232 matches
-
martorii ambelor identități, și, mai ales, n-au asistat la, i-aș spune metamorfoza tânărului care fusese până atunci, prin 1931-32, în cel care a devenit după această dată"422. Această tehnică le este foarte cunoscută din vremea peregrinărilor cu Doftorul, remarcabil iluzionist, - "prestigitator neîntrecut, dar era și iluzionist și fakir"423 - maestru în a le schimba înfățișarile și a cărui identitate o cunoaște doar pădurarul). Doftorul amintește de o întâmplare istorisită de Eliade, despre un yoghin care uimește prin capacitățile
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
după această dată"422. Această tehnică le este foarte cunoscută din vremea peregrinărilor cu Doftorul, remarcabil iluzionist, - "prestigitator neîntrecut, dar era și iluzionist și fakir"423 - maestru în a le schimba înfățișarile și a cărui identitate o cunoaște doar pădurarul). Doftorul amintește de o întâmplare istorisită de Eliade, despre un yoghin care uimește prin capacitățile sale o întreagă comunitate locală: "în anumite împrejurări, corpul omenesc se poate sustrage legilor gravitației și condițiilor vieții organice"424. Cel mai puțin camuflat grup sinonimic
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ironia intertextuală: "viteazul nostru Egor"; raportarea la celebrul poem rusesc din secolul al XII-lea, despre cneazul Igor Sviatoslavici, anticipează eșecul final al personajului proiectat într-o situație-limită. Conform teoriei sacrului irecognoscibil, personajele își ascund natura în nume de camuflaj: Doftorul (din Pe strada Mântuleasa), Leana (În curte la Dionis) care ispășește o vină tragică ("nu mă cheamă așa. Pentru păcatele mele am ajuns să cânt prin cârciumi și oamenii îmi spun Leana. Dar eu n-am fost făcută pentru asta
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
determinanți nehotărâți sau prin pronume nehotărâte abundă, în La țigănci, prin designatori definiți: țigăncile, baba, vizitiul. Alteori se produc treceri din planul desemnării contingente în cel al desemnării rigide: Moșu (din Șanțurile) îl exprimă pe bătrânul timpului, un nou Zalmoxis, Doftorul (din Pe strada Mântuleasa) care poate schimba identitatea oricui, dar a cărui identitate n-o cunoaște decât pădurarul. În Șarpele se întâlnește desemnarea rigidă cu nume de substituție pentru numele tabuizat. Aici, motivația grafică a numelui se intersectează cu un
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
from O fotografie veche de 14 ani. The intertextual links are made by the characters: Leana (În curte la Dionis), Manolache (Uniforme de general). According to the unrecognizable of sacred theory, the characters are hiding their nature in camouflage names: Doftorul (from Pe strada Mântuleasa), Leana (În curte la Dionis). In the transvestite context from Nouăsprezece trandafiri, each name creates a mythical identity for the protean feminine character and, at the same time, hides it. The funtion of the supernames is
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
which has a role in occulting the sacred is present in Domnișoara Christina, La țigănci. In Șarpele the too rigid for the tabooed name designation crosses paths with a Romanian "mythologem": the dragon-snake. In Șanțurile (Moșu) and Pe strada Mântuleasa (Doftorul) occur transitions from the contingent designations plan to the rigid designation plan. Between names, a synonymic relation at an etymological level is stabilized: in Pe strada Mântuleasa the equivalences between the two types of representatives being in "alternative realities" are
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Martin (O fotografie veche de 14 ani). Les renvois intertextuels sont réalisés par les personnages:Leana (În curte la Dionis), Manolache (Uniforme de general). Conformément à la théorie du sacré méconnaissable, les personnages cachent leur nature en noms de camouflage:Doftorul (Pe strada Mântuleasa), Leana (În curte la Dionis). Dans le contexte du travesti de Nouăsprezece trandafiri, chaque nom créeune identité mythique à ce personnage fémininprotéique, en la cachant en même temps. La fonction des surnoms est ambivalente: les surnoms (Orfeu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Christina et La țigănci nous retrouvons la désignation contingente ayant le rôle d'occulter le sacré. Dans Șarpele, la désignation rigide employée pour le nom tabouisés'entrecroise avec un " mythologème " roumain: le serpent-dragon. Dans Șanțurile (Moșu) et Pe strada Mântuleasa (Doftorul) nous constatons des passages du plan de la désignation contingenteau plan de la désignation rigide. Une relation de synonymie au niveau étymologiques'établit entre les noms: dans Pe strada Mântuleasa, les équivalences entre les deux types de représentants situés dans des " réalités
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Prețioase pentru săteni erau sfaturile care li se dădeau: privind îngrijirea trupului și a locuinței, alegerea semințelor, combaterea căpușelor găinilor și a cailor, despre proba de înmulțire a semințelor, pregătirea gunoiului pentru îngrășământ, curățirea broderiilor și a cusăturilor în general, doftorii din buruieni, creșterea și îngrășarea porcilor, cum se vindecă zâmbrele (se umflă cerul gurii la cai), cum se pot păstra proaspete ouăle, boli de gură și de picioare la vite (febra aftoasă etc.). Se publicau și atunci diferite curiozități ori
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ai cum să-i dovedești pe toți. Un dealer de la o casă de pariuri din East St. Louis descria o metodă de obținere a acidului carbolic dintr-o rețetă pentru fenol, ulei aromat și tinctură de opiu. - Îi zic la doftor c-am o mamă În vîrstă care folosește rețeta asta pentru hemoroizi. După ce-ai scurs uleiul, o pui Într-o lingură și o ții deasupra la o flacără. Asta arde fenolul cît ai zice pește. Te ține douăș’patru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Sub domniile lui Constantin Moruzi și Alexandru I. Mavrocordat, așezământul acesta s-a extins. În 1810 figurau ca medici oficiali cinci doctori la Iași și câte unul la Bârlad și Hârlău. Curând, în 1813, se înființează Epitropia Casei doctorilor (Casa doftorilor). Angajați de Casa doftorilor, de obștii sau de Spiridonie, medicii au devenit mai numeroși în deceniile următoare și s-au răspândit în toate târgurile mai importante. Astfel, au funcționat medici oficialii și la Tg. Ocna (1781), Botoșani (1793), Bârlad și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Moruzi și Alexandru I. Mavrocordat, așezământul acesta s-a extins. În 1810 figurau ca medici oficiali cinci doctori la Iași și câte unul la Bârlad și Hârlău. Curând, în 1813, se înființează Epitropia Casei doctorilor (Casa doftorilor). Angajați de Casa doftorilor, de obștii sau de Spiridonie, medicii au devenit mai numeroși în deceniile următoare și s-au răspândit în toate târgurile mai importante. Astfel, au funcționat medici oficialii și la Tg. Ocna (1781), Botoșani (1793), Bârlad și Hârlău (1804), Roman (1809
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
răspândit în toate târgurile mai importante. Astfel, au funcționat medici oficialii și la Tg. Ocna (1781), Botoșani (1793), Bârlad și Hârlău (1804), Roman (1809), Galați (1810) etc. Administrația sanitară a fost ridicată la un nivel mai înalt prin reunirea Casei doftorilor cu celelalte instituții (Cutia milelor și Epitropia Sf. Spiridon), eveniment petrecut în cadrul reformelor instituite de Kiseleff. Înființarea Comitetului sănătății a creat premisele unei asistențe sanitare mai raționale și extinse. Întreaga Moldovă a fost împărțită în cinci "departamenturi" sau "ocruguri", cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Ruxandra, Fluierul lui Ștefan, Piatra lui Osman, Comoara de pe Rarău, Privighetoarea Socolei, Mărțișor și 5 poezii. 1874. Continuă colaborarea la Convorbiri cu nuvelele: Vânătoarea, Hatmanul Baltag și poeziile: Domnița și robul, Mini. 1875. În paginile aceleiași reviste apar : Astronomul și doftorul, Șanta, Două nebunii (nuvele), Țiganca (versuri). 1876. Semnează, în Convorbiri, nuvelele: Duduca Bălașa, Cânele Bălan și poezia A mea domnie. 1877. Se tipăresc, în revista de la Iași nuvelele: Petru Rareș, Andrei Florea Curcanul. Este tradusă în limba germană, de către Mite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ediție a Novelelor lui Gane, în 2 volume (317, 341 p.), cu dedicația "amicilor mei din "Junimea"". Volumul întâi cuprinde: Domnița Ruxandra, Fluierul lui Ștefan, Piatra lui Osman, Comoara de pe Rarău, Privighetoarea Socolei, Vânătoarea, Aliuță, Hatmanul Baltag, Șanta, Astronomul și doftorul; volumul II cuprinde: Două nebunii, Duduca Balașa, Petru Rareș, Andrei Florea Curcanul, Ochii mamei, Cânele Bălan, În vacanțe, Sfântul Andrei. Tot în traducerea Mitei Kremnitz apar în limba germană nuvelele: Andrei Florea Curcanul și Sfântul Andrei, în volumul Neue Rumänische
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
bisericii Sf. Niculai, Discurs la realizarea reformei învățământului secundar și superior, Discurs la înmormântarea lui Gh. Cantacuziao, Anchetă literară, Încheiere. Traduse de M. W. Schroff, șase nuvele ale lui Gane (Comoara de pe Rarău, Aliuță, Sfântul Andrei, Petrea Dascălul, Astronomul și doftorul, Stejarul din Borzești) sunt publicate în volumul Bilder aus Rumänien, București, Bd. I. 1903. Editura "Librăriei nouă" tipărește la Iași volumul autobiografic Zile trăite (294 p.). Colaborare sporadică la Revista idealistă. Apare la Cernăuți, în limba germană, volumul Novellen, traducere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
4 iulie 1904". Colaborează la revista bârlădeană Făt-Frumos. 1905. Luceafărul publică în nr. 15-10 din 15 august (p. 296) răspunsul nuvelistului de la Iași la chestionarul publicației, adresat de profesorul Sextil Pușcariu scriitorilor români. Tradusă în limba germană, nuvela Astronomul și doftorul apare în Rumänischer Lloyd. 1906. În cel dintâii număr al revistei Viața românească (apărut la 1 martie la Iași), după programul publicației (Către cetitori) se publică un articol al lui Gane: Cum am tradus Infernul de Dante. După apariția primului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
D. Onciul, Aglae Pruteanu, I. Simionescu, Iacob Negruzzi, Elena Văcărescu, A. D. Xenopol. În traducerea lui Iks, apare la Cernăuți, în limba germană, cel de al doilea volum de Novellen care cuprinde: Comoara de pe Rarău, Stejarul din Borzești, Aliuță, Astronomul și doftorul, Petrea Dascălul, Andrei Florea Curcanul, Sfântul Andrei, Hatmanul Baltag, Două nebunii, Ciubucul logofătului Manole Buhuș, Zgârcitul, Cânele Balan, În vacanțe, Ion Urdilă, Ura din copilărie. Colaborează la Junimea literară. 1907. În Viața românească, apare Mângăiere. La 14 iulie N. Gane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
nu departe de doi domni care vorbeau de vreme bună și vreme rea. Mâni are să se strice vremea, zice unul. De unde știi? întrebă celalalt. Am semnele mele. Nu cumva ai întâlnit porcul cu paiul în gură din povestea Astronomul și doftorul? Mărturisesc că aceste vorbe schimbate între doi oameni necunoscuți, ajunse din întâmplare la urechile mele, mi-au făcut o mai mare mulțămire sufletească, decât dacă aș fi câștigat premiul cel mare de la docta noastră Academie care, fie zis în treacăt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cântec de pușcărie, de „pâr naie“, din care mi-amintesc această singură strofă În chip de Testament al lui Maître François Villon (J’ordonne qu’aprșs mon trépas...): Să mor de-o fi să fie În pat la Filantropie șapte doftori să mă ție Să-mi facă autopsie... NOTĂ A TIMPULUI, SPRE REFLECȚIA MORALIȘTILOR șI conster narea moralizatorilor: Nici un „părinte“ edil, primar sau prefect al orașului, cum nici un „delegat al mahalalei“, ales printre negustorii de seamă ca să elibereze dovezile de moralitate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Stai și povestește, Gherasime! îl îmboldește Ștefan. Luminăția sa Sultanul, ros de podagră, cu încheieturile butuc, se perpelește urlând de durere de pe un divan pe altul ce să mai urce pe cal ca să prăpădească Țara Moldovei și pe "Ghiaurul" ei?!? Doftorii ăi mari roiesc împrejur înspăimântați, cu moartea în suflet; nu știu ce leacuri să-i mai dea să-i ostoiască durerile grozave, să nu mai răcnească la ei "că-i taie, că nu sunt buni de nimica"... Să i-o țină Dumnezău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pension: până a fi venit tu toți erau mulțumiți de mâncare și acuma ție îți pute. Dar la tat-tu acasă ce-ai mâncat? Zici că nu aveți pâine destulă, dar pâinea multă nu e bună, face scrofule, întreabă pe doftor! Fiindcă tu ești capul bucatelor și îndemni pe ăilalți la revoluție, n-ai să ieși patru duminici! Amin. M-am uitat împrejur, dar n-a mișcat nimeni, nici un gest de solidaritate! Deși eu fusesem îndemnatul, eu treceam drept îndemnătorul. Deși
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
În lumea incultă, care a făcut popularitatea d rului Drasch, făceau mare efect medicamentele acestuia. În special impresiona un purgativ cu materii colorante, care colora în negru materiile evacuate. Oamenii simpli, cari vedeau dejecțiile negre, rămâneau entuziasmați și spuneau: Ăsta doftor, iată ce fel de doctorii îți dă, că-ți scoate toată răutatea din trup. Negreala asta e numai boală. Cu timpul, clientela a început să nu mai primească cu atâta favoare medicamentele lui Drasch, mai ales saburul nu mai plăcea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fel de medicație zisă „băbească“, cu oarecare aparență de știință medicală. Nu-i așa că este foarte interesant cazul doctorului Drasch? Acest om îndrăzneț a debarcat într o bună dimineață în București, a tras la un hotel, a vestit că este doftor și a început să profeseze medicina. bucureștiul în 1871 181 182 bucureștii de altădată Nimeni nu l-a întrebat ce este, de unde vine, dacă este ori nu este, în adevăr, doctor, dacă are diplomă. Și în scurtă vreme și-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
șaptesprezece ani), se înrolase voluntar. În anii ’80 cere tot mai des concedii medicale din ce în ce mai lungi. Cu intervale de ameliorare, reale sau aparente, suferă de „amețele”, își pierde cunoștința, suportă atacuri violente, unele în somn; apelează deci la doctori și doftori, se pune „în salce”, se duce la băi, la Slănic. Simțindu-se „vârstnic și greoi”, îmbătrânit înainte de vreme și apăsat de singurătate (mai ales după plecarea „Convorbirilor...” și a junimiștilor la București, în 1885), C. - „bolnav de boala mea”, cum
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]