie și dizarmonie. Pornind de la intervalul de cvintă drept primul armonic nou în seria armonicelor naturale ale unui sunet fundamental, se află o depănare de douăsprezece cvinte în șapte octave, ajungându-se astfel la cadranul tonal construit prin utilizarea a șapte alterații suitoare
Sunetul de referin?? ?i arca muzicii occidentale by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84326_a_85651]
-
înțelegem pînă la capăt experiența altuia, esența ei. Nici intensitatea bucuriei, nici a suferinței. Nici fricile, nici disperările. Sînt situații cînd imaginația recuperează cîte ceva. Cînd poate să fie călăuză spre o lume. Spre ceea ce o alcătuiește, în armonie sau dizarmonie. Oricît am vorbi și am citi despre orbire, despre cei care nu văd sau despre alte afecțiuni, nu facem decît să ne întărim teoriile. Abstracțiunile, de fapt. Nimic concret. Ființa noastră este croită altfel, după alte tipare, după alte repere
Alb și negru by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10792_a_12117]
-
cu piele transparentă, a cărui culoare de piatră gălbuie are nuanțe de cadavru. Monștrii cu gheare și labe de animale răsucite veghează cerurile bătrânului oraș alături de imagini mai apropiate de figura umană, dar la fel înspăimântătoare prin urâțenia chipului și dizarmonia formelor. Un diavol cu coarne și urechi de țap se sprijină spre exterior de o margine rotundă și privește spre Tour Eiffel. Mâini crispate se alătură ghearelor, ciocuri dizgrațioase se deschid alături și boturi și râturi hâde, priviri însângerate și
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
care îl aveau răul și păcatul îl dobândește acum urâtul, care este infernul frumosului, deoarece el este opusul acestuia, sau este o eroare pe care frumosul o conține. Urâtul natural, urâtul spiritual și urâtul artistic se caracterizează prin lipsa formei, dizarmonie, sluțenie, diformitate, și se traduc în stângăcie, moarte, groaznic, demonic sau satanic. Multe din imaginile urâtului la Rosenkranz se regăsesc în concepția despre nebunie a lui Michel Foucault. În ultimă instanță, formele pe care le îmbracă nebunia nu sunt altele
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
neomedieval, pecinginea mârlăniei, grobianismului, calibanismului ș.a.m.d. Unul care are nostalgia rânduielii ante și interbelice, care nu crede în sloganele de tipul „good news - no news“ sau „it bleeds - it leeds“, căutând exasperat modăle umane luminoase, armonie și nu dizarmonie, frumusețe, și nu urâciune, puritate, și nu mizerie. Liniște, și nu urlet, inefa bile arome proaspete, și nu sufocante exhalații de vidanjă. Spune-ți-(m)i cum vreți: reacționar, paseist șerbetizat, sămănătorist, neointerbelic... N-are-a face! Nu vă asigur decât de un
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
suită de răspunsuri la tot ce ține de deficitul sufletesc al postmodernității, despre actualitatea lui Eminescu, „adolescentul miop“, virilizarea feminității și efeminarea masculinității la teenagerii de azi, despre nevoia de frumusețe și armonie într o lume a urâtului, sarcasmului și dizarmoniei... Sigur că am dat și de indiferență, snobism, aroganță, incultură, provocări („mie-mi place Hitler!“ mi-a declarat un tânăr acneic sibian, care nici măcar nu auzise de Mein Kampf !), însă covârșitoare au fost amalgamul de cumințenie, responsabilitate, determinare, convingerea că
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
călimară, alfabetizați pe telecomandă și telefonul mobil, robotizați, computerizați și alergici la tot ce ține de firesc, clonații noștri urmași nu-și mai potrivesc ființa pe tiparele armoniei și frumuseții naturale, ci se forjează exclusiv pe divaisuri, în arcanele artificialității, dizarmoniei și sterpiciunii. Bine, zic, voi nu mai roadeți guma de la capătul creionului?!? Nu vă mai băgați nările în sticluța cu cerneală? Nu mai ascundeți bilețele în penare? Mai știe cineva ce-i aia o sugativă? Știe cineva ce va să zică o
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
asimilare și puterea de transfigurare a unui real nefast în faste, memorabile efigii și embleme, cu sentimentul atașamentuilui față de valorile vieții. Nimic tragic, nimic sfâșietor în poezia lui Motoc, de vreme ce poetul în vocația iubirii (amor vincit omnia) de a eclipsa dizarmonia și negativitatea lumii. Hiperbola și climaxul sunt operații predilecte în a restitui chipul, trupul, farmecele iuibitei ce vine din eres, din epos și legende. Capricioasă și magnetică, luxuriantă și sălbatică precum marea, nelipsitul motiv-obsesie. În tandem cu creanga înflorită de
Un neoromantic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16332_a_17657]
-
acțiunilor de această coexistență a celor trei sisteme creează dificultăți majore în implementarea deciziilor politice de combatere a flagelului respectiv. Evoluția raporturilor sexuale dintre bărbați și femei, în sensul creșterii ponderii celor premaritale și extramaritale, creșterea divorțialității având drept cauze dizarmoniile sexuale dintre parteneri, sporirea numărului celor care au comportamente sexuale atipice (homosexualii), reprezintă tot atâtea procese care îngreunează în plus demersul politic anti-SIDA. În China, chiar dacă ratele de seropozitivitate nu sunt mari (raportat la populație), având în vedere numărul concret
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
liniște și tăcere și simțea că înainte de-a o fi atins pe Marjory nu știuse ce-i odihna. Momentele lui cele mai calme fuseseră pătrunse de frică, speranță, patimă și amintiri, toate luptîndu-se între ele pentru a crea o dizarmonie de cuvinte și idei. Atingerile ei le potoleau pe toate, făcîndu-l să se gîndească o vreme doar la apăsarea mîinii sau genunchiului, la imaginea lui Marjory lîngă el, la soarele de pe acoperișuri sau la un nor zărit printr-o fereastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ÎNVAȚĂ CUM SĂ CĂLĂTORIM ÎN ASTRAL, CI UNA CARE ARATĂ NOI MODALITĂȚI PRIN CARE SĂ PUTEM SĂ NE PURIFICĂM CU ADEVĂRAT INIMA ȘI MINTEA! NECESITATEA ELEVĂRII MORALE PERMANENTE EXERCIȚIUL 1 Notăm într-un jurnal toate aspectele negative, defectele, atașamentele și dizarmoniile ce le identificăm în ființa noastră. Acest jurnal este personal și conținutul lui nu trebuie arătat altor persoane. Atunci când ne propunem să ne analizăm și să alchimizăm atașamentele și defectele trebuie să ne transformăm în niște observatori exigenți și atenți
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
profundă. Armonizează planurile fizic, emoțional, mental, energetic, diminuând stările depresive și inducând echilibru și o mai bună cunoaștere de sine. Încurajează preluarea controlului asupra propriei vieți, favorizează conștiința de sine și exprimarea personală, fără rețineri și compromisuri. Înlătură blocajele și dizarmoniile din zona gâtului, facilitând exprimarea, inducând stări de puritate elevată și compasiune. Este un puternic amplificator al gândurilor, stimulează capacitățile mentale și încurajând creativitatea. LEPIDOLIT - vezi CENTRUL V LUVULIT - util în toate procesele de autoexplorare mentală și emoțională. Protejează contra
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
îi promitem și ne promitem să nu mai lasăm ca stările emoționale negative să mai răsară în inima noastră. Numărăm încet de la cinci la unu și la unu deschidem ușor ochii. 2. DECORPORALIZAREA ȘI VINDECAREA CORPULUI FIZIC Toate armoniile și dizarmoniile corpului nostru fizic sunt produsul echilibrului sau a dezechilibrului din corpul nostru astral (unul sau mai multe corpuri corespunzătoare cu subconștientele noastre). Dezechilibrele emoționale și mentale se manifestă prima dată ca și factori perturbatori ai corpului astral al ființei umane
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
pe conflictul dintre natură și libertate (a cărui expresie cantitativă este spațiul "de depășit-de atins"), orice destin este un "destin dramatic". Intensitatea caracterului dramatic al destinului depinde de lungimea secvenței "de depășit-de atins", în speță de gradul de armonie (sau dizarmonie) care există între materialul natural al unei vieți (limita interioară) și țelurile pe care și le fixează conștiința (limita de atins). Expresia "destin dramatic" presupune victoria dificilă a libertății asupra naturii din noi, deci faptul că spiritul a depășit limita
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
avem o bună igienă sufletească, nu ne stăpânim bine instinctele, dependența noastră de "condițiile bune" merge până la tabiet și maniacalism. Eu trebuie să mă lupt cu gurmandiza mea, cu excesul de volubilitate, cu histrionismul, impulsivitatea. Această ruptură de planuri, această dizarmonie pentru dumneavoastră nu există. Și nu există pentru că în natura dumneavoastră nimic nu s-a opus experienței conceptului; sau, în orice caz, nu s-a opus în chip decisiv. Lui Gabriel i-ați mărturisit că nici nu aveți biografie, dat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ești timp. Trăindu-l, mori împreună cu el, fără îndoieli și fără chin. Sănătatea perfectă se realizează în asimilarea temporală, pe când starea de boală este o disociere echivalentă. Cu cât percepi mai bine timpul, cu atât ești mai înaintat într-o dizarmonie organică. În mod firesc, trecutul se pierde în actualitatea prezentului, se însumează și se topește în el. Regretul - expresie a acuității temporale, a dezintegrării din prezent - izolează trecutul ca actualitate, îl vitalizează printr-o adevărată optică regresivă. Căci în regret
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
resemnare iluzorie și când toate cadrele unei vieți normale ar plesni definitiv. Toți oamenii care suferă în tăcere și care nu îndrăznesc să-și verse amărăciunea nici cel puțin în suspine ar urla atunci într-un cor de o sinistră dizarmonie, cu strigăte stranii care să cutremure acest pământ. Apele să curgă mai repede și munții să se clatine amenințător, arborii să-și arate rădăcinile ca o veșnică și hidoasă mustrare, păsările să croncăne imitând corbii, iar animalele să fugă speriate
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
un cântec. Era un fir de lavandă, o pată de culoare total nepotrivită, căzută pe o tapiserie țesută din marouri și griuri, și iar marouri și griuri. Deși culoarea ei făcea notă discordantă, mulțimea era destul de mare pentru a Înghiți dizarmonia ei și a o reintegra În cadența ei. Mulțimea nu era un conglomerat de sute de trupuri care respirau, transpirau și sufereau, ci un singur trup care respira, transpira și suferea În mijlocul ploii. Ploaie sau soare, nu avea nici o importanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Îi erau aduși la ea, deși frustrarea sa devenea deja vizibilă. Oricum, nimic nu era făcut În armonie și, totuși, În acea disonanță exista o cadență neobișnuită. Asta Îi plăcea cel mai mult Asyei la cafenea: indolența ei letargică și dizarmonia absurdă. Acest loc era desprins de spațiu și timp. Istanbulul se afla Într-o agitație continuă și, totuși, la Café Kundera predomina doar letargia. Oamenii de afară se lipeau unul de celălalt pentru a-și ascunde singurătatea, pretinzând că erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
toate păcatele omenirii dintr-o infinită iubire, este Adevăr desăvîrșit („Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”). De la jertfa sa, scrie Eminescu, iubirea „a rămas cea mai înaltă formă a existenței umane, acel sâmbure de adevăr (subl. mea) care dizolvă adânca dizarmonie și asprime a luptei pentru existență ce bântuie în natura întreagă” (Timpul, 1881, 12 aprilie, în Opere XII, p. 134). Spune Eminescu mai departe, în același editorial pascal: „Suferințele de moarte ale dascălului și modelului nostru nu ni se cer
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
prigonitorilor. Astfel a se sacrifica pe sine pentru semenii săi, nu din mândrie, nu din sentiment de datorie civică, ci din iubire, a rămas de atunci cea mai înaltă formă a existenței umane, acel sâmbure de adevăr care dizolvă adânca dizarmonie și asprimea luptei pentru existență ce bântuie natura întreagă. E ușoară credința că prin precepte teoretice de morală, prin știință, oarecum, omul se poate face mai bun. Omul trebuie să aibă înaintea lui un om ca tip de perfecțiune după
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]