1,319 matches
-
răsărite din ape, dar din ape limpezi și mirifice ce scaldă câmpul și cerul Dobrogei și poartă dorurile, dragostele, jelile pescarilor, mândrilor, mândrulițelor, grindului dintre Dunăre și Marea Neagră. „Firicel de busuioc”, „Murgule, coamă frumoasă”, „Hai, mândro, să doinim iară”, „Mândruliță dobrogeană”, „Inimioară, inimioară”, „Balada lui Zbârlea, pescarul”, „Colo jos sub mal de apă”, „Luai boii să-i înjug”, „Sârba lui Asmanu”, „Ilenuțo, und’ te duci?”, „Soră dragă, Dunăre”, „Lună, lună, soră lună”, „Pe baltă la Jurilovca”, „Hai mândruțo, hai pe baltă
MARIUS BRUTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360955_a_362284]
-
Asmanu”, „Ilenuțo, und’ te duci?”, „Soră dragă, Dunăre”, „Lună, lună, soră lună”, „Pe baltă la Jurilovca”, „Hai mândruțo, hai pe baltă”. Acesta-i buchetul de cântece interpretate cu o voce numai cristal, o voce numai credință și dragoste, de tânărul dobrogean frate cu luna, frate cu murgul, frate cu Dunărea, frate cu Marea Neagră, Marius Cristian Brutaru. Acompaniamentul instrumental e condus de dirijorul Adrian Grigoraș iar orchestrația poartă semnătura de monumentală referință a maestrului Constantin Arvinte. E o nouă și strălucitoare imprimare
MARIUS BRUTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360955_a_362284]
-
făptuită de Casa de discuri Electrecord, un pas mai mult, din ce în ce mai cert, spre consacrarea în muzica folclorică românească, pe care interpretul Marius Cristian Brutaru o slujește cu dragoste și respect, prin a-i purta în glas și în suflet cântecele dobrogene, neegal de frumoase și necuprins de bogate în cultură și tradiție. Cu acest CD, interpretul Marius Cristian Brutaru sporește repertoriul său muzical și, deși e foarte tânăr, fiind talentat, disciplinat și foarte sârguincios începe să adune tot mai mulți pași
MARIUS BRUTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360955_a_362284]
-
pecetele și contururile idolilor îi va absorbi numele și îl va ridica între pietrele de preț ale colierului muzicii noastre la care au lucrat secolele, șlefuitorii și interpreții! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Zorii muzicii folclorice dobrogene: Marius Brutaru / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1252, Anul IV, 05 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
MARIUS BRUTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360955_a_362284]
-
Paler, George Călinescu și pentru eroii din 1989, pentru Trinitas, Muzeul satului și Tezaur folcloric, pentru Insula Șerpilor, Pasul Rucăr - Bran și Canalul Dunăre - Marea Neagră, pentru Moș Ioan Roată și Baba Dochia, pentru brâul și rugile bănățene, geamparaua și pandelașul dobrogene, pentru Toma Alimoș, Iancu Jianu, Baba Novac și Andrii Popa, pentru rumânii lui Basarab și vecinii lui Rareș, pentru Cucuteni și Adamclisi, pentru Zavaidoc și Moscopol, Pentru Părintele Teofil Părăian, pentru sceptrul lui Carol I, pentru Părintele Arsenie Boca, pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
fierbe-n arămie. Începe o noapte în care se deapănă povești, întâmplări și basme, pe care noi copiii le ascultăm cu pleoapele grele de somn. Bărbați și femei savurează aromatul vin rubiniu pus în valoare de gustul delicios al plăcintelor dobrogene umplute cu brânză de oaie, coapte în tăvi din aramă unse din plin cu unt și acoperite cu smântână bătută cu ouă, de către bunica Maria. Spre ziuă răcoarea dimineții ne trezește și pimim în dar spuma dulce și parfumată ridicată
MIERE DIN PEPENI VERZI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367398_a_368727]
-
mare. Acest duce Dobrotici s-a aliat cu bizantinii împotriva porturilor genoveze din Dobrogea și de la Dunăre. El și-a căsătorit fiica cu un prinț bizantin și a primit titlul de despot. A bătut monedă proprie cu stema vulturului bicefal dobrogean. Și-a întins prin lupte împotriva bulgarilor, tătarilor și genovezilor voievodatul de la brațul Chilia la nord până la sud de Mesembria, spre Constantinopol. El a ridicat o puternică cetate de piatră la capul Caliacra și a ocupat porturile genoveze de la Mangalia
ȚARA CĂRVUBNEI (DOBROGEA DE SUD ) UN VOIEVODAT ROMÂNESC CU CAPITALA LA BALCIC ȘI CALIACRA, ÎN SECOLUL AL XIV-LEA, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367479_a_368808]
-
de generație traversau hiatusul îndoielii, al nehotărârii și încremenirii în întrebarea: Oare eu încotro să o iau, unde să mă duc?!, Corneliu Leu se avântă, la nici 16 ani, pe baricadele solzoase ale muncii de reporter și redactor la „Pagini dobrogene”. Între 18 și 26 de ani hălăduiește pe șantierele întemeierilor postbelice din țară, ca jurnalist frenetic la Radiodifuziunea Română. Concomitent, este student la Facultatea de Pedagogie și Psihologie a Universității din București, apoi la aceea de Jurnaliști Universali. Călit în
CORNELIU LEU – LEONIN, ARGINTUL VIU de DAN LUPAŞCU în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366783_a_368112]
-
născut acum 79 de ani, la 21 iulie, în Medgidia, a urmat Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța, Facultatea de Pedagogie și Psihologie a Universității din București și ulterior Facultatea de Ziaristică din același oraș. A fost redactor la „Pagini dobrogene"din Constanța (1948-1950), la Radiodifuziunea Română (1950-1958), la „Roumanie d'aujourd'hui"(1952-1962), „Luceafărul"(1962-1965), redactor-șef al Editurii Eminescu (1970-1971), director general adjunct la Consiliul Național al Cinematografiei (1971), director al Casei de Filme 4 (1971-1979), redactor-șef adjunct
LA MULŢI ANI CORNELIU LEU! de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366899_a_368228]
-
pescar - Povestiri pescărești și de viață”. O carte care - să zicem! - va stârni interesul cititorilor, dar și al criticii literare, căci, în aceste vremuri înfiorate, când mulți dintre creatorii de literatură își drenează osârdiile spre forma versificată, Virgil Stan, un dobrogean prieten cu apele și peștii, cu țărmurile și valurile, dar și cu femeile frumoase, aruncă undița spre noi, încercând să ne prindă cu această carte de proză, scrisă din suflet și pentru suflet, despre oamenii și locurile copilăriei sale, despre
PREFATA LA CARTEA IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367073_a_368402]
-
sofisticate, ceea ce va determina cititorul să întoarcă pagina, tot mai interesat de evoluția acțiunii sau conflictului din fiecare capitol al cărții, dar și al vieții povestitorului. Am reținut datele interesante despre satul său natal, din apropierea Mangaliei, un sat tipic zonei dobrogene, scena colectivizării forțate, atât de tragică pentru România acelor ani, aventurile prin școlile timpului, precum și începuturile sale de pescar amator, care sunt o caracteristică a oamenilor din preajma mării și care la maturitate devine un al doilea mod de existență pe
PREFATA LA CARTEA IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367073_a_368402]
-
Ne conving de justețea cauzei lor sfinții egipteni, orientali, romani, greci, dar cei mai convingători rămân ai noștri, sfinții români. Ce exemplu mai grăitor privind tăria credinței și lupta pentru ea decât Ștefan cel Mare, sau Constantin Brâncoveanu, sau sfinții dobrogeni, sau cei ardeleni ne pot oferi alții? Dacă enoriașii parohiei noastre și cititorii acestor cărți vor ajunge la concluzia că încercările lor sunt incomparabil mai ușoare decât ale sfinților despre care vor citi aici și asta îi va determina să
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
era secat din cauza secetei prelungite, nu aveai de unde să cari apă cu găleata să le dai un strop de viață la rădăcină. Cândva aici în acest lac cu izvoare de suprafață, se adunau și apele ploilor abundente căzute peste câmpia dobrogeană, scurgându-se prin valea de la Spoială, zonă din care se scotea piatră pentru construirea zidurilor sau temeliilor caselor din comună, o piatră roșie ca și pământul din care se extrăgea. Viiturile de apă de la ploi se scurgeau, spălând clisa roșie
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
Acasa > Cultural > Modele > ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEȚEA EI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1167 din 12 martie 2014 Toate Articolele Autorului Melodiile populare cântate de interpreta de muzică folclorică dobrogeană Elena Plătică aduc un dor răbdător al Deltei Dunării, al Dunării și Mării Negre, părțile de rai, la sfărșitul călătoriei fluviului, dinspre izvorul de sus, până la țărmurile capătului de drum al lui. Elena Plătică are glas potrivit să răzbată ca Dunărea
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
comunicare ci și splendoarea așternută de el între om și om, de la inimă la inimă. Glasul acesta cântă un dor amplificat, o dragoste prefăcută și în mătase și în unghii, o înveselire încrucișată cu jelile omului, o minune de grind dobrogean prin care-i colindătoare soarta după prăzi, bogăția ca și neajunsul dobrogenilor. Frumoasa și vechea Dobroge, Delta mirifică, marea imensă, albastră, Dunărea călătoare eternă, pe sub cer, pe sub stele, prin umbrele pădurilor, prin câmpii și printre coloși muntoși, sfârtecați de lucrările
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
inimă la inimă. Glasul acesta cântă un dor amplificat, o dragoste prefăcută și în mătase și în unghii, o înveselire încrucișată cu jelile omului, o minune de grind dobrogean prin care-i colindătoare soarta după prăzi, bogăția ca și neajunsul dobrogenilor. Frumoasa și vechea Dobroge, Delta mirifică, marea imensă, albastră, Dunărea călătoare eternă, pe sub cer, pe sub stele, prin umbrele pădurilor, prin câmpii și printre coloși muntoși, sfârtecați de lucrările mileniilor și apei, se însoțesc în cântecele Elenei Plătică, în armonioasă legătură
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
mileniilor și apei, se însoțesc în cântecele Elenei Plătică, în armonioasă legătură cu omul și stările lui sufletești de dragoste, de dor, de veselie, de întristare, de durere, de bine, de rău, de grijă, de noroc, ori blestem. În cântecul dobrogean răsună dintotdeauna ecourile acestea care s-au răsucit în funia istoriei cu setea de libertate, cu lupta pentru moșie, cu înrobirea și eliberarea... Lupta și victoria se desfac în două în cântecul dobrogean, contopite în viața sufletească a dobrogenilor, ca
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
grijă, de noroc, ori blestem. În cântecul dobrogean răsună dintotdeauna ecourile acestea care s-au răsucit în funia istoriei cu setea de libertate, cu lupta pentru moșie, cu înrobirea și eliberarea... Lupta și victoria se desfac în două în cântecul dobrogean, contopite în viața sufletească a dobrogenilor, ca și minunile naturii mai puțin vătămate de mâini netrebnice. Tulburătoare sunt cântecele Elenei Plătică, pentru că au în farmecele lor toate acestea și pentru că frumoasa și entuziasta lor interpretă le îndrăgește ca pe flori
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
cântecul dobrogean răsună dintotdeauna ecourile acestea care s-au răsucit în funia istoriei cu setea de libertate, cu lupta pentru moșie, cu înrobirea și eliberarea... Lupta și victoria se desfac în două în cântecul dobrogean, contopite în viața sufletească a dobrogenilor, ca și minunile naturii mai puțin vătămate de mâini netrebnice. Tulburătoare sunt cântecele Elenei Plătică, pentru că au în farmecele lor toate acestea și pentru că frumoasa și entuziasta lor interpretă le îndrăgește ca pe flori și ca pe păsări, ca pe
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
școlare, mi-a propus să particip la un concurs de muzică populară. Am interpretat o melodie ardelenească, îmbrăcată într-un costum improvizat, din zona Clujului și acompaniată de doi violoniști de la Conservator. Am obținut trofeul acelui concurs cu genericul „Mlădițe Dobrogene”. A fost surpriza ce mi-a indicat un drum nou! Împreună cu părinții mei care mi-au fost alături la fiecare suflare am început să răsfoim culegerile de folclor și să batem drumurile colbuite ale Dobrogei, în căutarea originalului, autenticului. Fiind
CĂTĂLINA ALEXA. SUNT FATA DE LA MARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349336_a_350665]
-
necesar pentru mine să cunosc satul, tradițiile și cultura sătească, pentru a transpune spiritul lor în cântec. Mi-am creat costume după modele vechi, mi-am alcătuit un repertoriu, am ascultat cântecele Nataliei Șerbănescu și m-am îndrăgostit de folclorul dobrogean. Marele pas spre consacrare când l-ai pornit? Debutul pe scena națională a avut loc odată cu participarea la două competiții foarte importante: Festivalul Național „Rapsodia Românească”, la Favorit Tv și concursul „Vreau să fiu vedetă”, la Antena 1. La ambele
CĂTĂLINA ALEXA. SUNT FATA DE LA MARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349336_a_350665]
-
lumină a trecut peste inima mea și strig tare: - Hristos a înviat, fraților! - Care ești acela mă? întreabă comandantul, întors de pe coridor. - Eu sunt. - Du-l la carceră, așa dezbrăcat! Dumnezeul mătii de bandit!... Când răsărea soarele, peste pleșuvele dealuri dobrogene, se auzeau, în zbor înalt, osanalele clopotelor de la bisericile din Constanța. Către cerul albastru, ridicau scări nevăzute, cântărețele ogoarelor, ciocârliile. Și era bine! Și pace-n suflet! Însemn fruntea, pieptul și umerii cu semnul Golgotei. Diafan, transfigurat Iisus plutește pe lângă
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
lumină a trecut peste inima mea și strig tare: - Hristos a înviat, fraților! - Care ești acela mă? întreabă comandantul, întors de pe coridor. - Eu sunt. - Du-l la carceră, așa dezbrăcat! Dumnezeul mătii de bandit!... Când răsărea soarele, peste pleșuvele dealuri dobrogene, se auzeau, în zbor înalt, osanalele clopotelor de la bisericile din Constanța. Către cerul albastru, ridicau scări nevăzute, cântărețele ogoarelor, ciocârliile. Și era bine! Și pace-n suflet! Însemn fruntea, pieptul și umerii cu semnul Golgotei. Diafan, transfigurat Iisus plutește pe lângă
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
era secat din cauza secetei prelungite, nu aveai de unde să cari apă cu găleata să le dai un strop de viață la rădăcină. Cândva , aici în acest lac cu izvoare de suprafață, se adunau și apele ploilor abundente căzute peste câmpia dobrogeană, scurgându-se prin valea de la Spoială, zonă din care se scotea piatră pentru construirea zidurilor curților, sau temeliilor caselor din comună, o piatră roșie, ca și pământul din care se extrăgea. Viiturile de apă de la ploi se scurgeau, spălând clisa
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
de serviciu la primărie (nu le spun numele că sunt morți de multă vreme), să-l scoată din closet. A fost de pomina comunei acest episod din viața acelor “politicieni” ai vremurilor trecute. Tătarii în general locuiau în centrul localităților dobrogene. Pe timpul ocupației otomane denumirile satelor și ale comunelor, erau tătărești. Mama mare pe nume Semilia împreună cu familia sa, erau sosiți în Dobrogea prin 1884 dinspre zona Brăilei și al Râmnicului Sărat. Ea vorbea perfect turcește și devenise astfel translatorul oficial
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]