527 matches
-
Lazea din Munții Apuseni stabilit aici la sfârșitul secolului al XIX-lea și ai cărui urmași poartă supranumele de „ai dogarului”. În secolul al XX-lea, lucrări mărunte de dogărit le-au făcut Gheorghe Trif, Ioan Malea și un anume „Doagă” al cărui nume a rămas necunoscut, dar se știe despre el că era și jutar și ciurdar. "Dulgheritul", numit adesea și „bărdășit”, fiind strâns legat de „măsărit” (tâmplărie), precum și de zidărie, a fost foarte răspândit în sat. Exponenți ai acestei
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
de duhul lui, pe care-l pregătești și-l pitrocești Întocmai așa cum l-a pregătit tata, bunicul și cu străbunicul tău, fără abatere și fără greș de cind e lumea lume. Acuma e aproape gata! Așezi licoarea În butoi cu doaga veche și groasă ce stă de când se știe la răcoarea pivniței castelului În umbra bolților ce multe au văzut și de multe s-au cutremurat și aștepți. Aștepți Încă vreo trei, patru anișori și atunci chiar că e gata! Nu
Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
I-IV Comuna Dobrotești până în anul 2008 când a fost desființată și toți elevii din cartierul Bobocari au fost mutați la Școala cu clasele I-VIII Comuna Dobrotești aflată în partea centrală a comunei. (Articol creat de Lucian Marian Iancu) Doage este numele extraoficial al comunei Dobrotești. Casele construite sau reformate în ultimii zece ani au stiluri foarte diferite pentru că locuitorii răspândiți în toată Europa occidentală aduc stiluri de case cunoscute in Spania, Germania, Franța sau Italia. În comună putem găsi
Dobrotești, Teleorman () [Corola-website/Science/301797_a_303126]
-
17 izvoare. Pe flancul sudic al rezervației, la 200 m de DN12C este construită lângă poteca principală cabana "Ecolog". La ieșirea din chei la marginea șoselei, o construcție artizanală - șteaza, poate fi observată. Aceasta este un fel de butoi cu doagele rare, în care apa captată de o țeavă metalică din amontele albiei Șugăului se agită clătind covoarele sau obiecte vestimentare mari care au fost spălate în prealabil acasă. Desi inițial a fost declarată de interes geologic este de tip mixt
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
mobilier ci este de asemenea și o alegere populară pentru artizanat și obiecte de artă. Utilizările includ coșuri din rattan, vaze pentru plante și alte lucrări decorative. Datorită durabilității și rezistenței la așchiere, secțiuni de rattanului poat fi folosit ca doage sau bastoane pentru artele marțiale. Bețe de rattan de 70 cm lungime, numite baston, sunt utilizate în artele marțiale filipineze Arnis și Eskrima ș.a. Alături de mesteacăn și bambus, rattanului este un material comun folosit pentru ciocanele de percuție, în special
Rattan () [Corola-website/Science/329949_a_331278]
-
acloia=acolo cu locul precizat(langă prun, sub nuc, etc.);ahaia,aheia= aia, aceea. -"cu litera B" -begiuc=fontă; -bui=cobor la vale, la părău, dar din prun mă scobor; -brozbe=sfecle; -burtucă=vas confecționat dintr-o butură ori din doage care se pune între izvor și șioroi(=cioroi=scoc mic=jgheab mic prin care curge apa în vălaie), egalizator de nivel; -buituri=alunecări de teren mai mari decât porniturile care sunt tot alunecări de teren dar mai mici; -brăcinar=curea
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
bluz=jerseu cu sau fără mâneci, întreg ori cu bumbi; bruș= bulgăre (bulgăraș) de pământ întărit (meglenoromână=gruș); batcă=capcană(cursă) de prins păsări(iarna) făcută din dovleac; buracă= ceață groasă; beuță=cremene, piatra de la amnar; bure= vas confecționat din doage de lemn în formă de trunchi de con cu două funduri și în care se depozitează țuică, vin pentru uz curent; băbură=cuptorul, mascarea din pod la gura burlanului făcută din piatră sau cărămidă pentru a dirija fumul cald, ori
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
cartofi; -cârșeag=ulcior de pământ; -creginșioase=credincioase; -cogili=cotrobăi, căuta dezordonat ceva undeva; -ciocâlteu, ciocârceu=băț de lemn(corn) ori de metal cu care se fixează jugul de ruda carului ori de tânjala plugului; cișcineu=batic; cart=vas vonfecționat din doage de lemn (de regulă de brad) cu mâner care se folosește la transport, păstrat și băut apa de capacitate 0.2-3 l (în sistemul anglo-saxon există o u.m de capacitate: quart=1.136l cel din USA, și 0.946l
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
de oțel (fier) la rafuri, cercuri, piciorușe, tălpi de plug, etc; frupt=alimente de origine animală (interzise în timpul posturilor). -"cu litera G" -geal=deal; gince=dinte; gui, a=urca în prun, pod; girept=drept; gioabă=vas de lemn făcut din doage pentru păstrat brânza când are două funduri și pentru alte lichide ori murături când are un fund, are 1-2 urechi și formă tronconică (magh. csoba=butoiaș, formare prin sonorizarea primei consoane; " c"=consoană surdă->"g"=consoană sonoră ); gagiñi=totalitatea vețuitoarelor
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
legătură, mănunchi de paie ori alte plante mai tari făcută pentru a șterge de transpirație boii, caii, vacile după terminarea lucrului. -"cu litera P" -păstă=peste; părădaiță=roșie (de regulă pentru soiul mărunte, mici); plecer=lesă, leasă; polovică=vas din doage (de lemn) cu o ureche pentru măsurat cereale de capacitate 9-11 cupe, normală și 15-20 cupe, mare; pârlău=dispozitiv de spălat (=mașina de spălat arhaică) țesături formată din două corpuri, o troacă din lemn (destul de mărișoară,lungime=1-1.5m, lățime
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
mare; pârlău=dispozitiv de spălat (=mașina de spălat arhaică) țesături formată din două corpuri, o troacă din lemn (destul de mărișoară,lungime=1-1.5m, lățime =0.4-1m,capacitate apr.50-80 l) pe care se așază pârlăul propiuzis, un corp făcut din doage ori butură prelucrată(de dimensiuni inălțime=1-1.5m, diametru=0.5-1m), care are la interior în partea de jos o cruce pe care se pun hainele de spălat și peste care se toarnă leșie (rezultată din fierberea în apă a
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
ales la semănat cu mâna cereale, trifoi,lucernă; scocorâ(a se)=(a se)rățoi; strujauă= bucată (felie) de pâine, slănină, mălai, de regulă mai mică decât dărabul și formă mai regulată . -"cu litera Ș" -șiubăr=ciubăr,=șaf,=vas confecționat din doage cu două urechi găurite pentru transport, de capacitate 30-80l; șină=cină; șcergari=prosop; șcearț=dispozitiv de iluminat în timpul deplasării de regulă, confecționat din metal (fier,bronz), cu o toartă, dar și din lut ars(cu două toarte) care are forma
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Garoafa (în trecut, Făurei) este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Bizighești, Ciușlea, Doaga, Făurei, Garoafa (reședința), Precistanu, Răchitosu și Străjescu. Comuna se află în partea de est a județului, la limita cu județul Galați, pe malul drept al Siretului, în zona în care în el se varsă râul Putna. Este străbătută de șoseaua
Comuna Garoafa, Vrancea () [Corola-website/Science/310940_a_312269]
-
ce trăiau în 278 de case. În comună funcționau o biserică și o școală mixtă cu 19 elevi (toți băieți). La acea vreme mai funcționa, pe teritoriul actual al comunei, în aceeași plasă, și comuna Ciușlea, formată din satele Ciușlea, Doaga și Străjescu, cu 1379 de locuitori. În comuna Ciușlea, existau două biserici și o școală mixtă cu 33 de elevi (dintre care 4 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Făurei în plasa Gârlele a aceluiași județ, cu o populație
Comuna Garoafa, Vrancea () [Corola-website/Science/310940_a_312269]
-
dintre care 4 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Făurei în plasa Gârlele a aceluiași județ, cu o populație de 1100 de locuitori și aceeași compoziție; comuna Ciușlea făcea parte din plasa Biliești și avea în compunere satele Ciușlea, Doaga, Străjescu și Răchitoasa, cu 1850 de locuitori. În perioada interbelică, a apărut și satul Băcăuane, care ulterior a luat numele de Garoafa, după Garoflid, ministrul agriculturii din perioada reformei agrare. În 1950, comuna Făurei a fost transferată raionului Focșani din
Comuna Garoafa, Vrancea () [Corola-website/Science/310940_a_312269]
-
sedentarizării, fiind din domeniul vieții sociale și statale, al religiei creștine, al agriculturii, al creșterii animalelor, al meseriilor, al locuinței, al alimentației, al florei, al faunei, nume de popoare, adjective. Exemple: "király" „rege”, "kereszt" „cruce”, "barázda" „brazdă”, "liba" „gâscă”, "donga" „doagă”, "ablak" „fereastră”, "gomba" „ciupercă”, "galamb" „porumbel”, "görög" „grec/greacă”, "bolond" „nebun(ă)”. Și după primele două secole de la așezare au continuat să pătrundă cuvinte slave în limba maghiară: "palota" „palat” (din bulgară), "csésze" „ceașcă” (din cehă), "galuska" „gălușcă” (din poloneză
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
Ocupațiile carșovenilor au fost condiționate, în trecut și azi, de poziția geografică și de evoluția economică a acestei părți a Banatului. Ocupațiile de bază ale Carașovenilor, în trecut, au fost creșterea oilor și a caprelor, pomicultura, cioplitul șindrilei și a doagelor de butoi. Mare parte din aceste produse erau vândute în localitățiile de la câmpie. Se practica intens trocul, carașovenii cutreierând șesul Banatului între Dunăre și Tisa; produsele agricole (porumb, grâu) erau obținute în schimbul produselor pomicole. Înființarea și dezvoltarea unor centre industriale
Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301074_a_302403]
-
este situat pe Valea Loarei, la 15 km vest de orașul Angers, în comuna Saint-Georges-sur-Loire, din departamentul Maine-et-Loire. Este construit pe fundațiile unei fortărețe medievale, fortificată din toate părțile de poduri mobile, doage și turnuri masive, proiectând silueta sa severă asupra câmpurilor din jur. După secolul al XIV-lea, aceeași familie locuiește și administrează castelul: generațiile celor din familia de Brie se succedă, până într-o zi când unul din ei este cuprins
Castelul Serrant () [Corola-website/Science/315478_a_316807]
-
dacă deschizi poarta, nici unul din voi nu va ieși viu de-aici. Ce vrei să spui? Nu știi, așa-i? N-a aflat nimeni, numai eu. — Ești cam smintit, nu? — Vezi-ți de-ale tale. Tu ești ăla cu-o doagă sărită, de vii să jefuiești așa o casă. Oamenii lui Tenzo, sătui de-atâta așteptare, bătură în poartă, strigând: — Ce se întâmplă? — Stați un moment, le răspunse Tenzo. Ai spus, reveni el spre Hiyoshi, că dacă intrăm în conac, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
lui. Dar ceea ce n-au drept a face e de-a induce poporul în eroare și de-a se gera la ocazie de adversari ai ovreilor. [1 mai 1879] ["" ROMÎNUL " ÎN AJUNUL ALEGERILOR... "] "Romînul" în ajunul alegerilor a ajuns în doaga copiilor. Fie frica ce-o are de alegeri, cari promit a nu ieși pe placul radicalilor cu toate influențele și numirile de funcționari ad hoc, fie lipsa de judecată înnăscută și moștenită de la stârpiturile transdanubiane cari au prestat rolul de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe placul radicalilor cu toate influențele și numirile de funcționari ad hoc, fie lipsa de judecată înnăscută și moștenită de la stârpiturile transdanubiane cari au prestat rolul de părinți radicalilor din România, fie din cauze psicologice sau fiziologice, destul că-n doaga copiilor a ajuns și se leagă de vorbele noastre chiar acolo unde ele nu au o însemnătate politică, ci se referă la descrierea realistă a oamenilor și împrejurărilor. Dacă îndrăznim a zice că generalul Florescu de ex. are nu numai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
urât de popor și spre a-l putea apoi răsturna, punând capăt și epocii create de dânsul. La bătrânețe, el ajunsese de batjocora lumii și a oștirei care: [î]i zicea fără de rușinare că, fiindcă a ajuns bătrân și în doaga copiilor, era bine să-și lase tronul și să se facă călugăr. Aceste toate au rezultat din cauza a doi oameni înrăutățiți, anume vistierul Ginea, numit și Olariul său Cicală, și Radu Armașul, numit și Vărzariul. Aceștia, având în mână cârma
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
era sarcastic și nici ispitit să facă speculații de acest fel, dar ceva nu-i plăcea din spusele mamei. "Ceea ce spui tu, continua el, e de o prostie nemaiauzită. Ai tăcut atâția ani ca să înceapă mintea ta să cadă în doaga babelor. Ia vezi! Mie nu-mi trebuie babă în casă..." Și începea să-și repete vechile amenințări, voalate acum, fiindcă eram mare și nu trebuia să aud eu, dar destul de clare ca să le înțeleg. "îmbracă-te și tu mai bine
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
păr, așa, grizonat, dar distins ca bărbat, foarte serios, i-am întîlnit odată pe stradă și am stat de vorbă. Au și-un copil." "Și Bacaloglu?" "Hm! Bacaloglu, o să-l vedeți! Nu mai mă însor, Vintilă, zice. A căzut în doaga asta!" "Ce doagă?" Nu vă spun! râse el, ca și când mi-ar fi sugerat că ținea atât de mult la mine, încît nu vroia să mă lipsească de plăcerea de a descoperi singur ceva extrem de interesant. O să vedeți!" repetă. III " Bufetul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dar distins ca bărbat, foarte serios, i-am întîlnit odată pe stradă și am stat de vorbă. Au și-un copil." "Și Bacaloglu?" "Hm! Bacaloglu, o să-l vedeți! Nu mai mă însor, Vintilă, zice. A căzut în doaga asta!" "Ce doagă?" Nu vă spun! râse el, ca și când mi-ar fi sugerat că ținea atât de mult la mine, încît nu vroia să mă lipsească de plăcerea de a descoperi singur ceva extrem de interesant. O să vedeți!" repetă. III " Bufetul" însă nu mai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]