390 matches
-
Cluj Napoca, 21 octombrie 2015 . În mâinile Iubirii Trandafirii-și scutură podoaba Înaintea mea în calea înspre cer Petalele tăcut aștern cărarea, În murmurul izvorului etern. Au început copacii să șoptească Când vântul mângâia coroana lor Iar frunzele din ramuri să doinească Poemul de iubire pentru Creator. O harpă ce coboară lin din aștri Mă-nvăluie cu armonii din cer Sufletul oglinda ochilor albaștri, Îngână versuri pline de mister. O mână veșnică pe-a inimii viori Cântă pe strune cu degete de har
CHIPUL IUBIRII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342984_a_344313]
-
Piatră și os, piatră și vânt, Lumină și apă, ne facem pământ. Ne facem nisip, ne facem și lut, Împrejmuind pământul c-un scut; Scut plin de viață și de iubire Înălțat înspre Dumnezeire. Piatră din piatră crește un munte, Doinind peste veacuri din suflete multe. Piatră și os naște o apă Unde urmașii de om se adapă. Piatră și soare se face culoare, Când lumea renaște o sărbătoare. Piatră și piatră, piatră și om Se face o floare, se face
LA POESIA DELLA PIETRA de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343014_a_344343]
-
omul țărână se fac. Se face o floare, se face pom, Piatră și piatră, piatră și om. Când lumea renaște o sărbătoare, Piatră și soare se face culoare. Unde urmașii de om se adapă Piatră și os naște o apă. Doinind peste veacuri din suflete multe, Piatră din piatră crește un munte Înălțat înspre Dumnezeire; Scut plin de viață și de iubire. Împrejmuind pământul c-un scut Ne facem nisip, ne facem și lut. Lumină și apă, ne facem pământ, Piatră
LA POESIA DELLA PIETRA de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343014_a_344343]
-
Bobu Cu dorul în glas, ființa dumneavoastră întreagă pare a fi un creuzet al cântecului liric - originalitatea melodică a slovei, delicatețea simțirii și a expresiei, estetica frumosului, înscrise în crezul dumneavoastră: ,,a fi zilnic frumos și simplu”. Ați colindat, ați doinit, ați șoptit cântece de leagăn, ați lăsat o lacrimă pe cântecul amintirii, bijuterii cantabile, duioase, eliberând melosul-reverie, netezind intrarea în rezonanță cu cei care s-au întâlnit cu ele. Dincolo de cântec începe pustiul... Grigore Vieru Dincolo de mierla ce se-aude-n ramuri
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
Bobu Cu dorul în glas, ființa dumneavoastră întreagă pare a fi un creuzet al cântecului liric - originalitatea melodică a slovei, delicatețea simțirii și a expresiei, estetica frumosului, înscrise în crezul dumneavoastră: ,,a fi zilnic frumos și simplu”. Ați colindat, ați doinit, ați șoptit cântece de leagăn, ați lăsat o lacrimă pe cântecul amintirii, bijuterii cantabile, duioase, eliberând melosul-reverie, netezind intrarea în rezonanță cu cei care s-au întâlnit cu ele. Dincolo de cântec începe pustiul... Grigore Vieru Dincolo de mierla ce se-aude-n ramuri
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
Plouă cu povestea clipelor promise/ Și-ncoltesc semințe pe tărâmuri sfinte,// Unde-a fost iubire îngerii-s de pază/ Reclădesc din suflet, se aprinde-o rază/, Raiul se deschide într-o nouă oază,/ Inimile noastre numai să le vază.” (Ne doinesc arinii). Există deschisă o cale a reîntoarcerii omului spre divinitate, arătată, revelată și confirmată de Iisus. Și în aceasta consistă credința și speranța de jos și mila de sus, sau în iubirea de sus și mila de jos, că spus
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
mai nasc odată În anotimpul cu iubiri promise Să am un trup să mă cobor din vise Și-n pași de vals la viață să-i dăm roată. * Mai lasă-mă să-ți înfloresc mălinii În vara când și frunzele doinesc Sub poala timpului cu dor să te opresc Și să te scald în apele luminii! * Mai lasă-mă să fiu ce nu ți-am fost Când versul l-ai pictat într-o chemare Un țipat alb de pescăruș pe mare
MAI LASĂ-MĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377354_a_378683]
-
Pe după nori, în zarzării în floare, În codrii de cuvânt-n versuri despletiți. * Te-am căutat în stele, după Lună, În ochii ce pe drum i-am întâlnit, În liniștea ce tace în furtună, În versul ce durerea și-a doinit... * Te-am căutat... dar unde n-am făcut-o? Că universu-ntreg l-am răscolit, La îngerii din cer ce-au zis: -Nebuno! La tine-n suflet încă n-ai privit! * Mi-am amintit că te-am ascuns în mine, Ca să
CUVÂNT de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377615_a_378944]
-
O PRIMĂVARĂ CU NERVI LILA, de Elena Spiridon , publicat în Ediția nr. 2276 din 25 martie 2017. Știi ce am să fac acum? am să mă intind la soare și- am să rog mugurul ce se crede floare să-mi doinească de izvor să înfloresc în jumătăți uitate să nasc dureri din dureri cu încantații din lumina păstrată în amnezii ... Citește mai mult Știi ce am să fac acum?am să mă intind la soareși- am să rog mugurulce se crede
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
Articolele Autorului Ilarion Boca a îmbrăcat haina de lumină și frumusețe celestă dar a îmbrăcat și cuvântul într-o lumină a divinității, revărsând către noi iubirea sa pentru frumos. Gândurile sale senine au luat forma unor poeme sublime în care doinește recunoștința pentru Dumnezeu, iubirea față de plaiurile natale și față de creație. Condeiul său este deosebit fiindcă scrie cu sufletul iar amprenta pe care o pune fiecărui vers este cea a originalității. Poetul soarbe frumusețile pământești cu ochi precum izvoarele de lumină
ILARION BOCA ŞI LUMINA DIN CUVÂNT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378353_a_379682]
-
aurul pur, Cristalină e doina de jale, Și măreață e floarea-zefir. Dacă-nvață urechea din suflet, Să osebe tot cei duios, Cântul omului, cel ce o cerne, E esență a tot ce-i frumos. Asta-i muzica Floare-Zamfiră Ce-o doinești în frunză de dor Toți din lume cu suflet de smirnă, Și-o doresc în inimi de nor Catren de încheiere A-ncetat de mult să se numească: Fluierul lui grecul, daymon, pan. Când toată lumea îl cinstește astăzi; Ca sunetul doinit
NAIUL ZAMFIRIAN de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378562_a_379891]
-
doinești în frunză de dor Toți din lume cu suflet de smirnă, Și-o doresc în inimi de nor Catren de încheiere A-ncetat de mult să se numească: Fluierul lui grecul, daymon, pan. Când toată lumea îl cinstește astăzi; Ca sunetul doinit din "Naiul Zamfirian'' Photo frame was taken from portrait of master Fănica Luca, as a sign of homage and respect & artistic continuity over the generations Foto tehnica - Art Colaj Media - realizat de autor din imagini combinate artistic - sursa Internet poem
NAIUL ZAMFIRIAN de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378562_a_379891]
-
plouă mut să faci din versuri așternut, să plângă roua printre foi așa cum o să faceți voi, când versul meu citit cu drag din scrisul meu cu rând beteag, v-ar aminti c-am fost cândva doar un poet ce lin doinea. De ce? vrei Doamne să mă iei în lumea ta cu ochi de stei. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: BALADĂ CĂTRE DUMNEZEU / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1966, Anul VI, 19 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
BALADĂ CĂTRE DUMNEZEU de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379013_a_380342]
-
de la geam. Mă înfășor în mantia cu stele, Îți las la geam trei muguri de iubire Printre petale gândurile mele Și te răpesc sub pleoape... amintire. Copacii Sunt munții tunși cu securea, Gânditori cu tâmple goale În bocet șoptește pădurea, Doinindu-și durere în izvoare. Cu mâinile-ntinse spre cer Copacii par trupuri de sfinți, Se frâng în tăcere și pier Răpuși pentr'-un pumn de arginți. Pribegi vor pleca în bejenii Din rădăcini vor crește altare, Alte păduri sub aripa
POEZII, DE ION SORESCU de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379092_a_380421]
-
pe care i-a iubit ca un cerb și i-a câtat ca o soră. Munții întocmai acum, toamna, se dezveșmântează de haina mândră și se-acoperă de griul tristeții, predându-se gerului și-nsingurării. Ei plâng după cine i-a doinit cu poleială de suflet pe voce! Țara o conduce în lacrimi până la hotarul lumii pământene, de unde încep drumurile fără pulbere, neumblate de om și veșnic necunoscute lui. Va avea asupră-i, de-i vor trebui, probe la judecată: cântecele scumpe
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
le ascult ecoul.Un tei îmi zâmbea printre florile-i parfumate,ațâțându-mă!Nu avea umbră dar în spatele meu cineva îmi sufla peste umeri.Am strâns ușor șalul bunicii cu care-mi acoperisem îngemănarea de oase,și am început să doinesc cântecul pe care ea mă învățase să-l murmur de câte ori mă simțeam singură.Florile și-au ținut pentru o clipă suflarea în palme! Umbra bunicii rătăcea peste umerii mei în neglijeul pierzaniei... Acest fragment face parte dintr-un volum în
UMBRA BUNICII... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381961_a_383290]
-
sufletul său curat izvorăsc trăiri care se purifică în limpezimea vremilor sculptând poeme la poalele veșniciei. Volumul Lirica gândului meu , publicat la Editura InfoRapArt în anul 2014, este o colecție de poeme deosebite șlefuite cu o coloristică impresionantă în care doinește natura, timpul, iubirea și divinitatea. Toate aceste elemente sunt veșmântul sufletului său nobil care soarbe din pocalul de lumină celestă pentru a cunoaște înălțimi neînchipuite. Autoarea are o excelentă abilitate de a-și valorifica versurile, atât prin grafica sugestivă, cât
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
m-ai iubit! Se-alătură în cântul de slavă și-nchinare Atâtea frumuseți ce ai creat sub soare... Izvoarele în șipot și mii de păsărele Și vântul ce aleargă pe dealuri și vâlcele... Atâta măreție m-alină...mă-nfioară Când prinde a doini pe strune o vioară Căci parcă-ar fi arcușul chiar inima din piept Ce-Ți spune-n rugăciune: cu-atâta dor Te-aștept! Și mă cuprinde iarăși sublima fericire Ce o găsesc în Tine...în sfânta Ta Iubire Și mâinile
OMAGIU DIVIN 19 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381970_a_383299]
-
carte ce din Cer privește-n Lac. Că pe versul său romantic pus în graiul moștenit, și-a lăsat dor singuratic, Luceafărul din Zenit. Rapsozi iscusiți prin vremuri i-au pus versurile-n cânt, din care străbat ecouri de dor doinit la mormânt. Iar clinchetul de izvoare îi cântă poezie. Codrul să îl înfioare de tristă nostalgie. Somnoroase păsărele închid pleoapa nopților, să străbată pân' la stele, taină plină de amor. Teiul își scutură floarea pe al său pustiu mormânt, când
REMEMBER EMINESCIAN -POEME OMAGIALE- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382034_a_383363]
-
Că nimeni nu-i mai alină tristețea pusă-n ecouri! Să revii ca prin minune, o barcă pe lac te-așteaptă, când razele blândei Lune se frâng în oglinzi de apă! Pădurea e tot de argint! Vântul lin prin ea doinește! Că-ți duce doru-n asfințit, când Toamna o desfrunzește! Plopii, fără soț rămas-au! Lacu-i străjuit de codrii! Luna, din lumină îi dau pădurii, raze argintii! Numai Tu, străin și rece privești din Bolta Cerească! Să vezi, viața cum le
REMEMBER EMINESCIAN -POEME OMAGIALE- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382034_a_383363]
-
copilăria, Pe drum care cu fân să văd trecând Și în văzduh să cânte vesel ciocârlia, Culcată-n iarbă să văd nori pe cer trecând. Mă cheamă iar, cu dor, copilăria, Pe cărarea timpului o caut pribegind, În mine adânc doinește nostalgia Și amintiri veghează-n mine suspinând. Referință Bibliografică: Tărâm pierdut / Nina Dragu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2272, Anul VII, 21 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nina Dragu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
TĂRÂM PIERDUT de NINA DRAGU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380373_a_381702]
-
ce nesăbuință La venetici și trădători de țară V-ați depărtat de glie și știință Și-ați pângărit speranța milenară Omagiați filozofii nebune Amanetând schelete din morminte Nesocotiți perceptele străbune Nepăsători la port și jurăminte - Zadarnic invocați divinitatea Nu mai doiniți de dor printre străini Ați obosit să protejați dreptatea Și nu mai vreți să vă numiți români! Ați dat cu pietre și cu vorbe grele De-ați tulburat și apele-nghețate Împăunați cu titluri de lichele V-ați trădat ȚARA
AŢI DAT CU PIETRE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379346_a_380675]
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > MIRAJ PE TÂMPLA LUNII Autor: Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Se-apleacă-n rugăciune castani îmbrățișați, Doinesc pe bolta aștri cu ochii de mătase, Au coborât din rai luceferi împărați, Cercei de chihlimbar din frunze toamnă coase. Surâzi la mine-n suflet, mă năpădesc culori, Suav mă regasești în palmă unei stele, În fiecare noapte cern îngerii
MIRAJ PE TÂMPLA LUNII de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379372_a_380701]
-
de sfiala, Urșii plictisiți de iarnă s-au oprit din sforăit, Iar pe-nmugurite ramuri,delicat, dar cu-ndrazneală, Rândunelele duioase se întrec în ciripit. Auzind că prin grădini forfota se întețește, Greierele trubadur, jovial, copilăros, Purtând frac de roz petale, furnicuțelor doinește, Netezindu-și papionul, parfumat de chiparos. Garofițele cochete, în rochițe de cașmir Au tivit cu buburuze, volănașele vărgate, Melci îndrăgostiți săruta mici boboci de trandafir, Grațioasele lalele au fustițele cloșate. Fluturi dantelați se-alintă în pastel de reverie, Visele în
REVERIA PRIMĂVERII de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379401_a_380730]
-
zborul lor, Himere-n vis de primăveri, impare umbre dintr-un ieri, Ninsori de pătimi în cuptor, destine, legi de muritor! Scrisori în șoapte de zapezi, miraje-n care sper să crezi, Două magnolii despărțite, de anotimpuri diferite, Nostalgic pian doinind amiezi, împărații de fluturi verzi, Speranțe parcă ațipite, cerșind secunde risipite. Trecute veri de amintire, mir de lavanda și iubire, Departe tu, departe eu, blestem țesut cu fir de zmeu, Poeme îngeri, plâns de mare, sorți ferecate-n scoici de
DEPARTE TU, DEPARTE EU de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379407_a_380736]