224 matches
-
numindu-l 'achlis'. Domesticirea elanului a fost încercată în U.R.S.S în perioada interbelică. Primele experimente au fost neconcludente, dar prin înființarea unei ferme de elani la Pechora-Ilych în 1949 a fost creat un program, la scară mică, de domesticire, implicând cercetări de selecție a animalelor pe baza caracteristicilor individuale. Din 1963, programul a continuat la ferma de elani de la Kostroma , care deținea un numar de 33 elani domestici în 2003. Structura corpului elanului, cu un corp masiv și picioare
Elan () [Corola-website/Science/311134_a_312463]
-
Un articol în revista Science descrie descoperirea a nouă smochini fosilizați, datați în jurul anilor 9400-9200 î.Hr., în așezarea neolitică Gilgal 7 I, în Valea Iordanului. Datorită faptului că smochinii sunt de tipul partenocarpio, fac parte din speciile domestice. Descoperirea așază domesticirea smochinului înaintea grâului, orzului și legumelor, ceea ce poate fi primul caz cunoscut din agricultură. Pe măsură ce migrația umană s-a extins, omul a transportat arborele în afara ariei sale naturale, reprezentând o importantă sursă alimentară. În funcție de specie,fructele pot avea culoarea:neagră
Smochin () [Corola-website/Science/309653_a_310982]
-
și combinații de gene se pierd definitiv, iar populațiile de arbori din păduri devin mai vulnerabile la diverse schimbări ale factorilor de mediu. Așa-zisa ameliorare a calității arborilor este un atentat la diversitatea biologică naturală. Se ajunge la o domesticire și la o direcționare a genotipurilor (și în consecință a fenotipurilor) spre întărirea caracterelor necesare din punctul de vedere al specialistului din silvicultură, intervenindu-se grav în evoluția naturală a speciilor. Astfel, “speciile cultivate”, deci speciile de arbori care formează
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
intervenții nechibzuite, decise fie din necunoștință de cauză, fie chiar din nesocotirea flagrantă a legilor naturii, a îngustat diversitatea biologică a pădurilor, peste limitele suportabilității. Ecosistemele naturale, pluriene și amestecate, de o excepțională stabilitate, au fost brutal distruse în numele principiilor ‘domesticirii’ pădurii și ‘modernizării’ silviculturii. Astfel, în urma aplicării de tăieri rase urmate de plantații au rezultat monoculturi sau arborete aproape pure de rășinoase... fără o eșalonare etajată, a coroanelor și a sistemului de înrădăcinare a arborilor. Prin artificializarea arboretelor... silvicultorul a
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
luate direct din natură la cea de pregătire a produsului finit. In epoca mezolitului apar pe teritoriul Azerbaidjanului unelte de piatra în miniatură, microliți, se dezvoltă tehnica uneltelor pentru spart si se confecționează unelte compuse. Apar începuturile cultivării cerealelor si domesticirii animalelor. Mezoliticul se prelungește până în mileniul al VIII-lea î.e.n., apoi acesta este înlocuit de neolitic, epoca noua de piatră (mileniile VII-VI î.e.n.). Monumente din perioada neoliticului pe teritoriul Azerbaidjanului au fost descoperite în grota Damajîlî din Gobustan, Kiulipete
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
doar demonii de pe coline. // Trupul lor însă nu-i spre vedere, / suflul lor arde lumea de sfere / și-i contemplarea pieire lină / a nenumiților de pe colină." (...); traducând prozaic, avem în față o metaforă a însuși actului de creație înțeles ca „domesticire“ în formele perfecte, a obscurelor impulsuri sufletești, ordonare prin contemplație a haosului interior.» (PPg, 156). În volumele de versuri publicate de Ilie Constantin, în România, înainte de 1973, anul autoexilului său francez, se revelează «un eu liric profund-paradoxist, elansându-se în „sondarea
Ilie Constantin () [Corola-website/Science/310574_a_311903]
-
Istoria Africii de Vest poate fi împărțită în cinci perioade majore: 1. Preistoria. Primii oameni s-au instalat în Africa de Vest cu aproximativ 14.000 de ani în urmă. Cultivarea de terenuri a început aproximativ în mileniul V îCh și odată cu aceasta și domesticirea animalelor. Începând cu secolul IV îCh, tehnologia prelucrării fierului a permis o extindere a productivității în agricultură precum și formarea primelor orașe-stat. Domesticirea cămilelor a permis dezvoltarea unui comerț transsaharian cu alte culturi de dincolo de deșert, cum ar fi Cartagina și
Africa Occidentală () [Corola-website/Science/309974_a_311303]
-
de ani în urmă. Cultivarea de terenuri a început aproximativ în mileniul V îCh și odată cu aceasta și domesticirea animalelor. Începând cu secolul IV îCh, tehnologia prelucrării fierului a permis o extindere a productivității în agricultură precum și formarea primelor orașe-stat. Domesticirea cămilelor a permis dezvoltarea unui comerț transsaharian cu alte culturi de dincolo de deșert, cum ar fi Cartagina și Berberii. Cele mai importante mărfuri exportate erau aurul, pânze și haine din bumbac, ornamente din metal și obiecte din piele, care erau
Africa Occidentală () [Corola-website/Science/309974_a_311303]
-
Ciobănescul german sau câinele lup este o rasă de câine care se presupune că a apărut prin domesticirea lupului. Considerația are în vedere asemănările aspectului general. Literatura de specialitate menționează folosirea acestui câine din vremuri străvechi de către ciobanii germani, rasa prezentând variabilitate mare sub raportul însușirilor morfologice de la o regiune la alta, adaptându-se condițiilor de climă și
Ciobănesc german () [Corola-website/Science/305772_a_307101]
-
42.000 de ani. Au fost descoperite microlite-unelte de mici dimensiuni, confecționate din silex, cuarț , cuarțit și os din corn. Vechile sulițe au fost înlocuite cu arcul și săgeata treptat. Apar cete de vânători din 20-30 de persoane. Este atestată domesticirea animalelor. Primele așezări mezolitice atestate se găsesc la Erbiceni din Iași, Riciceni-Izvor, Cremenea din Covasna, Buesti-Dealul Taberei, Băneasa I și II, Bălăbănești Spinoasă din Iași, Mihail Kogălniceanu din Iași, Ghireni din Botoșani, Lapos din Buzău, Soroca din Moldova. În Mezolitic
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
sau bălegarul. Au impus probabil rotația culturilor, cultivând un teren și lăsând altul în pârloagă( asolamentul bienal), ce are drept consecință sedentarizarea. Nu au fost atestate însă irigațiile. La recoltare, smulgeau su adunau snopii, fie cu ajutorul secerilor primitive. Procesul de domesticire a fost lent și complex (aprox. 6500 i.en.-Carcea Gura Baciului). Animalele supuse procesului au suferit modificări morfologice, comportamentale, speciile fiind riguros selectate. Primul animal domesticit ar fi fost câinele, probabil chiar din mezolitic, acum 10 000 de ani
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
i.en., al cărui strămoș sălbatic era muflonul roșu din Europa sudică. Prin 7000 i.en., au fost domesticiți capra și porcul (al cărui strmos era mistrețul) și boul, în nordul Greciei, al cărui strămoș era "bos primigenius". Procesul de domesticire a implicat adoptarea unor pui de animale de către vânători, fie urmărirea animalelor sălbatice, supraveghind turmele în stare de libertate, fie îngrădind animalele în țarcuri și fiind hrănite de om. Acestea erau înmulțite în stare de captivitate. Porcul era sacrificat la
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
hrană, dar și la schimbul de produse. Dejecțiile animale s-au folosit ca îngrășământ natural, combustibil solid sau material de construcții. În sânul comunităților în care creșterea animalelor a devenit ocupația preponderentă, ca urmare a păstoritului, apar noi schimbări sociale. Domesticirea animalelor a dus la creșterea demografiei, populația umană numărând un milion de indivizi în anii 10.000 î.e.n., dar și la creșterea inegalității între oameni. Viața grea de fermier le-a adus oamenilor un inamic nou: bolile ce se răspândeau
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
ambasadori în Persia, înființând primele postalioane, situate fiecare la 40 de kilometri Schimbările climatice și deșertificarea Mongolei i-au împins pe mongoli să năvălească în orașele chineze prospere din sud. Cheia formării celui mai mare imperiu pe uscat a fost domesticirea cailor și utilizarea acestora de către arcași în război. În luptă, mongolii purtau armuri ușoare, din piele și fier. Erau atât de iuți și de cruzi încât mulți adversari se predau de groază. Arcurile lor bateau mai departe decât oricare altele
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
conțin 23.440 gene ce codifică proteine, 85% dintre acestea având fie gene omologe identificate la alte specii de plante, fie putând fi clasificate din punct de vedere funcțional. Analiza comparativă globală a genomului a identificat două efecte majore ale domesticirii: În Statele Unite ale Americii se practică injectarea pepenilor cu diverse substanțe (cum ar fi de exemplu Forchlorfenuron), pentru a accelera creșterea și coacerea. Pepenii supuși unui asemenea tratament au pot fi identificați prin semințele lor albe și necoapte.
Pepene verde () [Corola-website/Science/323012_a_324341]
-
dar de care populația a devenit dependentă pentru a susține viața relativ sedentară. Prin degajarea artificială a tufăriilor și prin plantarea semințelor obținute din altă parte, au început să practice agricultura. În siturile arheologice natufiene s-au găsit dovezi ale domesticirii câinelui. În Israel, la situl din Ein Mallaha, datat la 12000 î.Hr., rămășițele unui bătrân și a unui cățeluș de 4-5 luni au fost găsite îngropate împreună. Într-un alt sit natufian de la peștera Hayonim s-au găsit oameni îngropați
Natufi () [Corola-website/Science/318321_a_319650]
-
și soția sa, scribul, statuile faraonului Ramses al II-lea, masca de aur a lui Tutankamon și cele patru statui gigantice (20 m) din fața templului de la Abu Simbel. Înca din mileniul al VII-lea î.Hr. se manifestă cultura neoliticului. Pe lângă domesticirea animalelor și cultura cerealelor, își face apariția și ceramica. Săpăturile arheologice au pus în evidență culturile numite "Badari" (5000 î.Hr - 3800 î.Hr.), "Nagada" (care ia sfârșit prin 3100 î.Hr.). Se remarcă existența în număr mare a obiectelor funerare. Acestea
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
practicând stilul de viață de vânător și culegător. Apariția religiilor organizate și complexe poate fi urmărită în perioada când oamenii și-au abandonat stilul lor de viață nomad de vânător-culegător pentru a începe în perioada neolitică, agricultura. Oamenii au început domesticirea culturilor și animalelor în jurul anului 10.000 Î.Hr. în principal în Orientul Apropiat, dar independent în mai multe locuri din jurul lumii. Inventarea agriculturii în timpul revoluției neolitice, a fost un eveniment major din istoria umană. Productivitatea crescută oferită de agricultură
Istoria religiilor () [Corola-website/Science/320628_a_321957]
-
în pădurea Jaktorów, din Polonia, doi frați, Heinz și Lutz Heck, directori ai grădinilor zoologice din Berlin și München, au decis în 1921 să „recreeze“ rasa. Au pornit de la premisa că vaca domestică sud-asiatică Zebu ("Bos indicus") a apărut prin domesticirea bourului, în Asia Mică, prin anul 7000 îen. Cei doi frați au lansat ipoteza că genele acestui „bou primordial“ se regăsesc răspândite în diverși descendenți. Au ales vite care păstrau cele mai multe caracteristici ale bourului, în special tauri crescuți în Spania
Vaca Heck () [Corola-website/Science/322456_a_323785]
-
epoca bronzului, printre cele mai înfloritoare fiind Hamoukar și Emar. Arheologii plasează Siria în centrul celor mai vechi civilizații de pe pământ. Aici au apărut primele așezări umane de tip urban, tot de aceste locuri se leagă și începuturile agriculturii și domesticirii animalelor, descoperirea unor unelte importante ca secera și plugul, dar și dezvoltarea alfabetului. Un exemplu de civilizație superioară de pe teritoriul Siriei îl certifică descoperirile făcute în urma excavațiilor începute în 1975 la Ebla, în nordul Siriei. Ebla se pare că a
Istoria Siriei () [Corola-website/Science/328971_a_330300]
-
domesticită este Mustela putorius furo, celelalte specii la maturitate devenind nervoase și irascibile. Hibridizarea dihorului de casă cu cel comun face ca urmașii să aibă trăsături asemănătoare părinților sălbatici. Nu se cunoaște cu exactitate când a fost domesticit dihorul, dar domesticirea lui se estimează înainte de anul 1500 î.e.n. Se crede că procesul de domesticire a fost asemănător cu cel al pisicii. Există o teorie, care afirmă că egiptenii antici ar fi avut dihori pentru a le apăra hambarele de rozătoare. Caesar
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
Hibridizarea dihorului de casă cu cel comun face ca urmașii să aibă trăsături asemănătoare părinților sălbatici. Nu se cunoaște cu exactitate când a fost domesticit dihorul, dar domesticirea lui se estimează înainte de anul 1500 î.e.n. Se crede că procesul de domesticire a fost asemănător cu cel al pisicii. Există o teorie, care afirmă că egiptenii antici ar fi avut dihori pentru a le apăra hambarele de rozătoare. Caesar Augustus în jurul anului 6 î.e.n. a trimis dihori prin Plinius cel Bătrân în
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
șarpele), sau păsări răpitoare - sturzul, barza etc. Omul îl consideră un animal dăunător care distruge recoltele și propagă diverse boli prin paraziții si dejecțiile sale, motiv pentru care omul a dezvoltat sisteme sofisticate de eradicare. Printre primele sisteme de luptă: domesticirea pisicii, cât și utilizarea capcanelor, iar mai recent, utilizarea unor otrăvuri specifice. Șoarecele comun se reproduce in captivitate tot anul. In condiții naturale, gestațiile in timpul sezonului rece sunt mai rare. Maturitatea sexuala este atinsa la vârsta de cinci sau
Șoarece de casă () [Corola-website/Science/332199_a_333528]
-
urmăresc câinii în rutina lor: în Viena este stabilită de oameni, pe când în București este determinată pe cont propriu. Deteritorializare contra reteritorializare. Sonorul, vocile sunt strâns legate de acțiune dar nu se confundă cu ea dând astfel un cadru dialectic: domesticire versus sălbăticire, transcendența adăpost - neadăpost și marea întrebare existențială: condiția libertății. În final se ajunge la neplăcuta revelație cum că Janis Joplin ar putea avea dreptate: Freedom’s just another word for nothing left to lose.“ (Thomas Miessgang, 2016) Producția
Filmul ”Miroase a paradis – Über damals, jetzt und die Freiheit”, prezentat la Viena by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105863_a_107155]