238 matches
-
să nu o respecte. Antoniu este poate un bunic de prin poveștile copilăriei, ce-i drept mult mai instruit, un bunic care-i vorbește tot timpul despre lucruri, multe neștiute de ea, și va sta lângă el, atâta timp cât Îngerii și drăcușorii care-o mână de colo-colo se vor Înțelege și nu-și vor pune bețe În roate unii altora. Problema Uniunii Europene s-a șters deocamdată din gândurile lui Antoniu, a căpătat o nouă traiectorie probabil, dar asta nu Înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
oian?! DESCOPERIRE Tot Vestu-a descoperit, După sânge, după gene, Că românii au sărăcit, Fiind mulți bolnavi! De lene! TENTAȚIE Cu zâmbet cald, păgân și sfânt, Mă duce-n Centru și-mi arată, Cam unde-i Raiul pe Pământ, Taman un drăcușor! De fată! ARTIST DI VIN Fiind mereu ,,plecat de-acasă ’’ Călătorești în lumea-ți ireală, Nu c-o navetă...spațială Ci cu naveta...,, VIN DE MASĂ’’. CULTURĂ -Maneliști cu firi rebele, Zi și noapte-atât...manele? Ascultați și simfonii! -Nu
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
am observat că are mâini mici și, mai rău decât atât, picioare mici. Cu greu îi vedeai pantofii de sub tivul pantalonilor. Uram bărbații cu mâini și picioare mici. Defectele astea îi făceau să pară lipsiți de masculinitate, mai curând niște drăcușori sau niște pitici. Helen susținea sus și tare că bărbații cu mâini mici erau favoriții ei, dar asta numai pentru că ea avea un piept foarte puțin dezvoltat și, cu cât bărbatul avea mâinile mai mici, cu atât țâțele ei păreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
droguri se pricep să-i manipuleze pe ceilalți, mi-a explicat Nola cu multă compasiune. Nu se pot abține să nu se lege de oameni atunci când aceștia sunt vulnerabili. Sunt convinsă că n-ai fost singura femeie cu care bietul drăcușor a fost amabil. Nola mi-a spus toate astea cu o voce așa de blândă, încât mi-au trebuit câteva minute ca să înțeleg cât de critic era mesajul. Și avea dreptate să fie așa, am realizat atunci când o amintire neplăcută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ca un cazan sub presiune. Bull o să se ducă la asistentă cât sunt eu plecat și joaca o să ia sfârșit! Alan trecuse chiar pe lângă casa domnului Gaston. Apoi luase curba, îndreptându-se către East Finchley. Pe umărul stâng avea un drăcușor, pe cel drept un îngeraș. Pe umărul drept al drăcușorului era un îngeraș, pe cel stâng un drăcușor. La fel se întâmpla și cu îngerașul cel dintâi și așa mai departe, și mai departe. Aceasta era reductio ad infinitum a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
asistentă cât sunt eu plecat și joaca o să ia sfârșit! Alan trecuse chiar pe lângă casa domnului Gaston. Apoi luase curba, îndreptându-se către East Finchley. Pe umărul stâng avea un drăcușor, pe cel drept un îngeraș. Pe umărul drept al drăcușorului era un îngeraș, pe cel stâng un drăcușor. La fel se întâmpla și cu îngerașul cel dintâi și așa mai departe, și mai departe. Aceasta era reductio ad infinitum a sentimentului moral al lui Alan: o uriașă pânză renascentistă înfățișând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
ia sfârșit! Alan trecuse chiar pe lângă casa domnului Gaston. Apoi luase curba, îndreptându-se către East Finchley. Pe umărul stâng avea un drăcușor, pe cel drept un îngeraș. Pe umărul drept al drăcușorului era un îngeraș, pe cel stâng un drăcușor. La fel se întâmpla și cu îngerașul cel dintâi și așa mai departe, și mai departe. Aceasta era reductio ad infinitum a sentimentului moral al lui Alan: o uriașă pânză renascentistă înfățișând șiruri din ce în ce mai mici de heruvimi și serafimi, spiriduși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Ioana. — De ce ar fi spiritul polemic un defect? m-am mirat. — Detest felul meu de a polemiza, îmi explică ea, deoa rece creează animozitate, rupând bruma de iluzie că oamenii s-ar putea înțelege între ei. Există în mine un drăcușor provocator care mă face să-i zgândăr pe cei din jur, să-i contrazic până în pânzele albe. Asta mă dis trează grozav, dar pe ceilalți îi enervează. — Care e ocupația ta preferată? am continuat seria întrebărilor. — Ador să pictez ascultând
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
atârna o limbă ca o lamă de brici. Ingrid se aruncase pe spate, în patul pe care era așezată, râzând cu lacrimi, cu tot corpul tresăltând de o veselie nebună. De-atunci, în fiecare zi băiatul îi făcea câte-un drăcușor de hârtie pe care, în pauze, pe drumul spre casă, în ca mera ei sau chiar la cinema, unde fuseseră de vreo două ori împreună, i-l umfla brusc, în față, spre amu zamentul ei mereu la fel de mare. Erau drăcușori
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
drăcușor de hârtie pe care, în pauze, pe drumul spre casă, în ca mera ei sau chiar la cinema, unde fuseseră de vreo două ori împreună, i-l umfla brusc, în față, spre amu zamentul ei mereu la fel de mare. Erau drăcușori de toate mărimile, de la unii puchinoși de abia-i vedeai până la diavoli cât un cap de copil, cu coarne obraznice de mărimea unor cuțite de bucătărie. Pe fiecare foaie de hârtie, având grijă ca scrisul să ră mână în interior
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
ca atunci, văzu din nou lumina de purpură ce răzbătea printr-o fantă subțire din corpul fetei, de parcă tot interiorul trupului ei ar fi fost de purpură topită. „Ții minte?“ șoptise Ingrid. „Vreau să văd și eu acum.“ Zeci de drăcușori de hârtie, transparentizați de lumina scăzută a veiozei, priviră avid, de pe ghe ridonul pe care erau așezați în ordinea mărimii, tru purile goale ce se-mbrățișau peste cearșafuri. Victor și Ingrid erau acum prieteni „oficiali“. În pauze se-ntâl neau pe
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
bani niciodată. Nu-și imagina nici un viitor cu Ingrid. Dar nici fără ea. Rămas pe gânduri, împături mecanic scrisoarea, pe o diago nală, apoi pe alta, și iarăși un pliu, și apoi altul, până când umflă dintr-o singură suflare un drăcușor scris pe toate părțile, ce rânjea la el batjocoritor. Trecură câteva zile, apoi o săptămână de când fata trebuia să se-ntoarcă din tabără. Victor nu primi nici un telefon. Sună el, în cele din urmă, și-i răs punse o mătușă
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
altceva. Închisese fără să spună la revedere. Victor ieșise aproape-n aceeași clipă. Afară era o vreme umedă. În tăcuta casă a fetei, mătușile și bibelourile vegheau prin col țuri. Pe gherido nul din camera ei nu mai era nici un drăcușor de hârtie. Dar ea stătea pe pat și-i dispă ruse cu totul aerul triumfător și fericit din iarnă. Bărbatul pe care-l iubea o părăsise și Ingrid purta acum, în adân cul de purpură al trupului ei, un pa
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
bloc de desen și scrise pe spatele ei „Te iubesc, Ingrid“. O plie și o-mpături, tot mai mărunt și mai complicat, până ce lucrușorul ascuțit, încă de nerecunoscut, îi umplu palmele amândouă. Suflă din răsputeri în orificiul său, până când capul drăcușorului și coar nele lui ascuțite, și limba ivindu-se batjoco ritoare din bot se umflară brusc, și Victor ținea acum în mâini cel mai mare diavol de hârtie pe care-l făcuse vreodată. Deschise trusa de acuarele și, cu o
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
faptul că-l luam cu mine pe Luke - dar o parte din mine, o recunosc, era puțin dezamăgită de indiferența lui. — O să scap de zdrențele astea și-o să fac un duș. O să fiu rapid. Îți promit. Zâmbindu-mi ca un drăcușor, Randall și-a slăbit nodul cravatei, după care s-a îndreptat înspre baie. Poate că simțea doar teribil de sigur pe el. și de ce n-ar fi fost așa? Locuiam împreună - eram un cuplu, foarte serios angajat în relație, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
îți era așa de hodorogită, ce să i faci, unii îmbătrînesc într-un an cît alții în zece, dar ca să ți-o spun pe aia dreaptă să știi că și pe mine m-au cam lăsat balamalele, noroc doar cu drăcușorul de care-ți ziceam că mă îndrumă peste tot pe unde calc. Intonația asta călită, unde o mai auzise? Și dacă nu e doar o farsă? începe să se teamă pentru micul lui secret. — A meritat toată tevatura? Hai că
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
fie sincer cu tine și, înainte să intri, trage adânc aer în piept. Acolo de unde vii tu nu există un loc ca ăsta. • • • Club Satan era o căsuță din chirpici acoperită cu țiglă și cu o firmă luminoasă originală: un drăcușor roșu, care împungea aerul cu un trident din penisuri erecte. Își avea propriul jandarm la ușă: un mexican scund care îi studia cu atenție pe clienții nou-veniți în timp ce mângâia trăgaciul carabinei sale, așezată pe un trepied. Avea epoleții burdușiți cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
posibil, regulilor clasice, cum ar fi economia forței, a unității, eliminarea fleacurilor, eram Întotdeauna gata să sacrific puritatea formei exigențelor conținutului fantastic, făcând forma să se umple și să exploadeze ca un săculeț de burete În care se află un drăcușor furios. Una este să concepi operațiunea principală și alta este s-o construiești. Efortul la care este supusă mintea este uriaș; elementul temporal este total ignorat, mâna care construiește bâjbâie după un pion În cutie, Îl ia, În timp ce mintea Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
ca o păpușă mecanică a cărei cheiță a fost răsucită. —Sunt un geniu!!! Haahhheeeehhahhahaha! făcu ea, râzând de parcă o luase razna. — Ce vrei să spui? am Întrebat-o. —Așteaptă și ... Chicoteli... râsete... —Hahahahaha... și ai să vezi! Sunt un adevărat drăcușor! În afară de natura, În ansamblu ciudată, pe care o avea petrecerea de răzbunare a lui Salome, a mai existat ceva În noaptea aceea care m-a frapat ca fiind straniu: Lauren nu și-a făcut apariția. De vreme ce era evident că fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
nu riști nimic? — Ești incorigibil, Harry. După toate prin câte-ai trecut, aș fi zis că vrei să te ții de partea legii până la sfârșitul zilelor. — Am încercat. Nouă ani nesfârșiți am încercat, dar n-ajută. Înăuntrul meu e un drăcușor și, dacă nu-i dau drumul să mai facă și câte-o poznă din când în când, viața devine mult prea monotonă. Nu pot să sufăr să fiu morocănos și plictisit. Eu sunt un entuziast și, cu cât devine existența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
bani mai mulți decât ar fi visat vreodată vreunul dintre ei. În ultima clipă, Harry făcuse totuși gestul măreț, pusese cireașa pe tort. Se îngrijise de băieții lui. Am înțeles atunci cât de mult îl subapreciasem. Poate omul ajunsese un drăcușor și un pungaș, dar o parte din el rămăsese copilul de zece ani care își închipuia că salvează orfani din orașele bombardate ale Europei. Cu toată bășcălia lui ireverențioasă, cu toate minciunile și prostiile lui, nu încetase niciodată să creadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
observau de la distanță, făceau stânga-mprejur, de teama să nu fie deochiate. Până și persoanele mai puțin panicate, care în momentul întâlnirii aveau totuși tăria să o privească când își despica pupilele și expulza din cele două bobițe negre doi drăcușori invizibili ca două burghie, riscau enorm. Acești drăcușori i se strecurau, nu numai în creier, dar și în toate viscerele corpului bietului ghinionist, după care urmau: dureri de cap, grețuri, vărsături, amețeli, crampe abdominale, ce luau proporții de la o oră
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
să nu fie deochiate. Până și persoanele mai puțin panicate, care în momentul întâlnirii aveau totuși tăria să o privească când își despica pupilele și expulza din cele două bobițe negre doi drăcușori invizibili ca două burghie, riscau enorm. Acești drăcușori i se strecurau, nu numai în creier, dar și în toate viscerele corpului bietului ghinionist, după care urmau: dureri de cap, grețuri, vărsături, amețeli, crampe abdominale, ce luau proporții de la o oră la alta. Au fost cazuri când unii își
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
că vor rămâne fără lenjereasă, declanșă în sufletul ei o reacție la care nimeni nu se aștepta. În primul rând simți cum, cu o viteză amețitoare, de sub turbanu-i strâns pe cap asemănător cu al unui sultan medieval, ieșise cei doi drăcușori despre care auzise atâtea grozăvii. Nu a mai avut timp să se ferească din calea lor. Aceștia i se înfipse, în aceiași fracțiune de secundă, în tot organismul său: creier, inimă, ficat, chiar și în stomac; moment în care domnișoara
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
înfipse, în aceiași fracțiune de secundă, în tot organismul său: creier, inimă, ficat, chiar și în stomac; moment în care domnișoara Leba încetase a raționa. Se gândea cu teamă numai la faptul că, fără voia ei, a devenit victima acestor drăcușori care-o vor devora. Ce era de făcut? În timp ce doamna Dan își luă la revedere urându-le : "Casă de piatră!" și dispăru, în același mod misterios după colțul străzii, căpitanul observă cum pe domnișoara Leba o lasă puterile, gata-gata să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]