873 matches
-
silabă e ridicată față cu altele, care-a produs așadar o distincțiune de valoare a silabelor pentru ureche, este accentul vorbei. Acest accent pare prin urmare formatorul propriu a unității din vorbă, de vreme ce aduce pe silabe în (relațiunea) proporțiunea de domnitoare și domnite, adică de intonate și (fără ton) neintonate. Se-nțelege că nu trebuie să confundăm acest accent al vorbei, care împreună într-o unitate silabele, cu coprinsul (ținoarea) sunetului sau cu accentul logic or gramatical, ce-l vom trata
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Maria Stuart trebuie [să avem înainte-ne] pe femeia adânc umilită, cu toate astea însă pe femeia regină, care din suferințele ei mari s-a desprins la o resignațiune măreață. Wallenstein în ținuta lui are să ne arate pe acel geniu domnitor conștiu de puterea sa, care se simte deasupra capetelor comune a oamenilor și care e sigur de superioritatea sa asupra tuturor celor ce-l înconjoară. De la intuițiunea aceasta și până la 430v realizarea caracterului rămâne se-nțelege încă acea săritură calitativă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de talia lui Villard de Honnecourt recomanda o infuzie în vin alb de frunze de cânepă sălbatică, semințe de cânepă și alte câteva plante pisate, ca balsam care vindecă „orice răni ați avea” (83). La jumătatea secolului al XVI-lea, domnitorul Alexandru Lăpușneanu solicita adesea, de la „apoteca” orașului transilvănean Bistrița (înființată în 1516), diferite substanțe terapeutice vegetale (herbatus), printre care cannabis (86, p. 133). Provenit din germa- nul Apotheke, termenul „apotecă” (uzual în Transilvania) trebuia uneori explicat în limba română, mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să fi preluat ca moștenire inclusiv vița-de-vie și băutura amețitoare a lui Dionysos. Unele manifestări și ceremonii dionisiace au supraviețuit până târziu în spațiul balcanic. O atestă unele texte juridice din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, dedicate domnitorilor fanarioți Mihai Racoviță (1765) și Grigore al III-lea Ghica (1766). Astfel, era interzisă Brumaria - „sărbătoarea în cinstea zeului mincinos Dionysos, supranumit brumu, patron al beției”. „Aceste sărbători - explică legile din secolul al XVIII-lea - se țineau de păgâni, ca să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de meseriași părăsiră pacinica lor ocupație, pentru a se boieri în notari comunali, învățători rurali, arhivari, paraarhivari - o generație nenumărată de logofeți fără învățătură și fără seriozitate morală, cari nu știau decât a scârțâi două slove pe hârtie, deveni elementul domnitor în România și pepiniera actualilor roșii. Astăzi există, după calculele ingenioase ale d-lui A. V. Millu, aproape patruzeci de mii - o armată mai mare decât cea permanentă - de asemenea logofeți din cari mulți au ajuns deputați, milionari, aspiră a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ne grăbim a-l reproduce în cele următoare: Biserica greco - orientală română din " Ungaria și Transilvania care, în împrejurări vitrege, a fost expusă în curs de secole întregi la grele suferinți, îndată, ce, din părinteasca îngrijire a Prea înaltei Case domnitoare și din bună - voința legislațiunii, a fost primită și ea în rândul bisericelor și confesiunilor libere și egal îndreptățite din patrie, a luat conform cu misiunea ei măreață, între primele sale îngrijiri: de-a îmbrățișa în sfera ei proprie de activitate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Carpați, a stinge veleitățile politice prin satisfacerea instinctului adânc de dezvoltare sădit în poporul nostru ar fi o idee demnă de omul de stat al unei monarhii poliglote. Dar, din nenorocire, oricâtă simpatie ar avea pentr-o asemenea idee sferele domnitoare din Viena, ea devine neputincioasă față cu purtarea consecuent fanatică a guvernului maghiar. Singurele două popoare cari sunt puse de-a curmezișul oceanului slav au atâta tact politic încît se urăsc de moarte și nu urăște românul pe maghiar ca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și Asan au întemeiat Imperiul nou la Tîrnovo, capitala veche bulgară, afară de asta recunoașterea Asanizilor de vlahi e în aparență contestată de însăși afirmarea lor directă că s-ar fi coborând din neamul vechilor țari bulgari, încît imperiul și Casa domnitoare ar fi veritabil bulgare și nu vlahe. Această obiecțiune va trebui s-o cercetăm cu amănunțime. Nimeni nu va tăgădui faptul de [mai] sus și daca cei doi frați vlahi voia să câștige importantul Tîrnovo și poporul bulgar, pentru o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu totul logici fiind socialiști - iredentiști. Dar trebuie să se știe dinainte că n-am voi cu nici un preț să se piardă munca noastră pentru formarea unui regat, imperiu sau republică română de la Dnistru pîn' la Tisa, în care pătura domnitoare (romînă sau romînizată) să urmeze a trăi trântorește, din munca poporului românesc... Pentru ce-am lucra și noi pentru Dacia viitoare daca după formarea ei am fi tot unde suntem și acum? Putem noi îndemna pe românii de pretutindene să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
seculară cătră dinastie. Cât despre loialitate, ne pare că anul 1848 și 1866, memoriile unui Kossuth, reminiscențele politice ale unui conte Usedom și ale principelui de Bismarck ne-ar da curioase probe pentru ilustrarea "proverbialei loialități " a maghiarilor cătră Casa domnitoare căreia nu i se poate tăgădui meritul de-a-i fi mântuit de sub domnia turcilor și de a-i fi făcut posibili în mijlocul Europei. I. P. S. Sa se mai plânge că aceste adunări "[î]i pun piedeci în cale atunci când în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
realitate însă, se menținea un statu quo ciudat. Reprezentanții celor șapte familii ducale nu votaseră niciodată împotriva voinței împăratului deși, teoretic, ele ar fi putut să contracareze voturile lui, ale celor cinci quinți imperiali și a celuilalt membru al familiei domnitoare, care îl seconda, conform statutului, pe suveran, în Consiliu. De mai bine de două sute de ani însă, nici un quint nu mai participase la ședințe, semnarea procurii în favoarea împăratului pentru votul în Consiliu devenind un fel de ceremonial la învestirea sa
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
denumită în acest fel nu numai pentru că este locul de depozitare 388 al cărților ci și pentru că pereții ei sânt împodobiți cu basoreliefuri făcute de absolut toate generațiile de călugări. Prin subteranele bibliotecii se intră în Camera Ouălor. Boszt - dinastia domnitoare a Imperiului, aflată la cel de-al treizeci și doilea monarh. Bratti - cel mai mare trib kyrallian. c Câmpia Pannoniei - Locul pe Vechea Terra unde este localizată Abația. Cerc - simbol al religiei augustiniene și al religiilor lucrative de pe Lumile Agricole
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
menită să-i apere pe operatorii psi de acțiunile violente ale telepaților de pe planetă și a faunei locale de uscat, extrem de agresive. Q quint - soldat, rezultatul unui proces de protezare biologică a creierului, condiționat pentru a da ascultare absolută dinastiei domnitoare. Cea mai importantă abilitate a unui quint este viteza cu care se poate mișca, superioară aceleia a oricărei ființe din Universul cunoscut. Quinții sunt în număr de cinci, sunt membri în Consiliul de Coroană, și sunt rezultatul unui antrenament care
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
dintre pietrele de temelie ale viitoarei cetăți. "Unul pentru toți, toți iar pentru unul", indivizii fiind (ndreptățiți la sprijiin din partea comunității. Libertatea, "libera voe", egalitatea, "soarta nivilată" (nsoțeau ideea fraternității, a solidarității. Asta e cetatea ideale, naltă, Aci justiția este domnitoare Aci frăția e realisată, Aci e virtutea forță, valoare Și orice nevoie este ușurată: Unul pentru toți, toți iar pentru unul, Liberă voie, soartă nivilată, Verul, frumosul, marele ș( bunul, Eternă pace, viața soțiale, Propriul sacru, risolvat comunul." "Oscilațiile ca
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ales mijlocul din urmă, arunc(nd colb (n ochii săracilor, făc(ndu-i să creadă că-și dau mare osteneală pentru a le ușura ticăloșia, v(r(ndu-i (n case de muncă ș( astfel paraliz(nd răul care amenință veșnic clasa domnitoare" (Dobrogeanu Gherea, 1976: 232, vol. 1). Gherea era convins că socialismul științific, tocmai datorită abordării de tip pozitiv, a identificat liniile de forță ale dezvoltării istorice care mergea către... societatea socialistă: "...societatea nu e de ceară, ca să se modeleze după
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
partidei panortodoxe“. Alături de realitățile confesionale interne, marcate mai ales de predominarea covârșitoare a creștinilor de rit oriental asupra catolicilor − realitate pe care domnii munteni și moldoveni nu o puteau ignora −, la consolidarea elementului ortodox, inclusiv a celui din anturajul familiilor domnitoare 20, a contribuit și așezarea în mănăstirile muntenești și moldovenești a unor călugări din Balcani. Chiar dacă o astfel de mișcare a fost, nu de puține ori, respinsă de către istoricii români, există destule indicii care vin în sprijinul acestui scenariu. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
op. cit., p. 168). Factori de natură integratoare ce au asigurat coeziunea comunităților naționale au fost stabilitatea politică, monarhul, stema, cultul național și acela al coroanei, mai târziu instituțiile reprezentative (parlamentul, seimul)13. Prin efortul suitei principelui și al membrilor familiei domnitoare, începând cu secolul X, concomitent cu extinderea spațiului de stăpânire al Arpadienilor, Přemyslizilor și Piaștilor, în rândul supușilor s-a încetățenit tradiția apartenenței la un neam și la un trib de la care se trage dinastia conducătoare. Din secolul XIII, pe măsură ce
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să-l considere protector al băutorilor. Spre sfârșitul secolului XI, în mare măsură sub influența accederii lui Vratislav al II-lea (principe între anii 1061-1085 și rege între anii 1085-1092) la demnitatea regală, sfântul přemyslid devenea, din protector al dinastiei domnitoare, apărător și ocrotitor al Cehiei, or, recunoașterea lui în calitate de patron al țării se producea într-un moment esențial pentru integrarea societății și constituirea națiunii medievale. De acum încolo s-a considerat că în înlănțuirea timpurilor deasupra cehilor veghează stăpânitorul veșnic
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de asemenea, a fost semnalată prezența generalilor Türr și Klapka, ca trimiși ai lui Garibaldi 35. Două luni mai târziu, la 15 mai 1864, într-un raport al aceluiași Massignac, erau reproduse reproșurile pe care cancelarul rus le trimitea la adresa domnitorului român: „Ori de câte ori, spunea Gorceakov, Poarta este perfect liniștită în ceea ce privește Rusia, ea se află sub incidența unor serioase preocupări care decurg din guvernarea prințului Cuza, de prezența în Principate a refugiaților politici de toate culorile și de cele mai varii nuanțe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cabinetele de la Viena și Petersburg nutrind o reîntoarcere la situația anterioară anului 1859. Împărțirea Puterilor garante în două tabere a produs o suspectare reciprocă, Cuza fiind mereu acuzat că servește interesele taberei adverse. La începutul lunii noiembrie 1865, Offenberg reproșa domnitorului român „politica sa latină și rolul pe care l-ar fi acceptat de aghiotant al împăratului Napoleon“60. Insistând în această direcție, consulul rus sublinia dispozițiile binevoitoare ale guvernului de la St. Petersburg față de Cuza, cu „condiția, bineînțeles, ca această bunăvoință
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Se avea în vedere prestigiul pe care putea să-l aducă României prințul străin, cât și sprijinul politic, economic și diplomatic, ce urma să fie obținut ca urmare a prezenței pe tronul României a unei persoane ce reprezenta o casă domnitoare din Europa. Proclamarea lui Filip de Flandra ca domnitor al României, de către cele două Camere întrunite, pentru a oferi un aer „constituțional“ măsurii săvârșite la „adăpostul nopții“, cu toate că se știa că acesta, din rațiuni politice asemănătoare celor din 1857, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
maghiară. La 4 noiembrie, un deputat din opoziție, V. Nagy, fost ministru în cabinetul Károlyi din toamna lui 1918, a interpelat guvernul contelui Bethlen, acuzându-l că „intenționează ca prin uniunea personală cu România să aducă pe tronul Ungariei Casa domnitoare română“118. Posibilul candidat la tronul comun era, în opinia lui Nagy, Carol, fostul principe moștenitor al Coroanei României 119. Bethlen a fost obligat ca, la 6 noiembrie, să dezmintă categoric zvonurile privitoare la implicarea sa în schema de uniune
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu acești oameni. Paradele, carele alegorice trebuiau să legitimeze acea religie a istoriei care consacra și eterniza simbolic prezentul... Ovidiu Pecican: Și ne trezim cu Ștefan cel Mare... sfânt. Marius Jucan: Trebuia să avem și noi, În sfârșit, sfinții noștri domnitori. Cât mai mulți, dacă se poate. Remarc Încă un lucru: felul În care ne-am modernizat privind altfel prin luneta Întoarsă, ori nu, a istoriei. Felul În care de la un moment dat instrumentul cu care căutam locul memoriei, tehnica utilizată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fiul Mariei, fiică a pitarului Dimitrie Pârâianu, dintr-o veche familie boierească din Oltenia, și al lui Alexandru D. Macedonski, general și ministru de război în timpul lui Al. I. Cuza (acesta se declara descendent al casei Biberstein-Rogala, familie princiară polonă domnitoare în Lituania, dar tatăl său, Dimitrie, sârb din Macedonia, venise în țară după înfrângerea răscoalei împotriva turcilor, condusă de Gheorghi Petrovici, supranumit Cel Negru sau Karagheorghe). Moartea neașteptată a generalului, în 1869 (s-a presupus că a fost otrăvit), aruncă
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
Reccared la catolicism, fără ca lucrul acesta să implice și condamnarea lui Leovigild care, totuși, tocmai pentru acel motiv se luptase cu fiul său rebel și îl întemnițase. Așadar, Cronica prezintă evenimentele din Spania, dar povestitorul rămâne întotdeauna loial față de dinastia domnitoare. Amintim și Istoria scurtă (Historiola) scrisă de Maxim, episcop de Saragoza între 599 și 614. O mare parte din informațiile privitoare la acești autori minori ne sunt furnizate de studiile erudite ale lui Isidor de Sevilia, mai precis de opera
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]