434 matches
-
să-l sărute, năruind astfel tot ce el clădise cu greu. În seara aceea se discuta cu Însuflețire În tot palatul. La bucătărie, Celso, Daniel, Țanțoșa. Abraham, Marina (noua spălătoreasă pentru cămășile lui Juan Lucas), Carlos și Universo comentau plecarea domnișorului Santiago și a prietenului său precum și repercusiunile pe care le avusese asupra lui Julius, care, după spusele Țanțoșei, profitase de ocazie ca să se Încuie În dormitorul lui și refuza să pună ceva În gură pînă a doua zi. Bobby, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
manager de stat care, în loc să ducă la soțioară, în dreaptă folosință, două geamantane de lovele, duce doar unul pe lună. Mie cel mai mult îmi vine să mă râd, ca să vorbesc în graiul locului, de cum se vaietă tot felul de domnișori și domnișoare plătiți în valută pe la televiziunile centrale că vai, vai, ce greu o ducem. În timp ce-i ascult pe domnișori și domnișoare mi se arată așa ca într-o abureală, un fel de epifanie, o arătare asemenea aceleia de pe valea
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Mie cel mai mult îmi vine să mă râd, ca să vorbesc în graiul locului, de cum se vaietă tot felul de domnișori și domnișoare plătiți în valută pe la televiziunile centrale că vai, vai, ce greu o ducem. În timp ce-i ascult pe domnișori și domnișoare mi se arată așa ca într-o abureală, un fel de epifanie, o arătare asemenea aceleia de pe valea Damascului, și nici nu pot spune ce-i aceea ce se arată: arătare sfîntă ori vis mincinos, iluzie ori fapt
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
o șopârlă pe ușă și-l întrebă pe nea Cercel unde poate să dea un anunț. N avea stare, își ciocnea pumnii înmănușați unul de altul, zvâcnea din cap. — Bu-nă ziua, dom-ni-șo-ru-le, spuse portarul silabisind de parcă tot mai citea. — Bună ziua, domnișorule, îl secondă și Nicu, dar nu mai scoase chipiul. Însă tânărul, prea agitat ca să salute, trecu la chestiune: — Unde se dau anunțurile? S-a pierdut un portmoneu și stăpânul... — Cu bani? se auziră deodată băiatul și portarul. — Nu, nu cu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
vis vitalis, și nici dorință de-a trăi, ca să scape. Adică principiul vital era, la el, tulburat ca apele de râu după ploaie. Avea haine elegante și cizme lustruite, iar când îi dăduseră jos costumul văzuse că are rufărie de domnișor bogat. Pe cămașa acum plină de sânge închegat era cusută frumos o monogramă, trei litere cu cozi încolăcite ca melcii, R.O.Z. Primul lucru pe care-l făcu conu Costache fu să apropie lampa cu gaz de la căpătâiul patului
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
prin materia primă nu tocmai frumos mirositoare a muncii lor. Se spune însă că aduce noroc. 4 De data asta tânărul nervos, cu mers de șopârlă, dădu bună dimineața, deși într-un fel destul de jignitor, cam de sus. — Bună dimineața, domnișorule, răspunse portarul. Iar fața lui Nicu arăta că nu știe dacă merită să salute. Apoi, gândindu-se la domnul învățător, „matale nu ești bine-crescut!“, se hotărî să-l sprijine pe portar și spuse, cât putu de ironic: — Bună dimineața, domnișorule
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
domnișorule, răspunse portarul. Iar fața lui Nicu arăta că nu știe dacă merită să salute. Apoi, gândindu-se la domnul învățător, „matale nu ești bine-crescut!“, se hotărî să-l sprijine pe portar și spuse, cât putu de ironic: — Bună dimineața, domnișorule! Șopârla se uită mirată la el, dar nu-și pierdu timpul. S-a găsit portmoneul? întrebă Nicu, iar unghiul extrem de ascuțit al sprâncenelor lui arăta îngrijorare, dar de sens opus celei pe care s ar fi cuvenit s-o aibă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
nervos, care dădea să iasă, iar printre picioarele lui un motan vărgat se strecură afară, cu un șoarece în dinți. Tânărul și polițistul se ciocniră piept în piept. După ce se scuzară deodată, musafirul spuse cine e și ce vrea, iar domnișorul făcu rapid cale-ntoarsă. Avea un mers foarte ciudat. În salon mirosea a cahle-ncinse, de la sobele înalte până aproape de tavan. Costache îl privi pe tânăr cu interes profesional, era un om care nu putea sta o clipă liniștit, semăna cu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Basarabiei a ieșit ca păduchii în frunte, să se vadă că pleava rusofilă n-a dispărut. Și vor să răsucească iar destinele Basarabiei spre Răsăritul cel hrăpăreț de pământuri străine. Pleava se crede bob și vrea să dea rod. În „Domnișorii”, conchide că: „Astăzi... se ridică dintre noi câte un îndrăzneț și... se năpustește împotriva scaunului domnesc al poeziei românești, vrând să-l lase fără stăpân. Câinii latră, iar Domnul (Eminescu) stă în scaunul său dobândit prin iubire, prin trudă și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
când prietenii au terminat de chicotit. Pascal se bucură. Pictorul rămâne indescifrabil. Profesoara scotocește în buzunarul vast al paltonului său vișiniu și pune pe masă, lângă tava cu pahare, un pachet de cărți de joc. Figurile reprezintă domni, doamne și domnișori din istoria României: cei patru regi sunt Mihai Viteazul (pică), Ștefan cel Mare (caro), Vlad Țepeș (cupă) și Iancu de Hunedoara (treflă). Aurora așează cărțile în formă de cruce și începe să le scoată în centru în grupuri de câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
putea să m-asculți. - Te voi asculta! răspunse la fel de simplu Otilia, care în tot acest timp își ținuse mâna pe mâna lui. Un câine începu să latre violent, apropiindu-se, și un glas bărbătesc se auzi strigând în noapte: "Hei, domnișorilor, acolo sunteți?" Felix și Otilia se dădură jos și, răspunzând la apel, se-ndreptară aproape alergând spre curte. Când se arătară, ținîndu-se de mână, în fața pridvorului, Pascalopol ședea gânditor la o măsuță. Părea trist. - V-am așteptat la cafea, zise
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
găsind însă timp și pentru a slei încet, dar temeinic, partea sa ipotetică din averea părintească. Dar până și chefurile sale sânt potolite, până și la chefurile date de el nu cânta. De carte, feciorul nu se ținuse. De muieri, domnișorul nu se-apuca. Unei vădane arzoaice, din Blaj, ce-i pusese tinerelului nostru gând rău, șapte zile îi trebuise ca, din așternuturile în care se aventurase cu Ulpiu, să alunge mirosul de nătărău. Dar ce făcea Ulpiu? Ulpiu nu făcea
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și ațipi, în secile și legănătoarele jumătăți de zi, din care scăpai numai după ce se învredniceau să dea peste tine colegii. Căci, o dată descoperit, colegii-l salvară, ei îl înnobilară în duh și tot ei dădură de lucru banului popii, domnișori de neînchipuit, neîncrezuți și instruiți, apăruți când ți-era mai greu, mîngîindu-ți nostalgiile cu mir de la Scorburi, dând sufletului tău ghies spre cârciumile universitare Coviltir, Nu mă mai îndrăgești, Țața Țenea, Zamparaua, Valtrap, Amorțica, împingîndu-te să intri la cursuri negândite
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
balcoane atârnau deasupra șinelor de fier. La parter, sub frontonul de piatră mâncată, se puteau citi în niște jgheaburi de tablă, scrise cu litere de sticlă, aceste rânduri așezate într-un fel anumit: "La roata lumii", restaurant de noapte, Dumitru Domnișor & Fiii. Ei, în locul ăsta să-și fi făcut Stere cu timpul o prăvălie! Câțiva ani buni să fi avut și bani mai mulți. Se întoarse spre Lina și-i spuse: - Ce zici, nevastă, aici să te fac de-o negustoreasă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pasiunilor, îndulcirea instinctelor și întreaga diluare a sufletului modern ne-au dezvățat de mângâierile furiei și ne-au slăbit vitalitatea gândirii, din care emană arta de a blestema. Shakespeare și Vechiul Testament ne prezintă oameni față de care sîntem maimuțe înfumurate sau domnișori discreți, ce nu știu să-și urle în spațiu durerile și bucuriile, să provoace natura sau pe Dumnezeu. Iată unde au dus câteva secole de educație și de prostie savantă! Pe vremuri muritorii strigau, astăzi se plictisesc. Explozia cosmică a
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
iar picioarele goale. Cu cât o priveam, îmi părea mai frumoasă și-o sărutai încă o dată. - O! zise ea, râzând vesel, îți iei la guri parc-ar fi dentr-al tău... ia fii bun, mă rog, de-ți cată de treabă, domnișorule! - De-de! zic eu, n-o lua-n nume de rău... Ș-apoi nu mă uit eu la ochii tăi... fie ei cât de frumoși... - O! frumos! Vine vărul pe la noi, ș-apoi lucrul ce mi-l spune mai întîi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
producte nesănătoase? Cui folosesc? Ele întăresc numai ideea falsă că poporul în două mii de ani n-a avut nici limbă și cugetare și că aceste două trebuiesc plăsmuite în mod meșteșugit de către o anume academie. [5 ianuarie 1877] TRIUMFURI IEFTENE Domnișorii de la universitatea din Pesta cari, însoțiți de veselia generală a popoarelor, s-au dus la Constantinopole ca să înmînuie spada de onoare lui Abdul Kerim s-au îmbarcat după cum se știe sub o ploaie de mere murate și de ouă cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
strigă: "Contrazicere! " Aceasta e mult mai ușor decât de-a-l urma pe un autor în toate minele cugetării sale și a-i spune apoi ce ai contra lui. Dar unde puterea și curajul de-a urma îi părăsește pe acești domnișori strigă mai bine "contrazicere! " Deodată numai i-auzi: Ici commencent les contradictions! Cum pot numai să creadă asemenea capete că spirite de soiul nostru nu vor observa cea mai simplă din legile logicei, principiul contradicțiunii, că am lucrat toată viața
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
va să zică. Un rău au partidele noastre: că se identifică fiecare din ele cu națiunea. "Sîntem națiunea... nu mai sânt partide-n țară! Toată țara-i numai o partidă: națiunea! " Iată ce zic unii, iată ce zic și ceilalți. Ba nu, domnișorilor, nu sînteți dv. națiunea, neci unii, neci alții, neci măcar toți la un loc, neci măcar generațiunea toată, căci națiunea are zeci și iarăși zeci de generațiuni. Dv. puteți fi o generațiune, un fragment, drept să vă spui cam mizerabil
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de uimitor de roșii. TATĂL LUI MARIEDL (către fratele lui Mariedl): Că iar a fost pe aici porcul ăla de șmecheraș. Că ăsta ne suge mereu sucul de roșii din atelierul vieții pân' ce-l topește. Că fiul este un domnișor cu gusturaș finuț și amestecă sucul de roșii cu șnaps și sare și piper. FRATELE LUI MARIEDL: Scutește-mă cu atenția ta cu tot. Totul nu-i decât ispășirea pedepsei supreme la toate fărădelegile, care cu mult înainte de inventarea tribunalelor
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
avere; bani; barbă; băiat; băiat elegant; bărbat educat; bărbați; bine; bogătan; boschetar; bostan; Cantemir; capabil; căsătorie; chipeș; cineva; a citi; colind; conducere; costum de gală; credință; cultură; Cuza; da; decent; decență; demnitate; desfrînat; diplomat; diriginte; divin; dominație; domn; domnesc; domnie; domnișor; domniță; drept; dulce; extraordinar; fabrică; fată; film; frac negru; generos; grad; haină; hmm; impecabil; impresie; infidel; inteligență; interes; înălțime; încîntător; învățător; întîmplare; lapte; liniște; lux; maestru; manierat; maree?; măgar; mecanic; minciunos; miop; modest; Moldovei; necunoscut; oficialitate; ofițer; om bun; om
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
o parte mă bucură foarte cele ce-mi spui și inima îmi dă ghes să te cred; pe de altă parte însă, am auzit și eu pe la noi că pe boieri să nu-i crezi niciodată pe cuvânt, că dumneavoastră, domnișorii de la oraș, vă pricepeți grozav să suciți capul fetelor. DON JUAN: Eu nu sunt dintre aceia. SGANAREL (aparte): El nu e, feritu-l-a Sfântul. CHARLOTTE: Și d-aia, vezi dumneata, domnule, nu e nici o bucurie să te lași trasă
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
zis că doar ea juca. Fustele ei zburau în aer, picioarele acestei cosânzene i se dezveleau până sus. Până la revelion am crezut că e inocentă, de vârsta mea, și că și ea se îndră- gostise de mine, fiindcă îmi spunea "domnișorule" și avea grijă să nu mă simt printre streini, îmi făcea patul, îmi punea mâncare în farfurie... Ca s-o văd la joc, luată de acel flăcău cu cizme bine lustruite peste cioarecii lui strânși pe pulpe, (mă întrebam cum
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
romîn!... În clasa a cincea, spre Crăciun, într-o oră de matematică, Apostol fu chemat puțin afară. În coridor aștepta vizitiul lor, cu căciula și cu biciul în mână. ― Ei, ce-i, ce s-a întîmplat? întrebă Apostol tulburat. ― Bine, domnișorule, tot bine, dar azi-noapte a murit domnul avocat, de inimă, și m-a trimis doamna să te aduc și pe d-ta la înmormîntare... Până în Parva, Apostol a plâns în neștire... Înmormântarea a fost impozantă. Mii de oameni au petrecut
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
îl avea ordonanță de vreo șapte luni și Petre îl slujea cu o credință de câine, fericit că l-a scos din foc. De altfel îl recomandase, într-o scrisoare, chiar doamna Bologa, căci era tot din Parva, cunoștea pe "domnișorul" din leagăn și lăsase acasă cinci copii. Întâlnind pe urmă ochii ordonanței, furia locotenentului se topi într-un val de rușine. Își dădu seama, îndată, că numai graiul românesc l-a scos din țâțâni, fiindcă a venit ca o mustrare
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]