176,566 matches
-
Moldovan, redactorul-șef. În același context, Litere citează și altă Ceartă în familie, cînd editorialul României literare a polemizat cu cronicarii revistei. Aceste "certuri" nu sînt nici trucate, nici fără sens. Cronicarul vine și el cu o părere: dacă tot dorim transparență, haide să nu ne mai ascundem divergențele... sub covor! La urma urmelor, între indivizi și între generații pot fi nepotriviri de vederi. Ce e rău în asta? OGLINDA LITERARĂ de la Focșani (nr. 9) publică O scrisoare pierdută a dlui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
al Curții Penale Internaționale. Un alt gest diplomatic împotriva unei părți a curentului european a fost și cel prin care România a afirmat că va sprijini acțiunile împotriva Irakului. Încît semnificația acestei vizite ar putea fi și aceea că America dorește să sugereze Uniunii Europene s-o lase mai ușor cu supărarea, tot mai fățișă, pentru indisciplina României ca țară candidată la U.E. Deocamdată însă, să ne vedem trecuți de momentul Praga. Se pare că PSD-ul, după ce a pus la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
de lașitate și turnătorie. A divulgat numele tuturor celor care l-au ajutat cu bani, a trecut în dreptul fiecăruia suma primită, cu precizia unui contabil, deși Ceaușescu nu avea de unde să știe și nici nu-l interesa acest lucru, el dorea doar scuzele în urma cărora să-i poată da slujbă și casă". în alt capitol al interviului, dl Buzura se referă la Fundația Culturală Română, amenințată cu transformarea. Problema principală o reprezintă, după dl Buzura, precaritatea fondurilor și dezinteresul oficial față de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
Dej, respectiv Ceaușescu. De citit cu atenție. România confundată cu Franța După întîlnirea de la Snagov a capilor spionilor din țările membre și candidate la NATO, ziarele centrale au înțeles diferit mesajul referitor la România. ROMÂNIA LIBERĂ titrează explicit: "NATO nu dorește în serviciile secrete românești ofițeri de Securitate care au făcut poliție politică"; ADEVĂRUL e de părere că " Foștii securiști pot fi păstrați în SRI, dar nu în posturi de comandă"; ZIUA afirmă că "NATO ne cere să scăpăm de securiștii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
și aprecierea gradului lor de integrare sînt desigur factorii care pot genera profunde controverse, pentru că domeniul e în continuă transformare (de altfel, descrierea situației s-a oprit la 1995, dată după care s-au mai petrecut destule schimbări); sînt de dorit ediții noi, o bază de date electronică, dar e evident că un asemenea tip de dicționar rămîne permanent incomplet, și că utilitatea sa e foarte mare, chiar dacă nu se confundă cu fotografia unui teren stabil. într-o formă foarte condensată
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
experiențe, senzații, obsesii, vise, amintiri, un set de episoade, cititorului revenindu-i misiunea de a recompune puzzleul, de a-l reconstitui. Narațiunea este fragmentată după regulile (încă nescrise) ale scrierilor memorialistice, tonul nu este însă acela al unui autor care dorește o relație directă cu mărturia sa. Patetismul este recuperat în formule stilistice neconvenționale. De obicei enumerarea: "Supărare, acadea. Herculane, pete roșii, bosumflici, sperietura naibii, băiatul dirigintei, iubire, apreschiuri, sinucidere, fete peste fete, mode, șeptic, gheață, telefon acasă, nefericire, întîlniri, cochetărie
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
prin definiție legat de bărbați. Doar relațiile cu diverși "tipi" sînt însoțite de sex. Alex înseamnă, se pare, tocmai evadarea din jocul posesie-posedat. Și se poate specula la nesfîrșit pe această temă. De reținut este tocmai reținerea autoarei, ea nu dorește să șocheze cu tema aleasă, aparent nu dorește să epateze pe nimeni. Experiența descrisă este presărată cu multe elemnte care întăresc autenticitatea situației. Studentul român al anilor '90 este bine surprins în unele momente: tînărul care încearcă să uite provincia
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
diverși "tipi" sînt însoțite de sex. Alex înseamnă, se pare, tocmai evadarea din jocul posesie-posedat. Și se poate specula la nesfîrșit pe această temă. De reținut este tocmai reținerea autoarei, ea nu dorește să șocheze cu tema aleasă, aparent nu dorește să epateze pe nimeni. Experiența descrisă este presărată cu multe elemnte care întăresc autenticitatea situației. Studentul român al anilor '90 este bine surprins în unele momente: tînărul care încearcă să uite provincia de unde vine cu gînduri mari în capitală, care
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
toți, într-un fel, cosmopoliți. Noțiunea de a avea o naționalitate impusă de un pașaport mi se pare absurdă. Am avut norocul să găsesc o țară căreia am vrut să-i aparțin, Canada. Î.: De ce? Ce v-a făcut să doriți a fi canadian? R.: Este singura țară de mine cunoscută care seamănă cu o democrație. E singura în care pot să fiu un cetățean și, ca cetățean, să am un rol activ în modul cum este condusă. Chiar dacă nu locuiesc
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
duce gîndul și la un Bacovia speculativ, locvace, care-și discursivizează densele nuclee sumbre: Cînd noaptea rănile se deschid și curg/ În leagănul pruncilor grotesc/ Și stelele fluieră a pagubă spre demiurg/ Atunci cărțile prin întuneric se dușmănesc// Și o să dorești să lingușești cu porumbei piețele/ Să te învețe un singur adevăr din istoria amurgului măcar/ Iar toamnelor sterpe ucide-le/ Cînd o să pricepi - fercheșul vierme de dar" (Viermele). Nu mai puțin caracteristică se prezintă apocalipsa cotidianului, insinuare a absurdului în
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
E o părăginire, o deformare, o sterilizare a elementelor sufletești și deopotrivă naturale (ultimele sînt ambasadorii primelor), fenomen care, blocînd rodul, face loc Neantului. Blestemele alcătuiesc accentul maxim al unei atari negații ce se adresează Creației a cărei stîrpire o dorește ca o consecință a rebeliunii împotriva Creatorului. Iată maledicțiunile lui Liviu Georgescu, de-o solemnitate ce denotă contactul cu paradigmele biblice (Geneza, Deuteronomul), însă care se contaminează și de un rictus batjocoritor, valah: "Să nu mai fie flori/ Să crească
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
fie rentabilă. Cum s-a și dovedit. După ce romanul a apărut pe piață, Hugh Grant s-a îndrăgostit de personajul principal (și bine a făcut, pentru că se află la unul dintre cele mai bune roluri din cariera lui), și-a dorit să-l joace, și-a dorit să cumpere drepturile pentru propria lui companie, dar era prea tîrziu! Așa a demarat întregul proiect, în regia a doi frați pentru comedie dotați, americanii Paul și Chris Weitz (care sînt și coscenariști). De unde
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
dovedit. După ce romanul a apărut pe piață, Hugh Grant s-a îndrăgostit de personajul principal (și bine a făcut, pentru că se află la unul dintre cele mai bune roluri din cariera lui), și-a dorit să-l joace, și-a dorit să cumpere drepturile pentru propria lui companie, dar era prea tîrziu! Așa a demarat întregul proiect, în regia a doi frați pentru comedie dotați, americanii Paul și Chris Weitz (care sînt și coscenariști). De unde succesul filmului? În primul și în
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
cred că ironia nu-i poate jigni decît pe proști și că inversul ei nu este seriozitatea, ci stupiditatea morocănoaă. Ș. Cioculescu a fost un polemist urban, neagresiv, un adversar pe care orice om inteligent ar trebui să și-l dorească, un critic de idei limpezi, un raționalist incurabil, un spirit galic prin excelență.
Breviar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14839_a_16164]
-
încredințat ultimile sale pagini scrise: Piniakoteka, dedicate iubitei lui pisici (așa cum scrisese mai demult foiletoanele despre balene, delfini sau cimpanzei). E o perioadă extrem de grea pentru el, după pierderea soției, a cărei cenușă fusese împrăștiată în ocean, așa cum ea își dorise. Kott mai scrie foarte puțin și cu mari pauze, lucrează jurnalul Piniei, debutând cu 3 octombrie 2000, când a luat-o de la adăpostul pentru câini și pisici de pripas și continuând cu meditațiile privind comportamentul Piniei (de fapt un motan
Jan Kott by Olga Zaicik () [Corola-journal/Journalistic/14834_a_16159]
-
revelațiile cinematografice ale anului 2000, drept pentru care a acumulat peste 3oo milioane $ încasări, obținând și o nominalizare la Oscarul pentru cele mai bune efecte vizuale. Intrucât Douglas Wick și Lucy Fisher, aflați la prima lor colaborare ca producători, au dorit "un film cu umor și suflet", iată-l și pe Stuart Little intrând în galeria șoriceilor care fac carieră pe marele ecran - vezi Mickey Mouse, Mighty Mouse, Jerry, etc. - epopeea sa ajungând la seria a II-a, cea în care
Armăsari, păsări, șoricei by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14856_a_16181]
-
cu acest "acasă" aducător de amintiri dureroase. Cofondator al Aktiongruppe Banat (Grupul de Acțiune Banat), nu o grupare de rezistență, în ciuda sonorității belicoase a numelui, ci o "generație literară" de scriitori germani "progresiști", cum spune însuși autorul, din România, care doreau să dea un suflu nou existenței acestei minorități copleșite încă de vina colaborării naziste, Totok a fost anchetat pentru "activități antistatale", a făcut închisoare, iar fratele său a fost chiar condamnat pentru aceleași delicte și eliberat abia în urma intervențiilor din
Un capitol de istorie nu numai literară by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14842_a_16167]
-
găsit, s-au văzut și a plecat înapoi, făcînd cam o săptămînă pe drum. Așa încît, vestea morții bărbatului ei a ajuns acasă, prin poștă, înaintea întoarcerii ei. A doua este o mătușă, o soră a mamei care și-a dorit ca odraslele ei să învețe carte. N-avea bani și le căra desagi cu mîncare, în fiecare săptămînă, traversînd dealuri pe jos, la un internat din Piatra-Neamț. Trebuie că este ceva aici, cu femeile astea din familia mea și cu
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
Și-a terminat studiile, a avut burse și masterate, dar salariul pe care îl primește nu-i ajunge aproape pentru nimic. Continuă să mă nedumirească aberația aceasta. - Ca actor mai ai vreun proiect, vreo propunere? - Ar fi ceva ce-mi doresc foarte tare să se împlinească: Scaunele de Eugen Ionesco, în regia lui Silviu Purcărete. Parteneră ar fi actrița Ana Ciontea. Și soția mea. - Poți să repeți acum, în final, celebra bîlbă dintr-un spectacol de la Piatra Neamț, nesemnificativ cu totul, cu
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
de vreme ce am fost în stare să înving repede lăuntric acești ani de groază. Nici prin gînd nu mi-a trecut să mă răzbun vreodată sau să port în mine un fel de ură. M-aș încărca psihic cu ceea ce nu doresc. Privesc de la mare distanță și cu un fel de ironie cele ce mi s-au întîmplat. Totuși voi scrie, nu întotdeauna și nici exclusiv, despre acei ani trăiți în comunism. R. B.: În Memorialul de la Sighet și în expoziția organizată
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
fața e toată o rană. Mai tîrziu, rănile se umplu de puroi. Suferă ca un cîine. Cînd febra îi trece, vrea să reia legătura cu fiica judecătorului. Se duce s-o caute pe slujnică. Slujica îi spune că stăpîna nu dorește să-l vadă. Îi spune că de altfel, cît timp a fost bolnav, stăpîna nu s-a mai interesat de el. - Ce înseamnă asta? întreabă Meaume. - Înseamnă că asta e voința ei, răspunde slujnica, stingherită. Meaume îi scrie fiicei lui
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
prozaice", cum se întîmplă, de pildă în poemul intitulat Una cîte una: "Mă uit pe lume și domnișoara L(corista) spune/ dacă îmi permiteți v-am visat erați așa și pe dincolo/ era acolo și o cîrtiță pe care aș dori să v-o exprim/ o dați-mi voie (care mă purta în brațe cînd eram copil)/ apoi își intuiește memoria nostalgică îmi spune/ aveți o cicatrice vastă ați putea scrie cu ea v-aș citi cu plăcere aș plînge." O
O monografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14894_a_16219]
-
gîndul că în copilărie am avut privilegiu de a-l vedea zilnic pe marele cărturar Andrei A. Lillin. Cartea lui Cornel Ungureanu, Mitteleuropa periferiilor, este o minunată saga a unor vremuri apuse și un companion obigatoriu pentru toți cei care doresc să înțeleagă specificitatea unui segment esențial din istoria literaturii europene.
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
pe imagini ale memoriei și atîta tot. Poate e trist, dar e adevărat". Nu e mai puțin semnificativă însă reacția tipică pentru regimul nostru politic postdecembrist, de respingere, măcar morală (de regulă nu e doar atît!) a celui ce ar dori să se restabilească în patrie (în principiu) sau cel puțin revine acasă temporar. Tonul reținut nu poate masca deziluzia: "Lumea s-a purtat frumos și respectuos cu mine, dar așa cum te porți cu un oaspete". Și cu detalii semnificative: În pofida
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
tăcute ușa după mine. Înăuntru nu avea nici o importanță ce parte a zilei este, ce anotimp, ce an. Întotdeauna era catifelat. Mă hrăneam cu propria mea respirație. O dată m-am trezit noaptea dintr-un vis greu ca zăduful și am dorit Dulapul ca pe un bărbat. Am fost nevoită să-mi împletesc mâinile și picioarele cu trupul lui R., să mă țin strâns de el, ca să pot rămâne pe loc. R. spunea ceva despre vis, dar vorbele lui nu aveau nici un
Olga Tokarczuk () [Corola-journal/Journalistic/14912_a_16237]