9,278 matches
-
Românești, dubla alegere părea a fi un fapt împlinit. De fapt, totul depindea, acum, de recunoașterea acestui inteligent act politic de către marile puteri europene, pe temeiul deciziei sale din 1856, producîndu-se acest act politic fundamental pentru devenirea României moderne. Noul domnitor își alesese cîțiva prieteni, bărbați destoinici, și îi trimise pe lîngă cancelariile europene pentru a sonda și a obține acordul pentru dubla alegere. Cea mai grea misiune a primit-o Costache Negri, trimis la Constantinopole, puterea noastră suzerană de atunci
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
era defavorabilă total temîndu-se ca actul de la 1859 să nu fie un exemplu "rău" românilor din imperiu și Prusia neutrală, gata să accepte decizia conferinței celor șapte puteri garante. Alecsandri, poetul, a fost deci trimis, cu o scrisoare-document semnată de domnitorul Cuza, în Franța, Sardinia și Anglia. Misiune dificilă mai ales pentru Anglia, cunoscută ca protectoare a Porții, datorită cărei atitudini Imperiul otoman își prelungea, inutil, existența. Și, trebuie adăugat, aceste înalte misiuni diplomatice nu erau plătite din fondurile țării, ci
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
publicase primul său volum, Doine și lăcrimioare) și, în plus, avea demnitatea de ministru de Externe al Moldovei. Era un om cultivat, inteligent și cu reală pricepere diplomatică. Să mai adaug faptul că, deși avînd șanse reale de a ajunge domnitor, a renunțat în favoarea lui Cuza, pentru a se înfăptui dubla alegere. Și Cuza, se știa, avea mai puține însușiri de tot felul decît poetul. Dar scopul înalt cerea renunțarea în favoarea unei aparente figuri comune, care avea mai multe șanse de
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
Principatelor-Unite, el era gata a depune ambele sale coroane pe fruntea unui Principe străin, dacă marile Puteri ar voi să realizeze dorințele nației române exprimate de Divanurile ad-hoc din anul 1858". Șepte exemplare din acest document istoric fură subscrise de Domnitor și expeduite Puterilor semnătoare tratatului de la Paris. Măria Sa îmi făcu onorul a mă număra între persoanele însărciante a duce la destinația lor..." Toate instrucțiunile primite de trimisul, totuși, diplomatic se reduceau la îndemnul: "Du-te și fă cum te-or
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
tratativele cu Anglia. A cerut, și aici, audiență ministrului de Externe al Marei Britanii, după ce ambasadorul Franței l-a povățuit cum să se comporte. Dar din înștiințare reieșea că va fi primit nu ca persoană oficială, nefiind încă recunoscută alegerea Domnitorului. Lucru de care îl încunoștiința, chiar de la începutul întrevederii, pe ministrul de Externe al perfidului Albion. Din capul locului îl vesti pe Alecsandri că actul dublei alegeri e un fapt de dispreț la adresa Convenției și că guvernul britanic nu-l
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
Poartă, insistînd că în anii relativ recenți cînd foametea a bîntuit Irlanda, sprijin le-a fost grînele din Principate care, de fapt, doresc să-și vîndă avantajos grînele pentru a achiziționa produse manufacturiere engleze. Ba chiar că dubla alegere a domnitorului de către români e un act de respect pentru Convenție. "Ne-am răzămat dar pe o maximă a codului politic ce declară că tot ce nu-i oprit este permis și văzînd că Convenția nu ne oprește de a alege același
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
Ion Lahovary, fruntaș conservator, de mai multe ori ministru, prima oară în 1899, deținînd chiar portofoliul Externelor. Mama ei era o Mavrocordat și s-a îngrijit nespus de fiica ei. S-a căsătorit foarte tînără cu prințul George Bibescu, fiul domnitorului Gh. Bibescu. În acest fel, prin căsătorie, eroina noastră a devenit prințesă, titlu pe care l-a afișat constant, așa fiind cunoscută în lumea înaltă prin care circula ca în propriile castele și apartamente. N-a avut o căsătorie fericită
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
și el participă, în felul lui, la eternitatea ființei". Preocupat a descrie "coborîrea românească în istorie", Noica alege trei "momente culturale", care însă nu-l slujesc prea bine. Cel dintîi este reprezentat de scrierea atribuită lui Neagoe Basarab, a "învățăturilor" domnitorului către fiul său Teodosie, care, elaborată în limba slavonă pe la 1520 și tradusă în românește în 1643, ar fi "întîia mare carte a culturii românești", în paginile căreia apare ilustrat contrastul dintre istoric și etern. Admițînd că Neagoe e însuflețit
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
ctitor este, Neagoe a trăit totuși prea mult în atmosfera religioasă a timpului și a țării sale, spre a nu ști că "și domnia lui se va risipi ca fumul", cum o va spune singur mai tîrziu. Înainte de a fi domnitor, Neagoe a viețuit el însuși pe lîngă mînăstire. Un unchi al său, care pare a fi avut mare înrîurire asupră-i, s-a călugărit. Soția sa va sfîrși prin a se călugări și ea, după moartea lui Neagoe. E în jurul
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
aducem aminte că în ultimii săi ani Mihai a fost aliatul ungurilor și dușmanul moldovenilor! Dar acestea sunt, desigur, nuanțe pe care e deplasat să le reamintești, mai ales când de 1 Decembrie televiziunile ne desfată cu biografia filmată a domnitorului, în varianta kitsch a regizorului Nicolaescu!) E preferabil, așadar, să fim mai puțin patrioți în declarații și mai patrioți în fapte. Agenții diplomatice românești răspândesc deja zvonul că iminentul tratat cu rușii se va semna pentru că... ne-o cer americanii
Limba de lemn a ceasului istoric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15670_a_16995]
-
și Vasile Băran. Cîteva ore bune, stațiile trecutului au pus stăpînire pe sala cu pricina din buricul Capitalei. Singurul care a avut umor - fără voie! - a fost Băran, care a spus ce diferență ar fi între Mihai Viteazul și el: domnitorul călărea șapte cai deodată (!) iar el a căzut de pe cal în singura împrejurare în care a încercat să călărească. Aferim! Calul regimentului În Timpul ieșean pe octombrie, urmează partea a doua a unui lung și foarte interesant interviu acordat de Paul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15685_a_17010]
-
Carp și Maiorescu), mama ei fiind o Mavrocordat. Părinții au trimis-o de la vîrsta de doi ani, la Paris, unde a trăit, a studiat și și-a desăvîrșit educația. S-a măritat, tînără, cu prințul George Valentin Bibescu, fiul fostului domnitor muntean, om de lume, industriaș și pasionat în ale aviației. Căsătoria lor (au avut o fiică, Valentina) nu a fost fericită, soțul înșelînd-o constant, încît, cei doi oameni de lume, au convenit să-și trăiască, fiecare, viața. În România, cînd
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
în sec, stăpînindu-și pofta de a replica. N-a vrut să fie ținta, Doamne, apără-l!, vreunui blestem care se împlinește, din cele despre care Ion Ghica susține că s-ar chema "gură de Tîrgoviște", de la suferințele pe care ultimul domnitor fanariot din Țara Românească, fiica lui și boierii care i-au apărat ticăloasa cauză le-ar fi cunoscut ca urmare a blestemului tîrgoviștenilor. Dl Mihai Gabriel Popescu tocmai ne reamintește istoria în numărul pe februarie. Un număr bun, interesant, din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16288_a_17613]
-
1850, cînd era un generos radical impenitent și cam socialist utopic. M. Kogălniceanu a fost printre oamenii începutului o personalitate strălucitoare. Marile sale împliniri sînt legate de domnia lui Cuza Vodă, cînd a fost și prim-ministru, sfătuindu-l pe domnitor să dea acea lovitură de stat din 2 mai 1864, fără de care nu se putea înfăptui acea reformă agrară care, deși insuficientă, a rezolvat pentru o vreme acuta nevoie a țăranilor de pămînt în proprietate. Apoi a cam rămas o
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
lucidă a lucrurilor. În celebrul său discurs de deschidere a cursului de istorie națională din noiembrie 1843 a avertizat că va fi împotriva a ceea ce a numit romanomanie cultivată de învățații ardeleni și nu va limita istoria țării la biografia domnitorilor, ci se va strădui, cît îl vor ajuta izvoarele documentare, să dea "o idee lămurită asupra stării sociale și morale, asupra obiceiurilor, prejudețelor, culturii, negoțului și literaturii vechilor români". În 1857-1859, în perioada luptei pentru Unirea Principatelor, Bolintineanu, prin ziarul
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
în capitala imperiului. Din nefericire fapte evidente ne arată că epoca mistificărilor nu este revolută. De curând Instituția prezidențială într-o cuvântare ținută la Focșani cu ocazia sărbătorii unirii principatelor a susținut, pe lângă o serie de "mofturi" despre proprietate, că domnitorul Cuza a fost primul președinte din România! Alături de Președinte se aflau doi istorici de marcă, membri ai Academiei Române. Ei au rămas impasibili față de o asemenea inepție. Probabil se gândeau la niște studii cu titlul: Vodă Alexandru Ioan Cuza, Președintele Republicii
Sensul istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16386_a_17711]
-
generală, coproducător alături de Butch Kaplan al filmului Dark Prince: The True Story, distribuit de România Film. Vlad Țepeș - adevărata istorie ar fi (și) un pariu personal pentru reabilitarea personajului de care-l leagă pe Vlad Păunescu originea și - evident - patronimicul! Domnitor al Țării Românești în trei rînduri (1448, 1456-1462, 1476), Vlad Țepeș a incendiat imaginația contemporanilor, în 1462 semnalîndu-se apariția în limba germană a faimoaselor "Povestiri despre Dracula voevod", apocrife cărora li se va adăuga și o culegere de anecdote. În
DRACULA revine! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16438_a_17763]
-
Eugen Cristea, Șerban Celea. Cu toții discret caracterizați și prin vestimentație (autoarea costumelor, Oana Păunescu). O scenă se cere menționată neapărat, o dată pentru semnificația ei estetică, a doua oară pentru importanța etică. Jane March, interpretă sensibilă a celei dintîi soții a domnitorului, are o criză la vederea pîlcului de cadavre trase-n țeapă în mijlocul orașului și o femeie îi dă să bea apă dintr-un pocal de aur aflat la îndemîna oricui. Femeia oarecare e Maia Morgenstern cu o figură brăzdată de
DRACULA revine! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16438_a_17763]
-
un editorial în care îl acuză pe fostul președinte că a demonetizat el însuși decorațiile pe care le-a reînființat. Cronicarul își permite să se îndoiască de faptul că Emil Constantinescu, la sfîrșit de mandat, s-a comportat aidoma acelui domnitor evocat de Negruzzi în Negru pe alb, domnitor care la spartul tîrgului domniei sale nu i-a lăsat omului său nici timpul pentru a-i anunța pe ridicații în rang, după nume, dacă au ajuns pitari ori serdari. Venind timpul fugii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
președinte că a demonetizat el însuși decorațiile pe care le-a reînființat. Cronicarul își permite să se îndoiască de faptul că Emil Constantinescu, la sfîrșit de mandat, s-a comportat aidoma acelui domnitor evocat de Negruzzi în Negru pe alb, domnitor care la spartul tîrgului domniei sale nu i-a lăsat omului său nici timpul pentru a-i anunța pe ridicații în rang, după nume, dacă au ajuns pitari ori serdari. Venind timpul fugii lui vodă, omul său, care nu ajungea la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
la rândul său. La o scară mai redusă, Alecsandri îi seamănă: fără a se fi născut prince du sang, și nici "os de domn" ca în Principatele românești, el a avut totuși ocazia (reală) să decline onoarea de a deveni domnitor al Moldovei, pentru a lăsa cale liberă spre Unire lui Alexandru Ioan Cuza, căruia, timp de un an și jumătate, îi va fi un prețios ministru de Externe. Era de multă vreme un indiscutabil clasic al literaturii române - un "clasic-răscruce
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
m-am referit decît la moderni. Dar Olahus și Cantemir scriau firesc în mai multe limbi, Udriște Năsturel vorbea cîteva, cronicarii moldoveni știau slavona și latina, iar cei munteni greaca, întreg secolul XVIII e un burete pentru franceza spre care domnitorii fanarioți își îndrumau odraslele. Faptul că Sebastian Reichmann scrie poezie în franceză, după ce a scris în română, trebuie considerat absolut normal din perspectiva pe care am sugerat-o în editorialul meu. Trebuie doar înfrîntă prejudecata limbii materne a poetului. Ivo
Limbile materne ale poetului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16044_a_17369]
-
spre sfîrșitul Podului Caliții, undeva pe la Izvor. Iar a cincea strajă era situată pe lîngă podul Dîmboviței din Calea Giurgiu sau Podul Șerban Vodă. Mînăstirea Văcărești, dărîmată în anii nouăzeci ai secolului trecut de N. Ceaușescu, a fost fondată de domnitorul fanariot N. Mavrocordat în 1716. "Această citadelă, adaugă autorul, astăzi temniță, fu fondată pe moșia vechii familii a Văcăreștilor. De acolo, spre răsărit, este satul Popești, proprietatea vechei familii a Popeștilor, unde se găsește pînă astăzi o biserică ruinată". Apoi
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
bîlci Drăgaiaca "în amintirea răpirei sabinelor". Pe aceeași întinsă cîmpie se făcea și bîlciul cel mare lîngă orașul București, numit Moși, acolo se încumetreau băltărețul cu munteanul, își vindeau românii manufacturile, se făceau jocurile și petrecerile în prezența chiar a domnitorului țării, care venea să încurajeze populația și să fie el văzut, cunoscut și copiii din fașă. Deși de tristă memorie, dar tot trebuie să arăt că, tot acolo, cu ocazia bîlciului, se executau sentințele date asupra făcătorilor de rele, prin
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
alte manufacturi brute ce producea muncitorul muntelui, al pădurilor și al bălților; se făceau logodne, se rudeau cei din cîmp cu cei din munte; în fine ținea tîrgul Moșilor o săptămînă, începînd de luni. Joi se înveseleau, jucau în prezența domnitorului și a căpeteniilor țării. Lăutarii (muzică românească) executau cele mai plăcute armonii naționale, ce înveseleau pe orășenii români; muzicele cîntau pentru europenii străini; cimpoiul pentru bulgari și sîrbi iar cavalul și fluierul pentru săteni, locuitorii muntelui și ai cîmpielor". Interesant
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]