1,538 matches
-
prin contagiune și doar vag prin mecanismele raționamentului, pentru a explica prezența unui nume pe buzele tuturor, deși se situau atâția pe același palier axiologic (pentru a-i aminti doar pe Marin Sorescu, Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu sau Ștefan Aug. Doinaș, Mircea Ivănescu ori Emil Brumaru). Cert este că metoda, să-i zicem, grosso-modo, a destructurării, practicată de Nichita Stănescu, a „prins“, drept care, astăzi, nu mai putem disocia, insistă Danilov, imaginarul elansării și al luminozității, în general, de O viziune a
Între legendă și tratament critic by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/2425_a_3750]
-
50, cu intelectul sau colosal. Un umanist frenetic și-un catolic fervent, oarecum pedant, care, pe mine, ca regățean și ortodox, drept să spun mă calcă pe nervi uneori... Îl cunoscusem prin amicii mei bucurestenizati de la Cercul din Sibiu,... Negoitescu, Doinaș, I.D. Sarbu,... În foarte scurt timp, în ciuda diferențelor, sau tocmai datorită lor, aveam să mă înțeleg perfect cu "papistașul". Mai era și ceva la mijloc: și unuia și altuia "îi plăcea femeia". Sau, cum spune Balotă însuși, "adoră, venera Femeia
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
de unde a fost transferat în funcția de cercetător la Institutul de istorie și teorie George Călinescu. Dan Hăulică rămâne în memorie și pentru activitatea sa de disidență. În aprilie 1989, a semnat, alături de alte șase personalități (Geo Bogza, Ștefan Augustin Doinaș, Octavian Paler, Mihail Șora, Al. Paleologu și Andrei Pleșu), o scrisoare colectivă adresată Uniunii Scriitorilor, prin care se protesta față de măsurile luate împotriva lui Mircea Dinescu, exclus din redacția „României Literare". Imediat după Revoluție, Dan Hăulică a devenit una dintre
Dan Hăulică a murit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21791_a_23116]
-
Gheorghe Grigurcu La 13 mai 1943, ziarul Viața publica celebrul Manifest al Cercului literar de la Sibiu, scris de I. Negoițescu și semnat de Victor Iancu, Eugen Todoran, Cornel Regman, Ovidiu Drimba, Radu Stanca, Ion Oana și Ștefan Aug. Doinaș, prin mijlocirea căruia tinerii scriitori își exprimau adeziunea la poziția estetică a lui E. Lovinescu, disociindu-se de atmosfera fascizantă a momentului. Recitind acel text, recent retipărit în volumul Despre E. Lovinescu, apărut sub îngrijirea poetului Dan Damaschin, avem impresia
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
de la Strasbourg și la Centrul European al Culturii din Geneva în decembrie 1999 cu Nicole Fontaine, Mario Soares, Emma Nicholson, Gianni Vattimo, Catherine Lalumiere, Philippe Morillon, Jean-Fred Bourquin vor fi probabil citite primele. Nu mai puțin dialogul dintre Ștefan Aug. Doinaș și Michel Deguy. Ediția are și o foarte interesantă secțiune de documente istorice: un text al lui Nicolae Iorga din 1932 ("Ce înseamnă Europa?") citit și publicat în epocă la Roma cu ocazia unui congres pe tema Europei; un grupaj
Două reviste/cărți by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127]
-
aceste pagini ale intimității, injectate fără nici o reținere cu "otrăvuri" sainte-beuviene. Ne imaginăm cît ar fi de surprinși unii autori, dacă ar fi știut că hiperamabilul Felea a ținut, pe seama lor, o dublă contabilitate. Iată un comentariu anihilant asupra lui Doinaș, traducătorul: "Ștefan Aug. Doinaș continuă să publice în Familia (nr. 9) traduceri din poezia universală, însoțite de comentarii. De astă dată îl abordează pe Machado. Sincer vorbind, tălmăcirile mi se par chinuite. Ele se află exact la antipodul formulei lirice
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
injectate fără nici o reținere cu "otrăvuri" sainte-beuviene. Ne imaginăm cît ar fi de surprinși unii autori, dacă ar fi știut că hiperamabilul Felea a ținut, pe seama lor, o dublă contabilitate. Iată un comentariu anihilant asupra lui Doinaș, traducătorul: "Ștefan Aug. Doinaș continuă să publice în Familia (nr. 9) traduceri din poezia universală, însoțite de comentarii. De astă dată îl abordează pe Machado. Sincer vorbind, tălmăcirile mi se par chinuite. Ele se află exact la antipodul formulei lirice machadiene, care e atît
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
din poezia universală, însoțite de comentarii. De astă dată îl abordează pe Machado. Sincer vorbind, tălmăcirile mi se par chinuite. Ele se află exact la antipodul formulei lirice machadiene, care e atît de firească și de comunicativă. În traducerea lui Doinaș, poemele își pierd și farmecul și ținuta și se transformă în niște producții banale, fără apartenență, de un "mecanicism" stilistic supărător". Ori imaginea suficientă a lui Al. Ivasiuc: "Figură prosperă, infatuată, cu un aer de mare personaj. Spunea că a
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
Roxana Racaru Antologia de critică a lui Ștefan Aug. Doinaș prilejuiește o binevenită (re)întîlnire cu bătăliile canonice și idealurile (și greșelile) poetice ale generației "Labiș", în secțiunile Lampa lui Diogene și Poezie și modă poetică, pentru ca Incursiunile în lirica românească să ne apropie de sunetul clasic din vocea poeților
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
blagian în configurarea viziunii sale specifice ("excepții" de la această "regulă": descifrarea unei Gnoze în poezia barbiană, a întrepătrunderilor celor două "fețe" ale poetului Ion Pillat, linia eroticii voiculesciene și unitatea operei sale poetice). Caracteristică demersului critic al lui Șt. Aug. Doinaș este căutarea legăturilor între volume, refacerea unui portret și a unei viziuni a celui studiat din cioburile poemelor (cu rare, totuși, inserții biografice), identificarea, normal, a temelor și a esteticii în care se înscrie combinîndu-se cu prinderea alunecărilor spre rigoarea
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
Citind această antologie a unui "poet-critic" nu poți să nu te raportezi de fiecare dată la viziunea, universul poetic al autorului și, ca de fiecare dată în asemenea cazuri, textele criticului spun multe despre opțiunile poetului (și viceversa). Ștefan Aug. Doinaș - Poeți români, Editura Eminescu, București, 1999, 576 de pagini, f.p.
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
marea lor majoritate, colegi ai săi de generație, optzeciști - Mariana Marin, Liviu Ioan Stoiciu, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Denisa Comănescu, Ion Stratan ș.a. -, sau mai tinerii nouăzeciști - Simona Popescu, Cristian Popescu, Daniel Pișcu. Figură aparte fac Mircea Ivănescu, Ștefan Augustin Doinaș, Mircea Dinescu, Grigore Hagiu și, mai ales, Nichita Stănescu, subiect al unei încântătoare evocări, singura bucată de acest fel din volum și totodată singura memorabilă. Delicatețea cu care vorbește despre vremuri de mult apuse, privite cu ochi de student tânăr
Un poet despre poeți by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16909_a_18234]
-
Frigul, umidul, astenicul terorizant, categorii obsesive într-o estetică fundamental compensatoare față cu realul demențial semnalează, prin Bacovia, cît de necesară este reclasarea unor atitudini față de real. Expresioniștii noștri (li se adaugă Aron Cotruș, Adrian Maniu, mai recent Ștefan Aug. Doinaș, Petre Stoica, Marin Sorescu, Ioana Crăciunescu și alții) sensibilizează ceea ce exponenți de limbă germană ai tendinței numite ridiculizează cînd vor să denunțe eșecul civilizației de consum. Schimbarea de accent relevă cît de personali putem să fim în curentul unei reprezentative
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
culte, de până la apariția Cercului Literar s-a dovedit foarte util pentru ceea ce și-au propus autorii, adică pentru evidențierea originalității "resurecției" înfăptuite de tinerii poeți ardeleni. Spiritul ludic (Ioanichie Olteanu scrie balade parodic-umoristice) și propensiunea livresc-intertextuală (Radu Stanca și Doinaș prelucrează motive elegiace din antichitatea elină) i-au determinat pe semnatarii prezentei exegeze să-i considere pe "cerchiști" un fel de postmoderniști avant la lettre. Ecouri "euphorioniste" găsesc apoi autorii și în lirica nebaladescă a Cercului Literar (Doinaș, Radu Stanca
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
Stanca și Doinaș prelucrează motive elegiace din antichitatea elină) i-au determinat pe semnatarii prezentei exegeze să-i considere pe "cerchiști" un fel de postmoderniști avant la lettre. Ecouri "euphorioniste" găsesc apoi autorii și în lirica nebaladescă a Cercului Literar (Doinaș, Radu Stanca, Eta Boeriu), și în dramaturgie (Radu Stanca, Ion D. Sârbu), și în traducerile realizate de "cerchiști" (Faust, Divina Commedia etc.) și în critica și eseistica lor (Ion Negoițescu, Cornel Regman, Nicolae Balotă, Ovidiu Cotruș, Radu Enescu, Eugen Todoran
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
biografia poetului, oricît de amicale. Obține în justiție chiar interzicerea vînzării cărții lui Petre Solomon, unul dintre cei mai apropiați și devotați prieteni ai poetului. În afara celor citați deja, volumul mai conține mărturii și analize semnate: Ion Caraion, Ștefan Augustin Doinaș, Nina Cassian, Magda Cârneci, Andrei Corbea, Geo Șerban, Marcel Aderca, Szasz Janos, Veronica Porumbacu, un grupaj de poeme și cîteva fragmente din două discursuri rostite de Paul Celan cu ocazia primirii unor premii la sfîrșitul anilor '50. În totul este
Paul Celan și prietenii săi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17037_a_18362]
-
În sfârșit, un roman de specia celor pe care G. Călinescu le consemna sarcastic în perioada anilor '30". La capătul îmbelșugatului excurs ce nu l-a neglijat pe G. Călinescu critic al literaturii universale (Adrian Marino), pe poet (Ștefan Augustin Doinaș), pe dramaturg, publicist, un departament se dedică opiniilor generale ("gânduri") despre G. Călinescu, de fapt capitolele VIII-IX, unde citim și o directă implicare memorialistică a lui Dinu Pillat, reflexiuni despre om, cu girul maximei onestități: În scurtul răstimp cât i-
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
de mirare că importanța sa a fost ocultată inexplicabil, în timp ce poeți minori precum C. Abăluță au fost supralicitați și premiați." În fine, la poetul Marin Mincu am descoperit într-adevăr o noutate: nu mai este preluat textul lui Ștefan Aug. Doinaș, ci un altul semnat Irina Mavrodin. De data asta parcă și mai elogios. Marin Mincu, Poeticitate românescă postbelică, Editura Pontica, Constanța, 2000, 542p, f.p.
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
cea mai veche revistă, apărută în 1956 cu un colegiu redacțional care suna cam așa: Camil Petrescu - președinte, Horia Deleanu - redactor-șef, Aurel Baranga, Radu Beligan, Mihail Davidoglu, Lucia Demetrius, Dan Nasta, Irina Răchițeanu, George Vraca, Liviu Ciulei, Șt. Aug. Doinaș, Florian Potra. Din sumarul unui număr din aprilie 1956 putem selecta texte și semnături: Camil Petrescu - Despre unele probleme: Obiectivitate-obiectivism; Tudor Vianu - Shakespeare și antropologia Renașterii; Lucia Sturdza-Bulandra - Spicuiri din viața mea în teatru; și cronici semnate de I.D. Sîrbu
Vocile specialiștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15891_a_17216]
-
Din sumarul unui număr din aprilie 1956 putem selecta texte și semnături: Camil Petrescu - Despre unele probleme: Obiectivitate-obiectivism; Tudor Vianu - Shakespeare și antropologia Renașterii; Lucia Sturdza-Bulandra - Spicuiri din viața mea în teatru; și cronici semnate de I.D. Sîrbu, Ștefan Augustin Doinaș, Florian Potra. Coperta revistei era desenată de arhitectul și scenograful Toni Gheorghiu. După revoluția maghiară din '56, Doinaș și I.D. Sîrbu au fost arestați. De-a lungul timpului, aici au lucrat Radu Popescu, Ana-Maria Narti, Mira Iosif, Victor Parhon, Cristina
Vocile specialiștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15891_a_17216]
-
Tudor Vianu - Shakespeare și antropologia Renașterii; Lucia Sturdza-Bulandra - Spicuiri din viața mea în teatru; și cronici semnate de I.D. Sîrbu, Ștefan Augustin Doinaș, Florian Potra. Coperta revistei era desenată de arhitectul și scenograful Toni Gheorghiu. După revoluția maghiară din '56, Doinaș și I.D. Sîrbu au fost arestați. De-a lungul timpului, aici au lucrat Radu Popescu, Ana-Maria Narti, Mira Iosif, Victor Parhon, Cristina Dumitrescu. După revoluție, echipa s-a schimbat: Dumitru Solomon, Alice Georgescu, Victor Parhon, Magdalena Boiangiu, Cristina Dumitrescu, Marian
Vocile specialiștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15891_a_17216]
-
care semnează în același număr din Cuvîntul spre a nu fi făcut afirmația cu pricina. * Revista 22 din 7-13 august conține mai multe texte demne de relevat. Să ne oprim doar la două. Un pamflet spiritual publică dl Șt. Aug. Doinaș sub titlul Țara Premiilor Nobel. Un amplu studiu consacră dl Gelu Ionescu volumelor de memorialistică Trecut-au anii... și La Apa Vavilonului de Virgil Ierunca și, respectiv, Monica Lovinescu. Cronicarul e bucuros de revenirea în publicistică a d-lui Gelu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
care nu implică neapărat, de ce ar face-o?, lipsa valorii literare a operei lor. Pe de altă parte, dizident a fost și un mare poet ca Mircea Dinescu, Ana Blandiana (mai ales în proze) dar, extinzînd puțin aria, Ștefan Augustin Doinaș, cu excepționala sa intervenție la Colocviul de literatură de la Iași, în 1978... Dacă ar fi să includem apoi toți scriitorii din acea perioadă cenzurați la sînge de Consiliul Culturii, și totuși tipăriți!, lista s-ar mări în asemenea măsură încît
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
par să fie frățește împărțite între producțiile lirice ale generațiilor '80, '90 (inclusiv din Basarabia și cele ale "veteranilor" din generațiile '60 și '70. Au mai intrat în "top" și volumele a doi scriitori afirmați în perioada postbelică, Ștefan Augustin Doinaș și Alexandru Lungu. E greu de știut dacă în cazul poeților incluși aici cu cîte două cărți poate fi vorba și de o creștere a cotei valorice. " Fundalul teoretic și istoric" pe care văd poeziile acestor ani este departe de
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
Revista Cercului" (Nr. 2, 1945) cu aforisme și însemnări, un fragment din Discobolul, anunțat atunci ca o apropiată apariție. Dintre cerchiști au semnat în "Saeculum", în ordinea publicării, Ion Oană, Victor Iancu, Ovidiu Drimba, Ion Negoițescu, Radu Stanca, Ștefan Aug. Doinaș, Deliu Petroiu, toți remarcabili prin cultură, profunzimea gândirii și eleganța, plasticitatea stilului deplin format. Publicistica lor la "Saeculum" a însemnat un dublu profit: afirmarea generației și diversificarea substanței revistei. Ambele sub semnul calității. Într-o notă direct plasată la sfârșitul
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]