9,399 matches
-
a fi om ci stăpân sau slugă, ciocan sau nicovală și toată țara redusă la neștiință, în slugărnicie, în corupere". Lucrurile s-au schimbat după Unire. Problema învățământului începe a fi considerată una dintre cele mai importante ale vieții publice. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza cerea ca fiecare locuitor al țării să aibă știință de carte. În mesajul din 6 decembrie 1859, Cuza arăta că școala trebuie să fie în așa fel organizată încât să fie "la îndemâna tuturor claselor. Eu țin numaidecât
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_xv_.html [Corola-blog/BlogPost/356889_a_358218]
-
sale, fiind pregătit în probleme de învățământ și reușind și la concursul de subinspectori școlari din noiembrie 1860, Ion D. Petrescu a fost orânduit în această calitate în plaiul Dâmboviței. Cursurile organzate pentru pregătirea învățătorilor au fost vizitate și de domnitorul Alexandru Ion Cuza, în anul 1861. În memoriile sale, I. D.Petrescu menționează că domnitorul, după ce întrebase pe învățătorii veniți la cursuri i s-a adresat lui cerându-i să-i arate cu "ce fel de idei"le încălzește inimile
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_xv_.html [Corola-blog/BlogPost/356889_a_358218]
-
din noiembrie 1860, Ion D. Petrescu a fost orânduit în această calitate în plaiul Dâmboviței. Cursurile organzate pentru pregătirea învățătorilor au fost vizitate și de domnitorul Alexandru Ion Cuza, în anul 1861. În memoriile sale, I. D.Petrescu menționează că domnitorul, după ce întrebase pe învățătorii veniți la cursuri i s-a adresat lui cerându-i să-i arate cu "ce fel de idei"le încălzește inimile, la care el a răspuns că le dă primele cunoștințe și "îi animează în iubirea
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_xv_.html [Corola-blog/BlogPost/356889_a_358218]
-
Pintea dar și unii viteji „curunți”, în amintirea cruciaților lui Gheorghe Doja. Răsculații conduși de Racoți al II lea au repurtat multe victorii, eliberându-se de ocupațiile austriecilor și primind simpatii și admirații de la cronicarul Ion Neculce dar și de la domnitorii Moldovei, Antioh Cantemir, de la Mihail Racoviță precum și de la Constantin Brâncoveanu, domnitorul Munteniei. Trebuie menționat că un important sprijin pentru Racoți al II lea a fost David Corbea, cel care a devenit „consilier de curte” al lui Petru I. Acesta în
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1483347557.html [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
Doja. Răsculații conduși de Racoți al II lea au repurtat multe victorii, eliberându-se de ocupațiile austriecilor și primind simpatii și admirații de la cronicarul Ion Neculce dar și de la domnitorii Moldovei, Antioh Cantemir, de la Mihail Racoviță precum și de la Constantin Brâncoveanu, domnitorul Munteniei. Trebuie menționat că un important sprijin pentru Racoți al II lea a fost David Corbea, cel care a devenit „consilier de curte” al lui Petru I. Acesta în aprilie 1707 a fost trimis înTransilvania pentru ai comunica lui Racoți
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1483347557.html [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
mișcări sociale, care au tulburat profund sfârșitul domniei sale. Încă din 1632 - 1633, noul domn s-a grăbit să câștige de partea sa Biserica, acordând numeroase scutiri fiscale mănăstirilor, aceasta devenind, la rândul ei, unul dintre susținătorii principali ai domnului. Dragostea domnitorului pentru lăcașurile sfinte se va vedea și din faptul că majoritatea daniilor acestuia, 87 din totalul de 116, se adresează unor biserici și mănăstiri, dar și din aceea că Matei Basarab a ctitorit nu mai puțin de 30 de lăcașuri
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
dat ordin să fie îngropat în pridvorul bisericii domnești din Târgoviște, lângă doamna Elina și fiul lor, Mateiaș. Totuși, rămășițele sale pământești au fost mutate la Arnota, „precum au poftit până era în viață”, de Mihnea Radu al III-lea (domnitor al Țării Românești între 19 ianuarie 1658 - noiembrie 1659), în urma invaziei turco-tătare din anul 1658, când mormântul voievodului a fost profanat 7). Grija deosebită a voievodului Matei Basarab față de Mănăstirea Arnota se vede și din numeroasele privilegii acordate acestei mănăstiri
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
mănăstirii Arnota, se explică de ce cu timpul monahii pioși au râvnit în sufletul lor să aibă și acolo o biserică și o așezare duhovnicească mănăstirească. Și au reușit, căci piosul și duhovnicescul egumen Ștefan a zidit această biserică în timpul marelui domnitor Constantin Brâncoveanu. Astăzi nu a mai rămas nimic din această ctitorie de pe moșia lui Matei Basarab. Zidurile s-au dărăpănat și totul s-a ruinat. Se păstrează numai o piatră, care se găsește azi în tinda bisericii parohiale Sfântul Ioan
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
corporale oarecum neglijate. Siluetele și figurile personajelor au o atitudine solemnă, chiar gravă și intensă trăire emoțională, interiorizată. Ana Dobjanschi reia ipoteza lui A. Efremov care susține că semnificația temei ilustrate s-ar lega de un element tragic din familia domnitorului Neagoe Basarab. Tot Domnia-sa consideră această icoană drept una din lucrările reprezentative din vremea lui spre definirea particularităților stilistice ale picturii valahe din secolul al XVI-lea. Icoana cu aceeași temă de pe Muntele Athos ar putea fi prototipul pentru
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
de la sinteza politică neîmplinită dar pilduitoare a lui Mihai Viteazul, care declama sibilinic „pohta ce-am pohtit, Ardealul, Moldova și Țara Românească”, continuând cu existența programelor și proiectelor comune de modernizare și „reformare a patriei”, cu unirea săvârșită parțial pe timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, prin Unirea Principatelor Moldovei și Țării Românești, toate s-au constituit în contraforții unei construcții-model căreia îi lipsea însă acoperișul. Se va ajunge la întregirea edificiului național-statal trecând, prin luptă și mari jertfe de sânge, peste împotrivirea
UNIREA CEA MARE ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Unirea_cea_mare_.html [Corola-blog/BlogPost/341487_a_342816]
-
dualist Austro-Ungaria („Imperiul Cezaro-Crăiesc“), Oradea reintrând în posesia Ungariei, împreună cu Transilvania. Împăratul Franz Josef își va guverna imperiul având două guverne și două capitale (Viena și Budapesta), încurajat fiind probabil de reușita experienței contemporanului său român Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) - domnitor unic al Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei (stat care a funcționat în primii trei ani cu două guverne și două capitale, București și Iași). Popoarele rămase în cadrul Ungariei (croații, sârbii, cehii, slovacii, ucrainienii, românii) se vor considera trădate de
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Oradea_lui_iosif_vulcan.html [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
din secolul al XIV-lea. Ironia face ca fotograful oficial al României din acel război să fi fost ungurul clujean Carol Pap de Szathmári, apreciat ca primul foto-jurnalist de război (1853-54, în Războiul Crimeii), fotograful, gravorul și pictorul oficial al domnitorului Alexandru Ioan Cuza și apoi al regelui Carol I... De asemenea, tânărul ofițer Lakos Lajos (1851-1917), ce va deveni arhivarul șef al Oradiei (din 1 ianuarie 1903), scrie o carte despre experiența sa de luptă din războiul amintit. Familia (nr.
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Oradea_lui_iosif_vulcan.html [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
lor. Contemporanii, prieteni sau dușmani, au simțit că au în față o personalitate excepțională; unii l-au ridicat în slăvi, alții l-au urât cu patimă, cu toții însă au rămas impresionați de această apariție unică. A reușit ceea ce niciun alt domnitor român nu izbutise până atunci: unirea celor trei țări române. Și a devenit - pentru generațiile care i-au urmat - un simbol al luptei pentru independență și unitate. I s-a spus Viteazul pentru că a avut curajul să înfrunte forța uriașă
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_uitat_eroii_acestei_glii.html [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
au considerat fiu legitim al lui Pătrașcu cel Bun (ceea ce s-a dovedit greșit); altii, fiul nelegitim al acestuia, iar alții fiul lui Pârvu Buzescu (tatăl fraților Buzești). Știm că s-a născut în 1558 , în Orașul de Floci (Ialomița) . Domnitorul Pătrașcu cel Bun, a murit în anul 1557. Este foarte putin probabil ca acesta să fi avut relații extraconjugale în anul în care a murit, căci a avut o boală lungă și grea, pentru tratarea căreia a cerut medici de la
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_uitat_eroii_acestei_glii.html [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
postelnicul. Stanca a murit de ciumă în anul 1603 și a fost înmormântată în biserica episcopiei din Râmnicu Vâlcea. Armeanul Petre Grigorovici din Lemberg, unul din diplomații lui Mihai, a întocmit, probabil pentru informarea cercurilor austriece, o cronică a vieții domnitorului, document care s-a pierdut în forma originală, dar care s-a păstrat în compilația lui Stephanus Zamosius . Înainte de a fi domn, a câștigat o vastă experiență străbătând lumea Răsăritului și parcurgând toate dregătoriile. În 1558 este ban mic sau
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_uitat_eroii_acestei_glii.html [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
țara mea aș fi putut să rămân liniștit și sigur, fără nicio teamă, dacă nu m-ar fi chemat credința mea față de creștinătate . Mihai trimite o delegație de boieri la Alba Iulia pentru a reglementa diplomatic relațiile munteano-transilvănene. Nerespectând porunca domnitorului, delegația de boieri condusă de mitropolitul Eftimie negociază și semnează la Alba Iulia la 20 mai 1595 un tratat cu Sigismund Bathory prin care Mihai devenea de fapt locțiitorul acestuia pe propriul său tron (din Țara Românească). Puterea revenea astfel
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_uitat_eroii_acestei_glii.html [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
recupera Țara Românească gonindu-l pe Simion Movilă de pe tron. În aceste condiții, se întrezăreau perspectivele unei noi uniri românești, perspectivă ce nu convenea împăratului habsburgic, Rudolf al II-lea. Din ordinul său se pune la cale înlăturarea fizică a domnitorului român, și la 9/10 august 1601, la 3 km sud de Turda , Mihai Viteazul este ucis de generalul Gheorghe Basta. Acesta ia decizia de a scăpa de fostul său aliat, ale cărui realizări pe plan militar îi răscoliseră destul
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_uitat_eroii_acestei_glii.html [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
cavaleri germani și valoni, condus de ofițerii Jacques Beauri și Mortague, pentru a aresta sau a ucide pe Mihai. Soarta domnului fusese hotărâtă printr-o mișelească trădare. Intrând în cortul său, Beauri îi strigă atunci lui Mihai: "Dă-te prins!". Domnitorul nu a rostit decât un singur cuvânt: "Ba!", și a încercat să apuce sabia pentru a lupta chiar și de unul singur cu atacatorii săi. Era prea târziu. Un glonț pornit din muscheta unui soldat valon îl țintuiește pe loc.
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_uitat_eroii_acestei_glii.html [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
este hăcuit și batjocorit prin praful din fața cortului său. Trupul său gol este aruncat, iar capul, după ce îi este tăiat, este lăsat pradă câinilor și corbilor ce ar fi trecut pe acolo. Capul său este luat de unul dintre căpitanii domnitorului și înmormântat de Radu Buzescu la Mânăstirea Deal, lângă Târgoviște. Pe lespedea sa de piatră de la Mănăstirea Dealu stă scris: Aici zace cinstitul și răposatul capul creștinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al Țării Românești și Ardealului și
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_uitat_eroii_acestei_glii.html [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
mândrului Decebal. Precedentul fusese, însă, creat ... Din păcate azi am uitat de făptuirea Viteazului și-n indiferența noastră nici măcar un gând nu lăcrimează pentru el. Am scris aceste rânduri întru nepieirea veșnică din emoția inimii noastre a celui mai mare domnitor al României - acela care a strâns în lutul trupului său toată răzvrătirea neamului acesta, arătând lumii că tulpina românească este puternică și se poate înălța spre cer asemenea unui crin cu trei petale ce cu greu poate fi smuls, fiindcă
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_uitat_eroii_acestei_glii.html [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918), a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unirea statelor : Moldova și Țara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. Totuși, Unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. Procesul a început în 1848
PRIVIND ÎNSPRE TRECUT… de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1453484109.html [Corola-blog/BlogPost/354466_a_355795]
-
poet, Lidya Nanassy (USA) - dansatoare zumba, Puiu Răducan - poet, Constanța Triță - membră a Ligii Femeilor Creștin-Ortodoxe, Daniela Stan - membră a Societății Cultural „Anton Pann”. Pelerinajul artistic a început cu orașul Curtea de Argeș - orașul care a găzduit sub cupola de stele a domnitorilor români o pleiadă de scriitori veniți din toate zonele țării, dar și de dincolo de Prut prin cei mai reprezentativi oameni ai culturii moldovenești: acad. Nicolae Dabija și acad. Gheorghe Păun. Ne-am simțit minunat împreună, am socializat, am făcut schimb
CARAVANA CULTURALA 2016 de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/liliana_ghita_boian_1473857019.html [Corola-blog/BlogPost/371469_a_372798]
-
rândurile ei(boieri de neam, mazili, slujbași), toți aceștia au conștientizat noua realitate economică-socială de tip funciar- financiar- capitalist în care poziția lor în societate și elita privilegiată a provinciei și a Țării nu mai depindea exclusiv de relația cu Domnitorul de la București, ci de baza și platforma sa de acțiune și influență, formată din moșie-patrimoniul funciar- vechimea și c.v.-ul meritocratic al familiei, relațiile matrimoniale, abilitatea și practicile noi de tip comercial, militar, ș.a. Astfel, boierimea din Oltenia devine o
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
Sala pașilor pierduți, unde sunt picturile murale ale lui Sabin Bălașa. Sunt din categoria nostalgicilor, a celor copleșiți efectiv de istoria locului, de atmosfera extraordinar de solemnă. Poate și pentru că dacă închizi ochii și-ți ții respirația, îl auzi pe Domnitorul Cuza intrând, sau cum îi șoptește ceva Kogălniceanu, sau vocile lui Anastasie Panu și Epureanu. Numai că plecăciunea pioasă în fața înaintașilor, a istoriei, de data asta poartă semnătura celor de la APOLLONIA. Așa a fost să fie, așa se scrie istoria
MOLDOVA E A URMAŞILOR NOŞTRI! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1456890895.html [Corola-blog/BlogPost/376158_a_377487]
-
vii, colorate (roșu, verde, albastru, galben), motive zoomorfe și ouăle din lemn cu mărgele. Festivalul Ouălor are loc la Casa Florin Gheucă din Ciocănești, macheta festivalului pentru prima ediție a fost un ou uriaș de trei metri înălțime, cu portretul domnitorului Ștefan cel Mare pe o parte și pe cealaltă jumătate cu motive geometrice ce se găsesc și pe casele din localitate. Pentru celelalte ediții s-a făcut un ou din ciment și ipsos, de un metru înălțime, încondeiat. Oul declarat
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]