303 matches
-
grupurilor de elite politice nu au nimic de câștigat în războiul tuturor contra tuturor, prin urmare, probabil că nicio elită politică nu este complet dezunită. Declarațiile elitelor conform cărora unanimitatea ideocratică ar fi dominantă în sânul lor ascund mereu dispute doctrinale și multe intrigi pentru putere; consensul voluntar al elitelor privind regulile și caracteristicile competiției moderate este mereu controversat și trebuie constant reiterat; declarațiile elitelor dezunite privind opozițiile de netrecut care le-ar despărți sunt adesea dezmințite prin negocieri secrete. Prin
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
vorbirea interzisă, partajul nebuniei și voința de adevăr), principiile [interne] de limitare a discursului (principiile comentariului, autorului și disciplinei) și principiile de determinare a condițiilor de existență a discursului (care țin de ritualurile vorbirii, de societățile de discurs, de grupurile doctrinale și de aproprierile sociale), propunându-și în final să treacă la o analiză critică și o descriere genealogică a instanțelor controlului discursiv 205. În cazul procedurilor [externe] de excludere a discursului, anumite interdicții cu privire la libertatea de a vorbi sunt legate
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
au funcția de a conserva sau de a produce discursuri, făcându-le să circule într-un circuit închis și transmițându-le după reguli de excludere și de divulgare strict instituționalizate, cum ar fi actul de a scrie. Cât privește "grupurile doctrinale", acestea sunt alcătuite din indivizi care își definesc apartenența reciprocă prin aderența comună la unul și același ansamblu de discursuri, singura condiție impusă fiind recunoașterea acelorași adevăruri și acceptarea regulii de conformitate cu discursurile validate, ceea ce produce o dublă aservire
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
4. Paradoxul varietății Una dintre cele mai apreciate trăsături ale spațiului virtual este aceea a posibilității de exprimare a unei pluralități de perspective. Coexistența facilă a atâtor opinii diferite și deschis eterodoxe în cyberspațiu expune navigatorul web la un mediu doctrinal mult mai fluid, care are potențialul de a încuraja religiile individuale și experimentarea spirituală" (Dawson & Cowan, 2004). Totuși, analiza unui număr suficient de mare de comunități virtuale religioase induce inevitabil senzația de déjà-vu. Multe dintre website-urile cu conținut religios oferă
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
rol minim, susținând că piețele libere și globalizarea pot rezolva mai bine problemele globale, subdezvoltarea sau sărăcia, fluxurile de asistență trebuind să fie limitate la cele care asigură reglarea sistemului financiar, intervenții de urgență etc. În plus, el se deosebește doctrinal față de primul curent, pledând pentru un rol minim de intervenție pe piețele globale din partea autorităților sau organismelor internaționale. O poziție interesantă este cea susținută de organizațiile patronale europene, în special cele franceze, care consideră că ajutoarele financiare nerambursabile ar trebui
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
p. 7. 245 Ibidem, p. 7. 246 Ibid., p. 8. "Mitul privește în inima unei mari tăceri.", formulează plastic autoarea. 247 Ibid., p. 8. 248 Ibid., pp. 8-9. Luc Benoist formulează o foarte importantă remarcă, afirmând că "dezvoltarea unui adevăr doctrinal în mit nu este o fabulă", pornind tocmai de la originea etimologică, conform căreia fabula echivalează cu vorbirea (fabula), iar mitul, dimpotrivă, provine dintr-o rădăcină care înseamnă mut, tăcut (mutus), trimițând la ideea de tăcere a lucrurilor care, prin natura
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de-al IV-lea congres (Londra, 26 iulie 2 august 1896). Incluzînd și intervenția în cadrul instituțiilor parlamentare, socialismul definește lupta politică ca fiind una din modalitățile de acțiune revoluționare 7. În raport cu mișcarea sindicală, problema este mai complexă și datorită concepțiilor doctrinale de fond, care diferă de la social-democrații germani la cei francezi: în timp ce pentru germani sindicalismul reprezintă "școala primară a socialismului", francezii, dimpotrivă, pledează pentru o practică sindicală specifică. În cele din urmă, punctul lor de vedere, susținut și de socialiștii englezi
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
nu consideră socialismul o mișcare revoluționară, ci mai degrabă un proces gradual, o evoluție lentă. Mai "politic" este Independent Labour Party, organizat începînd din 1893, care se deosebește atît de marxism, cît și de ideologia sindicală, dar a cărui slăbiciune doctrinală nu se poate nega. Într-o primă fază, el nu reușește decît să "atace" influența sindicatelor ("trades unions") care cunosc o uriașă progresie în perioada 1888-1892; aceasta le dublează numărul aderenților. În 1890 ei revendică ziua de lucru de opt
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
creata UPSAI, acum dispărută, contribuie în egală măsură la existența acestei tendințe "de stînga". Toată istoria politică a ISM se situează în jurul unui compromis între aceste două mari tendințe, nu fără o anumită divizare a muncii existentă între ele: chestiunile doctrinale țin mai mult de discursul stîngii, în timp ce marile decizii politice, legate atît de problemele păcii, cît și de unitatea muncitorească și de democrație constituie mai ales apanajul dreptei. Aceste două date esențiale permit o mai bună percepere a noilor raporturi
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de dimensiunea pacifistă a programului său de politică externă, precum și de dificultățile Partidului Liberal. În iunie 1918, în timpul Congresului său, el adoptă ca program un document redactat de S. Webb, care se referă la "noua ordine a societății". Pe plan doctrinal, el a introdus în mod oficial socialismul în programul său, așa cum o spune articolul 4 din statut care garantează "producătorilor manuali sau intelectuali produsul complet al muncii lor, precum și distribuirea în modul cel mai echitabil, pe baza proprietății colective a
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
secțiunilor sale naționale, antrenînd o relativă politică de așteptare cu un adevărat discurs marxist. Doctrina este aparent coerentă, de fapt ea este, înainte de toate, convingătoare și poate fi acceptată de toți. Congresul de la Hamburg s-a terminat cu un compromis doctrinal în avantajul stîngii și, fără îndoială, că unitatea nu s-a putut realiza decît cu acest preț. Dar, așa cum o arată toate luările de poziție asupra chestiunii unității muncitorești, în realitate, "dreapta" din ISM a fost cea care s-a
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
colectivismului care va fi realizat prin exproprierea fără despăgubiri a mijloacelor de producție constituie scopul final, foarte clar definit. Dar, între această perspectivă revoluționară și practica cotidiană a Partidului, căile cuceririi puterii rămîn aproape în întregime de definit. Nici un "punct doctrinal" nu există între ele. Această dihotomie nu deranjează prea mult în perioada de prosperitate, în măsura în care orientarea reformistă a POB-ului găsește un teren pe care să se instaleze. Chestiunea puterii nu se pune, iar distanțarea între mișcare și ținta finală
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
SFIO împreună cu Partidul Socialist Belgian, se află printre apărătorii cei mai înfocați ai reconstituirii Internaționalei. Angajat în lupta împotriva fascismului încă din 1922, Partidul Socialist Italian și-a păstrat cu ajutorul acestei experiențe și mai apoi datorită Rezistenței o relativă puritate doctrinală pe care o putere trecătoare nu a reușit să o altereze. Dar, la fel ca și omologul său francez, acesta trebuie să țină cont de existența unui Partid Comunist atotputernic care are o influență asupra opțiunilor sale strategice. În sfîrșit
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
o reflecție asupra Europei și o voință de depășire a cadrului, prea strîns, al acesteia din urmă. Începînd cu Conferința socialistă de la Seldson Park (martie 1948), SFIO ia poziții la nivel înalt în legătură cu această orientare, propunînd "fixarea unor linii generale, doctrinale și politice pentru toată mișcarea socialistă asupra problemelor Europei", cerînd țărilor vizate de Planul Marshall "să elaboreze o strategie comună pentru crearea Statelor Unite Democratice din Europa". Aceasta înseamnă avansarea mai mult sau mai puțin explicită a ideii unei Federații europene
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
De Man nu este nici el mai puțin interesant. El spune: "Vă rog să fiți convins că nimic nu mă împiedică să urmăresc zi de zi atît cît se poate prin intermediul lecturii cu o foame ardentă de informație obiectivă, opera doctrinală și politică a cărui artizan sînteți. Tocmai pentru că aparțin, ca și dumneavoastră, "generației frontului" și pentru că sînt, de asemenea, influențat de ideile lui G. Sorel, îmi deschid inima la orice manifestare de forță creatoare, deoarece nu îmi este frică să
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
posibil să degajăm elemente formale sau structurale care sunt tot atâtea constrângeri pentru acțiunea umană, oricare ar fi obiectivele actorilor. Modalitățile de acțiune colectivă impun de îndată o anumită logică ce se dovedește independentă de justificări de ordin ideologic sau doctrinal avansate de cei interesați. Așa se explică paradoxul „legii de bronz a oligarhiei”. Organizații menite unui proiect sociopolitic egalitar devin din ce în ce mai inegalitare în funcționarea lor internă, nu în virtutea unei pretinse „naturi umane” de care ar trebui să ne debarasăm, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
totalitatea cunoașterii, el a fost deosebit de prolific în opere de acest gen, cea mai completă și mai celebră dintre aceste "enciclopedii" fiind Speculum Majus, "Marea Oglindă", a dominicanului francez Vincent de Beauvais (1190-1264). Ea cuprinde trei tratate: Oglinda naturală, Oglinda doctrinală și Oglinda istorică, completate, mai tîrziu, cu o a treia, operă a unui continuator al lui Vincent de Beauvais (Oglinda morală), în care se află rezumată întreaga cunoaștere omenească a vremii văzută dintr-o perspectivă ce vizează să integreze cunoștințele
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
fi considerate sozial-ghetto parteien. Dacă cartismul este de origine engleză iar curentul democrat-social este francez, social-democrația este de origine germană. Sozialdemokratische Partei Deutschlands întruchipează prototipul de partid social-democrat. Mai întîi ca propovăduitor al ortodoxismului marxist și ca loc al dezbaterilor doctrinale de o calitate intelectuală nemaiîntîlnită în altă parte, unde s-au confruntat Bernstein în numele revizuirii doctrinei, Rosa Luxemburg în numele revoluției și Kautsky în numele ortodoxiei; apoi, practic(nd, pînă la Kurt Schumacher, un marxism verbal; după Congresul de la Bad-Godesberg din 1959
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
socialiști precum și autonomiștii de stînga s-a transformat în partid politic. IC, aliată stîngii unite spaniole, are o puternică pecete catalană. C) Ortodocșii. Se referă la partidele comuniste rămase fidele modelului comunist prin reevaluarea "moștenirii" și care acceptau o evoluție doctrinală. Dispariția URSS le-a dat posibilitatea să fie proprii lor stăpîni. Cu alte cuvinte, evoluția lor trebuia să urmeze aceeași traiectorie ca și a omologilor lor reformiști, dar într-un ritm mai lent. Partidele din Franța, Spania și Elveția care
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
refulării și să ne apară astfel ca fiind suportul a numeroase operațiuni defensive în care acest ultim mecanism este dominant sau trebuie să fie repertoriată ca un mecanism de apărare cu o funcționare specifică? Ambiguitatea întrebării reiese din diversele poziții doctrinale actuale. Pe urmele tatălui său, A. Freud (1936/1993) nu reține contrainvestirea printre cele 10 mecanisme de apărare propuse în lucrarea sa. În schimb, Bergeret (1972/1986) va face din contrainvestire prima noțiune studiată ca metodă de apărare și descrisă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
II, L'Harmattan, 2000. 17 M. Heidegger, Lettre sur l'humanisme, Gallimard, 1966, p. 151, și M. Merleau-Ponty, Phénoménologie de la perception, Gallimard, 1964, p. 491. 18 Cf. É. Gilson, "Le Moyen Âge et le naturalisme antique", în Archives d'Histoire doctrinale et littéraire du Moyen Âge, Vrin, 1933, p. 6. 19 Cf. D. Cumin, Carl Schmitt, Cerf, 2005, p. 169. 20 Cf. V. Bockris, Andy Warhol, Plon, 1990, p. 12. 21 C. Schmitt, Politische Theologie II, p. 98, și T. Paléologue
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
op. cit., p. 360. 8 Pasărea de aur, poem publicat sub titlul Pasărea măiastră în Viața Românească, 2, 1938, în Ion Vinea, op. cit., p. 355. 9 Anca Vasiliu, "La parole 'diaphane' chez Dante (Convivio II et III)", în Archives d'Histoire doctrinale et littéraire du Moyen Age, tome 64, Vrin, Paris, 1997, pp. 206, 207. 10 Poem postum publicat în Tomis, II, 6 iunie 1967 și Contemporanul, nr. 27, 1968, în Ion Vinea, op. cit., p. 460. 11 A trăi o anumită irealizare
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
-și desfășoare drumul în altă parte decât în peisajul inaugural al unei crize așa zis moderne. A scrie istoria noțiunii de subiect poate deci să consiste în a lucra la elaborarea sa și prin aceasta la degajarea ei din istoria doctrinală pentru a favoriza inovația. Această practică inventivă a istoriei filosofiei nu constă numai în a elabora din toate piesele o istorie a noțiunilor nici în a supraîncărca de interpretări un corpus viu de idei filosofice care, ca operă a unui
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
în Camera Deputaților. Mai tîrziu, politica de centru-stînga și căutarea compromisului istoric împreună cu comuniștii, deși erau impuse de împrejurări, dovedeau grija de a se evita închiderea într-un fel de ghetou, de a se evita o etichetare simplistă. II Bazele doctrinale Democrația creștină contemporană nu-și extrage programul acțiunii politice dintr-un sistem doctrinal definitiv și monolitic. Programul său social și politic provine din aporturile suprapuse, adesea amestecate, ale straturilor succesive din care desprindem Evangheliile și textele sfinte, Sfinții Părinți și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
comuniștii, deși erau impuse de împrejurări, dovedeau grija de a se evita închiderea într-un fel de ghetou, de a se evita o etichetare simplistă. II Bazele doctrinale Democrația creștină contemporană nu-și extrage programul acțiunii politice dintr-un sistem doctrinal definitiv și monolitic. Programul său social și politic provine din aporturile suprapuse, adesea amestecate, ale straturilor succesive din care desprindem Evangheliile și textele sfinte, Sfinții Părinți și învățații Bisericii, magisteriului pontifical, gînditorii și politicienii catolici din secolul al XIX-lea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]