234 matches
-
sloi și țeapănă ca un stâlp din gard. Tocmai în ziua aceea s-o nimerit să treacă bărbatul ei pe la spital. „Ce mai face fimeia mea, domnule doftor?” „Face bine, bade. O ajuns în rândul celor drepți.” „Adică cum, domnule doftor?” o întrebat omul, nepricepând cum vine vorba asta. „Adică o ajuns în ceruri, bade.” l-o lămurit doftorul. „Tot n-am înțeles, domnule doftor.” „Da’ greu mai ești de cap, bade. Dacă ți-am spus că o ajuns în ceruri
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ei pe la spital. „Ce mai face fimeia mea, domnule doftor?” „Face bine, bade. O ajuns în rândul celor drepți.” „Adică cum, domnule doftor?” o întrebat omul, nepricepând cum vine vorba asta. „Adică o ajuns în ceruri, bade.” l-o lămurit doftorul. „Tot n-am înțeles, domnule doftor.” „Da’ greu mai ești de cap, bade. Dacă ți-am spus că o ajuns în ceruri, însemnă că o dat ortu’ popii. Ce mai vrei?” „Taie-mă, domn’ doftor, da’ tot n-am priceput
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
fimeia mea, domnule doftor?” „Face bine, bade. O ajuns în rândul celor drepți.” „Adică cum, domnule doftor?” o întrebat omul, nepricepând cum vine vorba asta. „Adică o ajuns în ceruri, bade.” l-o lămurit doftorul. „Tot n-am înțeles, domnule doftor.” „Da’ greu mai ești de cap, bade. Dacă ți-am spus că o ajuns în ceruri, însemnă că o dat ortu’ popii. Ce mai vrei?” „Taie-mă, domn’ doftor, da’ tot n-am priceput.” „Adică o murit, bădie! O închis
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ceruri, bade.” l-o lămurit doftorul. „Tot n-am înțeles, domnule doftor.” „Da’ greu mai ești de cap, bade. Dacă ți-am spus că o ajuns în ceruri, însemnă că o dat ortu’ popii. Ce mai vrei?” „Taie-mă, domn’ doftor, da’ tot n-am priceput.” „Adică o murit, bădie! O închis ochii și gata!” Omul o căzut leșinat. „Să știi că tot neamul aistuia si-o pus în gând să umple morga spitalului” - o zis doftorul în timp ce i-o ars
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
vrei?” „Taie-mă, domn’ doftor, da’ tot n-am priceput.” „Adică o murit, bădie! O închis ochii și gata!” Omul o căzut leșinat. „Să știi că tot neamul aistuia si-o pus în gând să umple morga spitalului” - o zis doftorul în timp ce i-o ars două palme, ca să-l aducă în simțiri. Până la urmă, omul o făcut ochi și o întrebat: „Si unde îi fimeia mea acuma?” „La morgă, bade.” „Apoi am s-o iau acasă, domnule doftor, că tot îs
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
spitalului” - o zis doftorul în timp ce i-o ars două palme, ca să-l aducă în simțiri. Până la urmă, omul o făcut ochi și o întrebat: „Si unde îi fimeia mea acuma?” „La morgă, bade.” „Apoi am s-o iau acasă, domnule doftor, că tot îs venit la târg cu căruța.” „Numai că nu se poate s-o iei așa...Trebuie să-i facem întâi autopsia și pe urmă...” „Da’ ce înseamnă otopsie, domnule doftor?” „Adică să vedem de ce o murit. Așa-i
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
bade.” „Apoi am s-o iau acasă, domnule doftor, că tot îs venit la târg cu căruța.” „Numai că nu se poate s-o iei așa...Trebuie să-i facem întâi autopsia și pe urmă...” „Da’ ce înseamnă otopsie, domnule doftor?” „Adică să vedem de ce o murit. Așa-i în spital, bădie.” „Si de ce o murit, mă rog matale?” „Pentru că n-o mai avut zile.” „Da’ când să trec s-o iau acasă?” „Cam peste vreo câteva zile.” Omul și-o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
când vrei tu, ci când au ei de venit. Lui Surcică i s-o lungit gâtul uitându-se în lungul uliței, să-l zărească pe doctor venind, dar nici pomeneală. Atunci, Surcică l-o întrebat pe portar: „Mai vine domnu’ doftor aista?” „Apoi astăzi vine mai târziu, pentru că toată noaptea ce-o trecut o alergat după strigoi.” „Doamne ferește! Si l-o prins?” „Da, l-o prins, da’ era să moară de inimă, că era o strigoaică.” „I-auzi, domnule, ce nenorocire
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
astăzi vine mai târziu, pentru că toată noaptea ce-o trecut o alergat după strigoi.” „Doamne ferește! Si l-o prins?” „Da, l-o prins, da’ era să moară de inimă, că era o strigoaică.” „I-auzi, domnule, ce nenorocire pe capul doftorului! Da’ dacă spui că domnul doftor vine mai târziu, am să-l aștept aici la dumneata. Nu te superi?” „Nu mă supăr. Abia mai am cu cine schimba o vorbă.” Cum Surcică era vlăguit ca un câine, s-o așezat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
noaptea ce-o trecut o alergat după strigoi.” „Doamne ferește! Si l-o prins?” „Da, l-o prins, da’ era să moară de inimă, că era o strigoaică.” „I-auzi, domnule, ce nenorocire pe capul doftorului! Da’ dacă spui că domnul doftor vine mai târziu, am să-l aștept aici la dumneata. Nu te superi?” „Nu mă supăr. Abia mai am cu cine schimba o vorbă.” Cum Surcică era vlăguit ca un câine, s-o așezat pe un scaun și o început
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
o și luat la întrebări: „Da’ bine, Surcică! Dumneata dormi acasă ca bușteanul și eu aici în spital mă lupt cu nevasta dumitale! O noapte întreagă, omule!” Când o auzit Surcică așa ceva o căzut de pe scaun. „N-am dormit, domn’ doftor. De când mi-o murit fimeia, n-am închis măcar ochii. Da’ ce s-o întâmplat și unde-i acuma?” „Acuma doarme dusă.” Surcică abia mai sufla. Până la urmă s-o ridicat într-un genunchi, și-o făcut o cruce mare
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
am închis măcar ochii. Da’ ce s-o întâmplat și unde-i acuma?” „Acuma doarme dusă.” Surcică abia mai sufla. Până la urmă s-o ridicat într-un genunchi, și-o făcut o cruce mare și o întrebat: „Cum doarme, domn’ doftor, dacă îi moartă?” Pâcule, iar ai început să te învârți în jurul cozii. Măi omule, fimeia ceea a lui Surcică o murit ori nu? Cum să se lupte doctorul cu ea o noapte întreagă,dacă o murit? Toate aiestea îs scorneli
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mișcîndu-se de ici-colo, parcă ar fi călcat cu tălpile goale pe jăratic, gângăvind și spumegînd: ― Da ce-i dacă a murit?... Dar muierea mea cum a murit de nemâncare cu zilele și că nici n-am putut-o duce la doftor? Sărit-a vreun ciocoi că de ce-a murit nevasta lui Toader Strîmbu? Că și azi mai sunt dator și la oameni, și la popa pentru înmormîntare, și-s cu copilașii flămânzi, și-s fără o palmă de loc, și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
lumea de năzdrăvăniile ce le vorbește. Pe când se hărșuiau astfel din gură cu nebunul, se ivi și un om în toată firea, Marin Vâlcu de la Izvoru. Era cu căruța și se ducea la Costești cu un copil, să-l arate doftorului, că trăgea să moară. A oprit la cârciumă să lase caii să îmbuce și să-i odihnească puțin, că au iernat rău fără nutreț și de-abia se țineau pe picioare. Marin povesti că azi-noapte s-a aflat pe la ei
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
din legendele biblice, despre eroi antici sau contemporani, din romanele populare despre căderea Ierusalimului, a Bizanțului, despre nașterea și faptele lui Alexandru cel Mare. Povestea lui Alexandru Macedon [Chițimia] prezintă cazul unei nașteri miraculoase. La poarta împăratului Filip trece "un doftor de copii" ("un astronom foarte învățat care știa tot"), care stabilește o singură condiție pentru ca împăratul să poată avea un copil: el să fie socotit tatăl copilului. Când a sosit timpul să se nască, doftorul a încins pe împărăteasă cu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
poarta împăratului Filip trece "un doftor de copii" ("un astronom foarte învățat care știa tot"), care stabilește o singură condiție pentru ca împăratul să poată avea un copil: el să fie socotit tatăl copilului. Când a sosit timpul să se nască, doftorul a încins pe împărăteasă cu cercuri de fier, ca să nu se nască în zodia aia și să se nască în altă zodie, ca să nu aibă moarte; însă n-a putut, și împărăteasa născu un băiat, care fu numit Alexandru". Romanul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Casa Școalelor, în 1925 și 1927, au fost publicate în colecția „Teatru școlar” mai multe feerii pentru uzul serbărilor școlare (Prinosul îngerilor, Slujnica Maicii Domnului, Steluțele de aur) și basme sumar dramatizate (Domnița adormită din palatul fermecat, Volbură-Vodă, Meșterul Papuc, Doftorul Știe-Tot, Urciorul fermecat), toate jucate cu succes în fața micilor spectatori. Volumul Teatru școlar (1936) va relua câteva dintre ele. Schițele și nuvelele semnate de H. dezvăluie o sensibilitate aparte, vibrând în fața existențelor mărunte. Sunt cu adevărat „scene banale”, dar semnificative
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
Suflete zbuciumate, București, [1921]; A fost odată ca niciodată..., București, 1922; Împărăția de zăpadă, București, 1924; Domnița adormită din palatul fermecat, București, 1925; Prinosul îngerilor, București, 1925; Slujnica Maicii Domnului, București, 1925; Steluțele de aur, București, 1925; Volbură-Vodă, București, 1925; Doftorul Știe-Tot, București, 1927; Meșterul Papuc, București, 1927; Urciorul fermecat, București, 1927; Scene banale, București, [1927]; Teatru școlar, București, 1936; Flăcăul cel isteț, București, 1956. Traduceri: Alphonse Daudet, Aventurile lui Tartarin din Tarascon, București, 1908; Maxim Gorki, Nuvele, București, [1908]; Frații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
lângă Vaslui la Milești (Ferești). Spătarul Milescu, aflat în dregătorie la Curtea Domnească, complotează împotriva lui Ștefăniță Vodă (1659-1661) din care cauză i se taie nasul. După acee, Nicolae Cârnul au fugit în Țara nemțească și au găsit acolo un doftor, de-i tot slobozie sângeli din obraz și-l boției la nas și așe din dzi sângeli se închega și i-au crescu nasul la locu, de s-au tămăduit. Iară când au vinit aice în țară la domnie lui
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
care o va realiza vasluianul Anastasie Fătu. Tot în același an, 1833, ia ființă «Comisia doftoricească» compusă dintr-un protomedic, patru medici de cvartat și chirurgul mamoș. Trebuie să menționăm că încă din 1813 se înființează în fiecare ținut “Casa Doftorilor” care va angaja medicii. Prin înființarea Comitetului Sănătății, la nivelul țării, se creează premisele unei asistențe sanitare de calitate. Regulamentul Organic prevede cinci departamente în Moldova (numite și ocruguri) cu sedii în principalele orașe, printre care și Vasluiul. În cadrul Institutului
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Aceștia practicau anumite proceduri medicale: luau sânge, scoteau dinții, făceau unele reduceri ortopedice și masaje, procurau și aplicau lipitori, vindeau diferite plante tămăduitoare. Se cunoaște și numele unui asemenea bărbier, la Vaslui, Gheorghe Sandu - Bărbierul. Primul doctor, angajat de Casa doftorilor (doctorii se mai numeau și gherarhi), menționat de Catagrafia din 1831, este doctorul IANCU. Nu ne-au rămas multe date despre acest doctor, decât că provenea dintr-o familie de evrei veniți din Galiția, cu studii la Viena, și că
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
înscriu înființarea așezămintelor publice de învățământ și sănătate, odată cu creșterea economică. Primul spital particular este înființat în anul 1849 de către postelnicul Drăghici, în epocă era numit “spitalul lui Drăghici”. După un deceniu de funcționare obștea orașului a cerut numirea unui “doftor” pentru îngrijirea bolnavilor săraci. În ziarul “Gazeta de Moldavia” găsim informații cu privire la ocrotirea sănătății și îngrijirea bolnavilor în spital. Încă din 1851, banul Neculai Chiriac din Vaslui dorea să aloce un fond spitalului ce se crede că în curând se
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
p. 91, r. 2 3 : „toți văd în păstoriul lor sufletesc un tată iubit, un părinte bun” apropierea sufletească dintre preot și enoriașii săi este asemănătoare aceleia generate de relațiile familiale; r. 26 27 : „să fie învățător bun și conștientios, doftor fără sete de argint și judecător imparțial” anumite condiții ar trebui să întregească, să perfecționeze caracterul unui preot: îndrumător, vindecător fără plată al sufletelor și judecător nepărtinitor; p. 92, r. 1 4 : „înfățoșarea preotului pentru întăia oară între poporeni trebuie
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
întîmpină căpitanul în garda civică Guță Cotoi, în Urgent un semnatar al corespondenței este Al. Lingopolu, un statistician se numește Bob Schmeker (Statistică), pe fiica unui Mitică o cheamă Sisilica, o doamnă poartă numele Cuțopolu (O blană rară) iar un doftor pe cel de Limbric ( Dintr-un catastif vechi). În lipsă de inspirație mai înaltă, uneori este imitat simplismul onomastic al lui Alecsandri: un Sonet e dedicat unui cavaler de industrie pe nume Coțcar Coțcarovici iar în Mofturi îl găsim pe
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
carnalul (târgoveața din Bath), fie pot deveni prototipuri ale celor patru virtuți cardinale: tăria de caracter, curajul și forța morală a Constanței, eroina din Povestea notarului, virtutea eponimă a Prudenției din Povestirea lui Melibeus, abstinența și cumpătarea Virginiei din Povestirea doftorului și obediența Grizildei, care oferă celorlalți un exemplu de răbdare în suferințe, în Povestirea diacului. „Într-adevăr, scriitorii Evului Mediu se pare că preferau reprezentarea feminității ca un simbol al sfiiciunii și al umilinței. Iar personajele feminine care respingeau această
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]