488 matches
-
Jules Romain, Probă de conștiința la francezi, Flammarion, Paris, 1954. 22. Vezi Jean Tulard, Mitul lui Napoleon, Colin, Paris, 1971. 23. Vezi G. Bachelard, Pămîntul și reveriile repaosului, op. cit. 24. Maurice Barrès, Dezrădăcinații, Pion, Paris, 1897. 25. André Malraux, Stejarii doborîți, Gallimard, Paris, 1971. E util să asociem această mărturie celei a lui Rene Benjamin, Mareșalul și poporul său, Pion, Paris, 1941. 26. Pentru tot ceea ce se referă la mitologia politică a național-socialismului german, vezi remarcabila carte (publicată, fără îndoială, prea
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Radio Europa Liberă pe ascuns. Unii pot prinde BBC-ul. Căderea Zidului, care oficial nu avusese loc, nu mai este un secret pentru mulți români. Românii își trăiesc istoria separat, într-o nefericită insularitate înfrântă. Ei se simt diferiți, uitați, doborâți. Striviți de trilogia celor trei " F" (Frig, Frică, Foame). Povestirea antropologului Irina Nicolau, devenită director adjunct al Muzeului Țăranului Român după 1989, astăzi dispărută, mă obsedează. Ea își amintește de serile petrecute în frig, într-un apartament prost luminat, plin
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
dezvăluit. De ce? Așa! Era secretul meu. Că apăruse în Timpul trebuia, debutam, dar salcâmul acela trebuia ferit, era ceva de preț, intim, care putea fi ucis într-o carte de nuvele. Și acum deodată mi-am dat seama de ce. Acest salcâm doborât era singura întîmplare din ceea ce scrisesem la douăzeci de ani care avea legătură adâncă, neștearsă, cu familia mea. Fragmentul final din Întâlnirea din Pământuri prin care mă angajam să scriu un roman era uitat, era o ilustrație a lecturilor mele
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
rigida). Pădurile de pe coasta pacifică (numite și păduri de coastă sau păduri pluviale), care se dezvoltă în condițiile unui climat foarte umed (1000 3000mm/an), cu veri răcoroase și ierni blânde, sunt luxuriante, greu de străbătut din cauza trunchiurilor de arbori doborâți și a stratului arbustiv bine dezvoltat. Aceste păduri formează o bordură care însoțește țărmul pacific din sudul Alaskăi până în California. Lățimea acestei benzi de pădure variază de la câțiva km la cca. 500 km, iar în altitudine poate fi întâlnită de la
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
faptul că ei taie prapurele și construiesc din el multe „sarmalodroburi“ -, în Italia întâlnim mugliatiedr, turcinieddhri, adică măruntaie fripte, și gnemmarieddhri, măruntaie fierte, iar scoțienii au haggis-ul lor...) și extrem de vechi, crearea sa fiind impusă de necesitatea conservării vânatului proaspăt doborât: măruntaiele fiind cele mai perisabile, ele erau sărate, împachetate în stomacul sau în prapurele animalului și, fripte ori fierte, căpătau un... termen de valabilitate de peste zece zile. Odiseea lui Homer menționează această tehnică, iar surse latine pomenesc preparate asemănătoare drobului
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
bine seama ce... Uneori urmă chemarea în inima codrului, căutând-o... Își vâra nasul în mușchiul rece al copacilor, sau în țărâna neagră din care răsăreau ierburi lungi, și fornăia adulmecând mirosuri... alteori stătea chircit ceasuri întregi după trunchiurile copacilor doborâți, acoperiți de ciuperci, privind cu ochii mari tot ce mișca și ascultând cu urechile ciulite zgomotele abia perceptibile din jurul lui. Fiara primitivă era vie în Suru și condițiile aspre ale vieții de codru se dezvoltau tot mai mult. Era însă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
un om tare... care trăia cu picioarele pe pământ, gândea simplu și vedea lucrurile limpede. Prin pădure, se strecura fără zgomot, ca o jivină... mereu în stare de veghe, cu miros și auz ascuțit. Adulmecând mirosul pământului, trunchiuri de copaci doborâți, acoperiți de ciuperci, privind cu ochii mari tot ce mișcă, și asculta cu urechile ciulite zgomotele din jur, ca o sălbăticiune. Prin viroagele pădurii ori prin luminișuri unde creșteau smeurișuri și rugi de mure, ascultând șoaptele înăbușite și somnoroase ale
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ajunge într-un luminiș printre resturi de copaci doborâți de furtuni, ocolește niște vreji de muri și zmeuriș... deodată se ghemuiește, se prelinge ca o umbră peste frunzișul căzut, mai aproape de unde se auzea un fâșâit; trece pe lângă un copac doborât, intră în tufișuri și înlemnește în apropierea unor urzici care se mișcau... doar, ciotul de coadă tresare agitat, în răstimpuri. Din nou se târăște mai aproape, apoi un salt și aterizează în încâlcitura de vrejuri. Dar, iepurele zvâcnește și scapă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pleșuve. - Ah, o urmă!... exclamă surprins pădurarul. O urmă de jder!, recunoscu el cu ușurință. Și a trecut pe-aici de curând! își zise el cu satisfacție, și porni dupa dâră... Urma ducea prin mărăciniș... peste un trunchi de copac doborât, se îndreptă spre râpă și intra într-un desiș. „În desișul de muri, care adăpostește o mulțime de păsări și rozătoare... acolo trebuie să fie!“, gândi Anton. Tufa se mișcă într-un loc... „...Aha, pe acolo se furișează, hoțomanul!“ iși
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
umilința. - Anafura șî mama ei di viațî! ..sudui el cu o ură care cutremură. În glasul lui chinuit, suna atâta sfâșiere, atâta obidă, de dobitoc înjungheat, vorbele lui rele și dușmănoase, erau ca un plânset, ca un geamăt de fiară doborâtă... „- Măi, Lisandri... măi băieti!.. se apropie de tejghea un bătrân, cu vorba dulce, bună; el a întors fruntea cu privirile tulburate, simțind în glasul flăcăului, cum fierbe otrava mâniei... Neliniștea lui era dragostea de om stătut pentru o fată prea
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
încet cu pas ușor. Se răsucește docil și liniștit se supune... Și, cu coada stufoasă între picioare, trecu pe lângă ei, sigur pe el, pășind atât de nestingherit, ca și cum pentru el n-ar exista primejdii, și se strecură ușor printre trunchiuri doborâte, parcă în întâmpinarea unei depărtări pe care n-o vede decât el. Luna crește înaltă pe cer, limpede și rece. Pădurea se trezea.. O bufniță pufnea tihnit... poate mulțumită ... Ea este pasărea înțelepciunii. Apoi, luna intră încet în conul de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
că acum sunt sedată, îi aminti Darcey. Creierul meu nu funcționează în regim normal. —Bine, te iert. Ce mai face Anna? întrebă ea brusc. —Bine, spuse Neil. Cum spuneam, e puțin îngrijorată pentru tine. —Spune-i că nu mă las doborâtă. —Așa am să fac. Neil zâmbi. —E o tipă tare de treabă, se trezi Darcey spunând. Nu te juca cu ea. Nu mă joc cu ea. E prietena mea cea mai bună. Nu vreau s-o văd suferind. — Aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
o lecție de geometrie în spațiu. Dovadă că linia dreaptă nu e, neapărat, drumul cel mai scurt. Când m-am întors, trecuse de miezul nopții. Holul hotelului era pustiu. Nici măcar la recepție nu era nimeni. Funcționarul de noapte se retrăsese, doborât probabil de căldură, să ațipească. A apărut buimăcit de somn, mi-a dat cheia și a dispărut din nou. Am ezitat întîi să urc în cameră. M-am întins pe o banchetă și am stat așa vreo zece minute, ascultând
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
era ca și cum aș fi văzut-o sărutându-l franțuzește. Intestinele mi s-au cutremurat într-un spasm. Nu pentru că aș fi fost jenată; lucrurile trecuseră de mult de etapa aceea, ci pentru că m-a făcut să mă simt atât de doborâtă. Era complet greșit să văd în interiorul inimii sale în felul acela groaznic și voiam să ies. Dar mâinile ei îmi strângeau umerii atât de puternic că nu mă puteam mișca și mă controla cu sentimentele ei la fel de mult cum mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
lui de catifea și al cămășii de mătase, de parcă ar fi Încercat să identifice aviatorul În miniatură. Un șanț puțin adînc forma marginea sudică a aeroportului. În urzicile Înalte, zăcea fuselajul unui avion de luptă japonez cu un singur motor, doborît poate În timp ce Încercase să aterizeze pe pista de iarbă. Aripile, elicea și secțiunea cozii fuseseră smulse, dar cabina pilotului rămăsese intactă, iar metalul ruginit al scaunului și manetele erau albite de ploaie. Prin obloanele deschise ale radiatorului, Jim putea vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
dar unul recent căpătat, pe care Jim bănui că-l Învățase În timp ce interoga aviatori americani capturați. Purta un ceas cromat și pistolul Colt de la brîu era ca acelea pe care paznicii japonezi de la Lunghua le luaseră de la piloții avioanelor Superfortress doborîte. Nările lui mari tremurară simțind putoarea ce se ridica din terenul de fotbal, distrăgîndu-i atenția de la tribune. Se dădu la o parte pentru a face loc celor doi deținuți britanici care bocăniră prin tunel. — E o instalație aici, reflectă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
bordul intact acoperit de cadrane și butoane elegante. Imaginea regulatorului și a pîrghiei trenului de aterizare era de un patetism intens, cu niturile bătute În metal de vreo japoneză necunoscută de la linia de asamblare Mitsubishi. Jim se Învîrti printre avioanele doborîte, care păreau că plutesc pe tufele verzi de urzici, lăsîndu-le să zboare din nou În mintea lui. Amețit de frumusețea lor desuetă, se așeză să se odihnească pe coada unui avion de luptă Hayate. Se uită la cerul de deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Cehoslovacia, R.D. Germană, Polonia, Ungaria, România și U.R.S.S. A fost adoptată declarația: „Să se pună capăt agresiunii Împotriva poporului vietnamez”. Trenul personal se târâie În silă prin noaptea acestui sfârșit de an. Numeri stațiile, cum numără vietnamezii avioanele americane doborâte, Feldioara, Augustin, Cața, Racoș, Ormeniș și de aici Încolo urci la Paloș Ardeal. Ai fost chemat la un Revelion la Rupea, cu magnetofonul și role de muzică. Rolling Stones, Beatles, Aphrodite’s Child cu Demis Roussos, Cliff Richard. Te-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Sosea rândul tău, te ridicai, te aplecai pentru salut. Maestrul îți striga mișcările, tu executai, nervoasă, nesigură. Cu obrajii plini de pete roșii și buzele strânse. Când prindeai tu, îți priveai partenera și părea că o implori să se lase doborâtă, să nu reziste. Când erai prinsă, îți dădeai drumul ca un sac. Câte lovituri ai încasat! Transpirată, învinsă, cu costumul sucit, salutai, treceai la o altă centură. — Ești mulțumită? te întrebam în mașină. Nu erai mulțumită, erai extenuată. — Când cazi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
pocnească degetele mâinilor, fără să ajungă la un rezultat satisfăcător. Nora spunea că Herma mințise. Că auzise cu urechile ei cum, într-o noapte, când venise acasă beată, un marinar îi pârâi dintr-o strânsoare ca de urs, toate coastele. Doborâtă chiar pe patul meu, susținea Nora, m-am trezit din zdruncin, speriată de mascul. Avea capul ca de cimpanzeu, rotund ca o ghiulea de popice, și așa cum el îmi gâfâia în obraji fierbințeala răsuflului, Herma răsturnată pe muchia patului, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
cocs se poticnise. Înghețații făceau foame, înfometații înghețau. Mai cu seamă pentru copii și pentru bătrânii singuri, iarna lui ‘46-‘47 a fost mortală, căci lipsurilor obișnuite li se mai adăuga lipsa de combustibil. Transporturile de cărbuni erau furate, copacii doborâți, cioturile cu rădăcini erau dezgropate. Pe canale, barjele încărcate cu cocs rămâneau prinse-n gheață, trebuiau păzite zi și noapte. Ca înlocuitor de căldură de un fel aparte era folosit umorul. Poate că din această cauză, la Hanovra și Köln
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
să se apere, au strigat după ajutor, s-au aruncat de cîteva ori la pămînt, Dan a căutat să se-arunce-n fîntînică, cum văzuseră În filme că se face cînd te-atacă ursul, socotind că nimeni nu mai lovește un om doborît, dar sîrbii au ignorat regula, n-aveau aceeași cultură, și i-au pocnit cu picioarele. În picioare purtau bocanci 45. Nu discutau Între ei, doar izbeau metodic, fără pasiune. Nu s-au arătat deloc interesați de hainele ori bagajele celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
gîfÎieli, pufnituri disprețuitoare. Un vîrf de pantof vîrÎt sub el. O voce rosti: — Grăsan labagiu. Smuci piciorul individului, care se Împiedică și căzu pe spate. Meeks se roti fulgerător și trase de la mică distanță, nimerindu-i pe toți. Patru bărbați doborîți. Apoi văzu totul răsturnat cu susul În jos: curtea, Mal Lunceford dînd bir cu fugiții... Deodată, din spatele lui: — Salut, flăcău. Dudley Smith pătrunse prin perdeaua de flăcări, echipat cu o salopetă de pompieri. Meeks Își zări valiza - nouăzeci și patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Owl. Vreau să știu ce știi, iar dacă nu cooperezi, o să declanșez pe loc o anchetă A.I., sub acuzația de tăinuire de probe. Departamentul are nevoie de un țap ispășitor pentru Nite Owl, iar eu sînt prea prețios ca să fiu doborît. Dacă nu cooperezi, o să-mi folosesc și ultima fărîmă de putere ca să te distrug. Strînsoarea slăbi puțin, iar Bud Încercă să se elibereze. Kleckner și Fisk Îl strînseră mai tare. — Nenorocitule, te omor! Exley rîse. — Nu prea cred. Iar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de imaginile de coșmar ale sfârșitului inundațiilor, încă pline de grozăvie: câmpuri întinse acoperite cu apă învolburată, arbori și arbuști smulși din pământ cu rădăcinile incredibil de încâlcite împiedicate în trunchiurile altor arbori, și ei smulși, sau stâlpi de telegraf doborâți, case mărunte, din chirpici, aplecate într-o rână, cu pereții găuriți de șobolanii apelor mâloase care purtau scânduri, brațe de copaci, păsări moarte, oameni înghesuiți în câte o barcă, speriați de puhoi, grupuri cu cizme până la șolduri căznindu-se să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]