341 matches
-
repede precum aburul zorilor se topește în lumina soarelui. La capătul somnului binemeritat care încununează aventura, rămâne memorabilă replica vizitiului. Acesta, după ce ia act de tribulațiile nocturne ale distinsului său pasager, conchide pe un ton care amestecă, în proporții imperceptibile, dojana sentențioasă a celui experimentat cu superstiția naivului: "Spusu-v-am eu că nu-i bine să se-ntoarcă cineva din drum!". Gane a mai scris o nuvelă de teroare, Sfântul Andrei (1879; deja menționată de mine), de data aceasta intriga fiind decolajul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
spontane sau specifice și intenționate. În ultimul caz, atunci când instanța inițiatoare urmărește deliberat schimbări de atitudini, prin mijloace mai mult sau mai puțin insidioase (putem spune că e vorba de persuasiuneaă „a persuada” înseamnă „a induce prin argumentare, insistență sau dojană, o anumită poziție mentală sau a câștiga, a învinge făcând apel la rațiunea sau sentimentul cuiva” ( Dicționarul Webster, 1986, apud. Havârneanu, 1998ă, deși termenul de persuasiune se centrează pe argumentare, el este de foarte multe ori analizat ca relație de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
va tăcea până la sfârșit, aude răspunsul, nerostit: - Tu nu poți să înțelegi, ești închis în delirul omului absolut care nu-și găsește mântuirea decât în om... ,nici înger nici demon"... vocea interioară, răspunsul se pierde într-un murmur ca o dojană. Doctorul e tulburat, își recunoaște halucinația; ,și totuși, îmi spune privind fix fotoliul lui Azov în salonul care miroase a cimitir de câini, sunt sigur că i-am împrumutat gândul. |sta trebuie să fi fost. Dimineața crește, în jurul nostru parcul
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
de sub chinurile clasicilor/ recitați acru de buzele dulci ale profesoarei pe care o rîvnesc,/ mulți și-au făcut din poesie bîrlog,/ terfelind-o prin traiul lor de nimic, rană care vindecă o altă rană,/ ca pe Villon versul spus cu dojană, glorie asemănătoare/ cu a lui Rimbaud într-un port din Harrare" (ibidem). Într-o epocă roasă de mercantilism, cît de greu îi vine poeziei a se menține în starea sa de spontaneitate, în mirabila-i devenire, aptă a-și surprinde
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
Acestea se desfășoară după un ritual, mereu același, respectat cu strictețe de ambii protagoniști ai acestui "joc de societate". Telefonul de anunțare a vizitei, chipul mamei privind de după perdea momentul apariției fiului său pe stradă, paharul de votcă și nelipsita dojană părintească, masa de prînz, cafeaua și albumul cu poze vechi, prilej de rememorare a unor întîmplări din vremuri demult apuse. Viața este un șir de evenimente bune și rele, iar fericirea este trecătoare, apare și dispare, de cele mai multe ori fără
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
dintr-o notă ironică a dlui C. Stănescu din A.L.A. din 3 decembrie. Dl Baboi declară (iarăși o declarație) fără să clipească, în articolul cu pricina că a "primit poruncă de la cer să pună mîna pe pană, spunîndu-le o dojană denigratorilor neamului: "Ajunge, nu ne mai suciți și răsuciți cuțitele în rană"". Denigratorii sînt Adrian Marino, Marko Bella (sic), Gabriela Adameșteanu (sic), Liiceanu, Pleșu, Patapievici, Cărtărescu, Țepeneag ș.a. "Înarmați cu venin afgan, antrax, ninje, stilouri și umbrele otrăvitoare", aceștia și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
Cotobelc,/ Plouă soare/ Prin fînețuri și răzoare,/ Lujerii te-așteaptă-n crîng,/ Dar n-ai corn/ Nici drept/ Nici stîng:/ Sînt în sîn la moșul Iene/ Din poiene;/ Cornul drept,/ Cornul stîng...// Iarna coarnele se frîng./ Melc nătîng,/ Melc nătîng!" O simplă dojană, care poartă, de fapt, toată povara ireversibilului. Gravitatea lucrurilor mărunte, consecințele faptelor mici sînt teme ale iernii. Nu bilanțurile ei scot la iveală, în spatele marilor pierderi, scăpări de duzină? Nu pornește avalanșa dintr-un bulgăr de zăpadă? Pe deasupra lor, a
După iarnă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8922_a_10247]
-
ca șarpele chemat cu fluier, dintre coapsele stufoase între care încercase iar să și-l ascundă, dar nu mai poate, recunoștința mea e atât de devastatoare, încât m-arunc asupra acelei vietăți alungite cu toată expansiunea de moment, cu toată dojana pe care mi-o adresez mie, ce tâmpit ai fost, bă, ce tâmpit, te iubește, vezi că te iubește încă, pe când Țeus, taci, îmi spune, ce tot bolborosești acolo, taci acum, și-mi presează și mai tare ceafa cu palma
Jocuri de putere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3345_a_4670]
-
a fi înțelept astăzi, a fi drept, a fi clar în viziunea asupra lumii? Modelul îl găsim în Biblie; el este oferit prin prooroc. Profetul este curajos, nu se sfiește să spună sus și tare ceea ce crede că trebuie spus. Dojana lui este plină de iubire, de iubire pentru toți. Nu izolează parte din timp, ci îl consideră în întregime omogen, coherent; face apel la memorie, la o memorie în acțiune, creatoare; evocând trecutul, judecă prezentul și pregătește astfel viitorul. Ați
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
pantahuza de înscriere” pentru zidirea unei biserici (Marele dicționar geografic al României, vol. II, 122). De altfel, termenul grecesc „ ” este tradus (în G.A. Magazis, Langenscheidt - Standard Greek Dictionary English-Greek / Greek-English, 1990) ca „archdiocesan circular”; evoluțiile figurate din greacă („mustrare, dojană”) sunt distincte de cele din română. Prin succesive metonimii s-a trecut de la ideea de listă oficială, autorizată la denumirea simplei liste de subscripție, concretizată și specializată în forma chetei, a strângerii de bani, dar și ca denumire a cutiei
Pantahuza by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5486_a_6811]
-
tăișul de-otel Și în jur da navală închipuirea cu tineri canini și fără memorie mult mai săracă decât viața ta Nu-i știi pe cei dinainte decât după nume, spini reci pe bătrâni trandafiri la zidul iertării sau al dojenii trecut și prezent o singură vale Un singur supliciu, sacul de lacrimi cu grijă legat să nu scuipe lumină spre dimineață asta trebuie strivita într-un portbagaj Sfârșit fericit: evenimentul TV Puer Aeternus Miros de vânat, senzual respingător, cald, iute
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
de liliac pătrunzând prin fereastra deschisă; o lumină opalină pătă amurgul; un înger se lăsă fâlfâind din văzduh ca mesagerii divini ai poeților antici, cu aripioare la picioare. Căzut în extaz, prosternat în fața antreului, i-am ascultat ca în vis dojana și îndemnul: Ai cântat neamul și tradiția, dar ai uitat ortodoxia, piatra unghiulară a existenței noastre seculare", mi-a spus. Mi-am înclinat capul vinovat, e o mare lipsă în activitatea mea. O recunosc și m-am jurat să-mi
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
întâmpla ca, în vârtejul sfântului păcat, să dea și de-o baiaderă cu un repertoriu mai bogat, ce scula muscălimea din somn. Pune-te apoi în locul lui Spilka, reașezat în corul cântărilor blajine... La ceai, cu ochiii în pământ, suporta dojenile spânilor, după ce femeile, petrecându-și basmalele peste ochi, se retrăgeau rușinoase. Singura soluție rămânea ca Spilka să se lapede de diavol, mergând de bunăvoie la felcer să scape de povară. Amărâtul asculta, tăcea, se lăsa bruftuluit, își cerea iertare, dar
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
strălucire , Necruțător că un jungher . Vai, duhul rău e-n izbindire! Sărutul buzelor lui arse , Prin buzele spre el întoarse , Otravă morții a răspândit . Și-un strigat slab și chinuit Tăcerea nopții reci o sparse... Era-n el totul: suferință , Dojana , dragoste , căința , O-ntreaga lume de tristeți , Si rugămintea ce se curma , Și bun rămasul cel din urmă A tinerei , sfârșitei vieți XII Atunci , străjerul colindând În jurul zidurilor grele , La miezul nopții , lângă ele , Din toaca lui de țuci sunând
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
Te-ai sfărâmat ca un urcior de lut/ Și mi-ai lăsat surorile 'ntristate/ De când, e-atât de mult, nu ne-am văzut." Sînt versurile cu care se încheie volumul, cîștigînd în naturalețe și în sunet personal. Între invocație și dojană, Mantaua nopților e un mozaic cu vechi spărturi de urnă. Urna grecească, pe care latinitatea va fi moștenit-o, e cel mai rezistent memento al datoriei față de prieteni. Lăudînd și tînguindu-se, poezia aceasta complicată în cuvinte și ușoară în muzici
Poezie și întuneric by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6983_a_8308]
-
glume/ Și clipa ceea m'o găsi mahmur,// Voi da cu tifla'n omenirea toată,/ Intrând apoi, cu plosca ridicată,/ În turma ta, bătrâne Epicur". Dincolo de această filă volantă, goliardică, în felul ei, poeziile sînt grupate pe cicluri. Primul, purtînd dojana unui simbolism fugar, e Cîntecele toamnei: Tăcerea putredă din parc,/ Din întomnatul parc,/ Tăcerea putredă din parc/ A'ncremenit sub lună.// Și trece vântul, trist monarc,/ Și frunze moarte-adună." (Dincolo). Un cadru care explică o patimă... estetică, știuta, de la Bacovia
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
pierit-a-n depărtare Sub norii grei și-a cețurilor turmă... O, nu-i destul s-arunci zâmbind o rază Pe fața mea udată de furtună! Cuvintele duioase-mi ușurează Mâhnirea doar, rușinea nu; e bună Căința, și regretul e dojana Ce singur ți-ai ales, dar el n-aduce Deplină vindecare pentru rana Ce-o poartă umilitul ca pe-o cruce. Dar lacrimile tale, nestemate Din dragoste, răscumpără păcate... XXXV Nu te căi de ce-ai făcut: și spinii Tot
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
limbii române (1998) de Anca Volceanov și George Volceanov, sictir (neutru, cu plural în -uri) e definit ca "stare de lehamite", a se sictiri are sensul "a se supăra, a se enerva", iar sictireală este "plictis, plictiseală" (în alt sens, "dojană aspră"). Transformarea unei formule de imprecație într-un mijloc de a exprima nepăsarea, dezinteresul, plictisul e destul de firească (nu altfel au evoluat formulele de tipul "ia mai dă-l naibii"). Putem de altfel adăuga și alte citate care să ilustreze
De la înjurătură la plictiseală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15695_a_17020]
-
de oră, în fața porții vilei, ca Irinel să i-o da pe Irina. În cazul în care Irinel nu va ieși cu fetița, executorii vor intra în vilă pentru a o lua pe fetiță, a spus avocatul Monicăi Columbeanu, Ionuț Dojană. În jurul orei 13, a venit la vila din Izvorani și avocatul lui Irinel Columbeanu. Potrivit acestuia, Irinel i-ar fi pregătit bagajele Irinei și i-o va da mamei sale
Monica s-a dus cu poliția să o ia pe fiica sa, Irina, de la Izvorani - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/70323_a_71648]
-
sine. Eroul lui Ceylan, actor, scriitor, editorialist, dar și proprietar al unor case închiriate nevoiașilor pe care nu-i prea iartă cu plata, nu înțelege veșnica nemulțumire a familiei sale, o soră și o tânără nevastă. Le ascultă cu răbdare dojana uneia, mărturisirea alteia, nefericita soție, dar tot nu pricepe de ce nu este de ajuns să te opui răului pentru a fi un om moral. Generozitatea fără un program avantajos îi este străină, din gesturile amabile răzbate. cinismul. Deși se vorbește
Cannes 2014: Am auzit, deja, foșnetul unei Palme d Or by Corespondență specială de la Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/62234_a_63559]
-
ziarului ieșean vine în numărul din 24 septembrie. Aici, prim-redactorul Iorgu Morțun dă, sub semnătura Sirius, articolul Manifestul de la Iași, în care relevă, în pomenitul document, "o mînă străină de studențime", trădată de tonul general de critică amară, de "dojană". Manifestul ar denota "plata unei datorii de recunoștință sau mai bine prestarea de servicii din partea unei persoane care ar fi fost sau ar fi încă la discreția guvernanților". Ziaristul se gîndește, pare-se, la unul dintre dascăli, căci afirmă: "Din
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
și e doar ceea ce aud, coborînd pleoapele ne stingem spre a afla că nu murim orice stare deplină a inimii tinzînd a se reproduce, totul în jur fiindu-i răsfrîngere unde, pînă și un cîine e mai lovit de o dojană înălțîndu-și ochii spre tine - viața va mai fi oare cea care a fost? cîtă îndestulare vom afla în clipa înfiorării cîtă vreme dacă și iubirea sunt ca moartea și dumnezeu alăturări de neconciliat? să te lași mistuit în liniște, aflînd
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/9158_a_10483]
-
întâmplă! Dar vezi că nu așa pe tocmeală, cum își închipuise Conu Nicu, ci cu vărsare de pojar omenesc, de sânge, înghiți-l-ar pământul, să nu-l vadă acum cum i se rotește în cap, ca un uliu, a dojană, a înfruntare!... Dar cum era dat naibii și neluat, neînțărcat de nimeni, de suflet de om, dar^ mi-te de scâncelile de cotoi ale lui fiu-său. Năsturel nu luă în seamă cuvintele proaste și nesocotite ale "țârcovnicului", ale lui
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
era însă justificată. A pictat atunci acest tablou care-i rezumă revelația. — Dar nu înțeleg, întrerupse Nur Iulian, care, neavând nimic de dovedit, nu se temea să se arate nătâng. Despre ce revelație vorbiți? — Julien!... Gaspadin îl privea acum cu dojană. Arătă spre tablou. — Julien, cumplita taină descoperită de Dalí și rezumată în zmângăleala acestui tablou, care, formal, nu are nimic interesant, cunoașterea acelei taine, vreau să zic, ne-ar putea nimici pe dată dacă ne-am apuca s-o divulgăm
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
la el cu buzele tremurânde. — Domnu’ Gaspadin, vă iubesc, chemați repede poliția, că la ușă e o gașcă de albanezi... Dar Gaspadin se opri din perorare și-l privi fără să arate vreo mirare. — Julien, îi spuse el lent, cu dojană. Mi-ai părut mie cam agitat. Poliția e aici, cu noi. Stai jos. O panică neașteptată de vită rănită îl străpunse deodată pe Nur Iulian. Poliția e aici? Când Gaspadin dădu din cap, trist, Nur Iulian țâșni la ușă chiar
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]