752 matches
-
Ihering, începutul civilizației babiloniene și încă umane, păsărica de hârtie a fost începutul civilizației mele. Între alte lucruri, abia având unsprezece ani, am scris împreună cu vărul meu, doctorul Aranzadi, astăzi profesor titular la Universitatea din Barcelona, un foarte complet și doct tratat de anatomie a păsărelelor de hârtie. Închipuie-ți, deci, și ajung la caz, efectul pe care mi-l produce păsărica ce apare în nr. 67 din Caras y caretas, păsărică proiectată cu bună intenție, dar cu o mare necunoaștere
by Miguel de Unamuno; [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
Ilarie Chendi, Gib I. Mihăescu sau la Radu Gyr, Ion Pillat, Perpessicius, Tudor Mușatescu, Emanoil Bucuța, Elenă Farago, Ioan Adam, Ionel Teodoreanu, în timp ce Const. Rîuleț publică Amintiri de la cenaclul maestrului Macedonski, iar Tudor Teodorescu-Braniște alcătuiește fișe biobibliografice amănunțite și articole docte despre autori străini prea puțin cunoscuți publicului larg: Pirandello, Bernard Shaw, Henri Béraud, dar și despre Jean Richepin, Georges Courteline, Balzac ș.a. Comentarii despre literatura polona semnează, din al doilea an de apariție, Marya Kasterska. Cronică teatrală este asigurată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289042_a_290371]
-
Ștefan Ciobanu, P.P. Panaitescu), teritoriul nu a căpătat contururi foarte precise. În 1941, G. Călinescu încearcă să facă, în cunoscuta sa Istorie..., o distincție clară între cultura și literatura veche. Era, desigur, un demers absolut necesar, dat fiind că studiile docte înregistrau cu satisfacție fiecare "biruință a scrisului" autohton, dar ignorau elementele care puteau justifica o recuperare din unghi estetic a unor texte vechi. Prin urmare, Călinescu citește cronicile, didahiile, psalmii ritmați și rimați, cărțile de morală creștină, textele parenetice din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Victor Popa, activ și cu eseuri: Romanul social românesc, Criza intelectualității românești, ca și Ion Potopin, preocupat de condiția geniului în Destinul marelui Însingurat, sau Cuza Marinescu, descriind lupta pentru expresivitate în Dificultățile și eroismul poetului. Semnalabil e și studiul doct al lui Florea Țuțugan, Operele filosofice ale lui Dimitrie Cantemir. Sectorul animat al revistei este ilustrat de rubricile de cronici - literară, istorică, teatrală și chiar sportivă - și „Reviste”. La „Cronica literară” F. G. Pajiște consemnează elogios volumele Shakespeare de Haig
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287823_a_289152]
-
acolo, îl atrage către transcendența ei. Omul poate fi conceput, în destinul lui spiritual, ca un șir de stări care înaintează spre Limita eliberatoare împreună cu ea, atras din interiorul lui de Limita care îi conferă propria ei libertate. în De docta ignorantia, III, 4, Cusanus face să corespundă naturii divine, în perfecțiunea ei, forma cercului, iar naturii umane forma unui poligon. înscris în cerc. Persoana care actualizează posibilitățile umanului ar corespunde unui șir de poligoane în care numărul de unghiuri crește
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
armonizabil cu celelalte. Există o garanție de principiu a armonizării perspectivelor, dat fiind că toate vizează același Pol care le cuprinde și le desmărginește în unitatea lui trans-perspectivală. Acesta e modelul cognitiv și contemplativ propus de Nicolaus Cusanus în De docta ignorantia și în De visione Dei, un model menționat deseori de Simone Weil în textele sale. El presupune o imagine democratică a lumii : fiece entitate creată are o rază de comunicare directă cu realitatea ultimă ; fiecare își recunoaște totodată caracterul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și hotare bine cunoscute ; este, dimpotrivă, o Lume Nouă, căreia nu i se văd granițele, care e verosimil să nu aibă granițe. Deși preia o parte dintre postulatele cusane, știința modernă apucă, desigur, într-o cu totul altă direcție decît docta ignorantia cusană. Dacă postulează imperfecțiunea universului, aceasta din urmă îl folosește ca materie pentru o trecere la limită către perfecțiunea divinului. Dacă Nicolaus Cusanus insistă pe limita capacităților umane de cunoaștere, e pentru că le raportează la știința infinită și le
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și mai direct accesibil pe care gîndirea paradoxală se aplică dintotdeauna este, desigur, persoana umană. Sinele propriu constituie un domeniu unde contrastele, tendințele contradictorii, tensiunile au o stringență de neevitat. Revenind la Cusanus, după ce în prima parte a tratatului De docta ignorantia expune principiile unei teologii cu două volete, afirmativ și negativ, precum și articularea lor, în a doua parte a tratatului el aplică aceste principii la cosmologie și antropologie. Aici, Cusanus exaltă metodic, pînă la obsesie, pentru a o întrupa în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
credea că fac concurentele ei femei). De altfel, pe linie maternă, există un fel de obsesie a inteligenței feminine: bunica, înainte de a o avea pe mama, îmi povestea că se ruga să fie inteligentă ca Nicolae Iorga (persoana cea mai doctă pe care o cunoscuse), ritual preluat apoi de mama, care se rugase ca eu să fiu inteligent ca Mircea Eliade. Mama, ca de altfel și bunica, erau convinse că voi fi fată. Mamaia îmi cumpărase, încă dinaintea nașterii mele, o
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
români (I-IV, 1998-2002), 100 cei mai mari scriitori români (2003), Dicționarul general al literaturii române ș.a. T. se manifestă dezinvolt în domenii diferite ale scrisului, fără a părăsi total vreunul dintre ele când dominanta preocupărilor se schimbă, încât studiul doct, aplicat și auster stă alături de însemnarea ocazională, iar cronica unui spectacol de teatru alături de profilul critic al unui scriitor important. În diversa lui activitate frecventează atât publicațiile academice, cât și efemere pliante sau almanahuri. Primul volum, Incidențe, adună și ordonează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
lesne o deformare a adevărului. Și cum, ca oameni, suntem cu toții subiectivi, și presa ajunge să accentueze culori care de fapt nu ne interesează, În detrimentul celor care ar trebui, ucigându-le pur și simplu În cele din urmă. Și ajungem docți, cu ghilimele desigur, Într’un conflict regional, de pe aiurea, problema palestiniană de exemplu, ca și cum România ar avea ca unic vecin, jur-Împrejur, Israelul, fără să vedem ce ne doare mai rău, din chiar trupul nostru: evenimentele de la Chișinău; pur și simplu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
însă o găsesc potrivită momentului. Da, fugeam de moarte. De îndată ce am fost mutat în alt salon, fără muribunzi, am fost vizitat de un ins cu picioare scurte și cu o față lungă, cabalină, care m-a întrebat, pe un ton doct, ce cărți am citit. „De citit îmi arde mie?“, i-am răspuns. „Mă refer la cărțile privind pietrele de la rinichi“, a zis el. „Trebuie să te apuci de citit și să-ți găsești singur remediul. Dacă vrei, îți aduc eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Am citit de curînd o carte recentă Poporul român în cumpănă de milenii care s-ar preta foarte bine pentru un articolrecenzie la Ateneu. Atitudinea mea va fi o critică destul de dură, dar învelită într-un limbaj tehnic civilizat și doct și înmuiată în mierea unei politeți desăvîrșite. Cred că numai în felul acesta o critică poate fi utilă și constructivă, de care cultura noastră contemporană are atîta nevoie. Cu cele mai bune urări pentru familie și cu o prietenească strîngere
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ca să fie trecut pe lista „epuraților”. Astfel, în timpul Festivalului mondial al tineretului din 1953, Ștefan Cuciureanu era șofer pe taxi în București. Datora asta faptului că armata o făcuse la batalionul 3 Auto din Roman ca elev-plutonier. La popotă explica doct domnilor ofițeri cum e cu moda tunsorii: nemții și anglo-saxonii se tund zero la ceafă, lăsându-și, aproape de creștet, părul cu cărare; italienii, în schimb, au la spate o coamă „à l’artiste”. Spre deosebire de aceștia, cerchezii, cu un mătăhoi de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
oameni în toată puterea cuvântului. Deși nu-i ierta, revelându-le cu nedesmințit umor cusururile, Leon îi creiona cu drag și cu respect. L-am crezut, mai întâi, ușor șuetard și prea aservit devizei junimiste "anecdota primează". Fals. Un studiu doct și doldora de subsoluri savante poate fi mai puțin relevant și, oricum, mai plicticos decât o vorbă de duh cu surprinzătoare încărcătură caracterologică, ori o situație "pe muchie", aptă să depună mărturie despre neștiutele valențe ale unei personalități. Viața poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
murit în balamuc în urma morburilor câștigate prin punerea în pracsă a idealurilor acelora pre care le cânta în poeziile sale." Fără îndoială că nu se pot relaționa în nici un chip aberațiile lui Grama cu contestările mai mult sau mai puțin docte de azi. Răzbat, însă, ici-acolo, și sonuri cunoscute, deși mai altfel formulate. De pildă: "Tinerimea noastră, amețită și îmbătată de atâtea laude grămădite pe capul lui Eminescu"... Ori: "Așa rușinos ca jugul lui Eminescu n-a fost nici unul, căci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ăsta nu mai e!... Cartea e redactată cu infinită trudă, de-a lungul multor ani de cercetare. Și Olga Rusu, și regretatul ei soț, muzeograful Liviu Rusu mi-au fost, la Facultate, colegi de grupă. Ca și George Macarie, autorul doctului studiu introductiv. Nu le bănuiam, atunci, înclinațiile către studii minuțioase și incursiuni pe cărări nebătute. Sensibilitatea Olgăi, intuită de colegi încă de atunci, recidivează. Iat-o, scriind despre mormântul lui Dimitrie Anghel: " În partea dreaptă a bustului, în incizia lăsată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
JUSTINE, în 1990 și JULIETTE, în 1993, așa că am receptat cu interesul cuvenit inițiativa Editurii "Nemira" de a tipări bilingv cel dintâi samizdat românesc, însoțindu-l de o replică "actualizată" a "Poveștii poveștilor" datorată lui Mircea Nedelciu și de comentariile docte, suculente și spectaculoase ale lui Luca Pițu. Ba și cu desene sugestive (eufemism!) semnate cum altfel? de o reprezentantă a sexului frumos, graficiana Oana Selegean. Într-un fel, textul lui Creangă e-o pledoarie pentru naturalețe, normalitate, vânjoșenie moldo-valahă, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
că, pe tema "Intelectualii publici din România" nu s-a discutat și răs-discutat; însă, ori în cheie parodic-pamfletară, ori la polul opus, cu exclamațiile entuziaste ale admirației umile. Gavrilescu nu face nici una, nici alta. El încearcă să propună o cercetare doctă, de tip universitar-academic, doldora de note și alte trimiteri, clădită pe o bibliografie copleșitoare și (mai ales!) pe parcurgerea cu creionul în mână a mai tuturor foilor și foițelor ieșite din tiparnițe după 1989. După examinarea unei cantități de-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
acea Misiune cu autoritatea papală [indiciu evident că nu poseda, deși era Vicar Patriarhal, numirea explicită de Prefect al Misiunii, întrucât Propaganda îl numise în această funcție pe Pr. Guglielmo da Perugia]. Insista să-i fie trimiși din Italia misionari docți și virtuoși: (...) care, venind din necesitate, sunt ignoranți și cad în mii de erori, maxime în aceste locuri ale grecilor, care nu-și văd bârna din ochiul lor. Două evenimente au umplut de bucurie sufletul Părintelui nostru Mauri della Fratta
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
deosebită experienței proprii În materie de educație. Nu că ai avea numaidecât idei inedite și „mari”, ci pentru că acestea sunt (re)descoperite, filtrate, trăite de tine... Propun, În această carte, un alt mod de a vorbi despre educație, mai puțin doct, sistematic și metodic, fiind purtat eu de către idei, și nu ele de mine. Găsesc de cuviință că multe gânduri pot fi „risipite” În noianul de situații, de oameni și de lucruri și că acestea pot fi descoperite atunci când reflectăm puțin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
că mai vechiul, aromatul și legendarul Orient, în care nu chiar totul era cu putință, poate bate astăzi la porțile Occidentului. Am lungit cuvântul pentru a întări faptul că ediții precum cea publicată de editura Junimea, aflate la granița dintre doct și soft, deschid într-alt mod ochii curioșilor spre marea operă a lui Cantemir: mai cald, mai vivace, mai puțin apăsător. Ne delectăm cu un Cantemir spornic la vorbă, de o curiozitate livrescă și zvonologică nesățioasă, ne aflăm în fața unui
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
este moftul, cel reprezentativ ilustrat de Momentele lui Caragiale. Istoricul literar C. este familiarizat mai ales cu literatura română a secolului al XIX-lea, pe care o supune observației într-un mod care se îndepărtează tot mai mult de spiritul „doct”, universitar, autorul abordând inteligent și volubil un ton colocvial, în care își găsesc locul și noutatea ideilor, și poanta umoristică. De la studiul de sinteză Începuturile romanului românesc, el a trecut cu ușurință la critica de atribuire, la identificarea de pseudonime
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
pseudonimele Radu Năsturel, Radu Calonfirescu, I. Corban și N. Berea. D. a fost unul dintre primii critici de profesie din literatura română, asupra căreia s-a aplecat cu perseverență și convingere. Bun cunoscător al literaturilor clasice, a practicat o critică doctă, profesorală, analitică, subminată însă de lipsa de gust. La 1868 și-a început în „Federațiunea” seria articolelor critice. Curând se angajează însă într-o polemică dură cu Titu Maiorescu și gruparea junimistă, dispută reluată peste două decenii și din care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
parenetică sacrală. O a doua componentă, profană, a îmbrățișat forma poeziei de meditație, parenetică, în fine epică. Poezia profană premodernă a avut un ciclu didactic, a cuprins polemici în versuri, satire portretistice, manifeste în versuri, ca și poezie de amor. Docte capitole examinează concepția și viziunea acestor compuneri sporadice ale începuturilor, tatonări ce trebuie apreciate strict istoric, pentru că rolul lor a fost unul precumpănitor didactic, o perspectivă critică asupra poeziei apărând abia în primele decenii ale secolului al XIX-lea. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]