503 matches
-
soțiile alea, despre care rîd bărbații zicînd că-n pat observă că tavanul ar trebui văruit din nou surîde ea, apoi, mușcîndu-și buza de jos, ca un copil prins la dulapul cu dulceață, ai cărui ochi însă știu să scapere drăgăstos, obținînd iertarea, fata clipește și ea, făcînd un gest de neputință: Iartă-mă! Precum vezi, ți-am dovedit că pot fi și vulgară. Ți se pare surîde Mihai. Tu nu poți fi vulgară, cum la fel de bine altele sînt cu prisosință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de Young? — De câte ori trebuie să-ți spun să nu bei vinul roșu decât la trei ore după ce a fost deschis? — Parcă vorbești de lucruri sfinte! zise Georgie. După mine și asta tot băutură e! — Ești o țărăncuță proastă! am spus drăgăstos. Poți să-mi faci un cocteil. După aia chiar trebuie să plec! Georgie mi-a adus paharul și am stat acolo îmbrățișați ca o netsuke 2 frumoasă în fața focului care murmura cald. Camera ei părea un tărâm subteran închis, ascuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
În nici un fel serioase. Ia lucrurile ușor, distrează-te și rămâi apoi În relații cordiale - aceasta era filozofia lui Derek și, spre cinstea lui relativă, nu părea a-și considera iubitele de o noapte drept târfe; de fapt, era mai drăgăstos cu ele după decât Înainte, precum ar fi un sultan cu femeile din haremul său. Multe dintre fete adorau de-a dreptul acest comportament și nu obișnuiau să-l ia peste picior pe un ton răutăcios, dar nu eram prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
vreau să mă întorc la normalitate. Îl încui pe Manus în portbagajul Fiatului său Spider. O mașină frumușică, e-o mașină frumușică, roșie, cu capota coborâtă. Izbesc cu patul puștii în capacul portbagajului. Nu se aude nimic de la încărcătura mea drăgăstoasă. Apoi mă întreb dacă are nevoie să se pișe. Arunc pușca pe scaunul pasagerului și intru înapoi în infernul colonial al lui Evie. În holul, transformat în furnal se crează un tunel vântos, cu aerul rece dând buzna înăuntru pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
portieră și penele de struț mă biciuiesc în aerul rece al nopții care se revarsă în jurul parbrizului decapotabilei. Fum, numai a fum miros toată. Pușca de pe scaunul pasagerului e îndreptată spre podea. Nu se aude nici o vorbă dinspre încărcătura mea drăgăstoasă din portbagaj. Și-a rămas doar un singur loc unde pot să merg. Nici nu mă gândesc să sun și să-i cer operatorului să-mi facă legătura cu Brandy. Operatorul nu m-ar înțelege niciodată, așa că suntem în drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
bani. Numai jachetuța bolero a lui Katty Kathy, cos jachetuța în Cambogia cu zece cenți și-o vând aici, în America, cu șaisprezece dolari. Și oamenii o cumpără. Sari la mine parcând Fiatul cu portbagajul lui plin cu încărcătura mea drăgăstoasă pe o stradă laterală, și eu mergând pe jos pe Broadway spre portarul de la Hotelul Congress. Sunt o femeie cu o jumătate de față sosind la un hotel de lux, unul dintre hotelurile alea ca un palat uriaș din teracotă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
de zi, și nu-i de mirare că n-am recunoscut-o. Plus ideea că fratele meu e mort de ani buni. Nu te aștepți să întâlnești oameni morți. Ceea ce iubesc sunt eu însămi. Eram așa de frumoasă. Încărcătura mea drăgăstoasă, Manus Încuiat În Portbagaj, Manus Încercând Să Mă Omoare, cum de mă mai pot gândi că-l iubesc pe Manus? Manus e doar ultima persoană care a crezut că sunt frumoasă. Care m-a sărutat pe buze. Care m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Brandy, uitându-se în sus între picioarele ei lungi. Brandy mă privește. Cu bărbia în piept, Brandy își coboară ochelarii Ray-Ban până pe vârful nasului și-și arcuiește sprâncenele desenate cu creionul dermatograf. Ridic din umeri. Cobor să-mi eliberez încărcătura drăgăstoasă. Chiar și cu portbagajul deschis, Manus nu se mișcă. Genunchii îi sunt lipiți de coate, mâinile strânse peste față, picioarele strecurate sub fund; Manus ar putea fi un fetus în uniformă de camuflaj. De jur-împrejurul lui, nu observasem. Am fost într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
smoching. Da, răspunse Kevin. Ar fi vrut să precizeze că era ceva mai mult: soțul ei. De câteva ore doar, Însă pentru totdeauna. Așa stabiliseră. De fapt, la ea acasă Camilla nu făcuse altceva decât să-l răsfețe privindu-l drăgăstoasă cu ochii ei duioși de Bambi, și Îl dusese În camera ei - chiar și aceasta mai mare decât casa bunicii Olimpia. Și cum mama Camillei nu era acasă, și nici măcar tatăl, doar o baby-sitter bătrână ca Sfânta Duminică, și la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
-mi, cine le face? Mitsubishi? Toshiba? Și ce fel de instrucțiuni are?“. Ruby Începu să chicotească. —Ce voiai? E bărbat. Și sigur era interesat și de copil. —Mama ta știe foarte bine că da, spuse Phil, dându-i un pupic drăgăstos lui Ronnie. Se Întoarse spre Ruby. — Știai că are vreo douăzeci și opt de centimetri deja? Cântărește aproape jumătate kil și are pleoape și sprâncene. Ce mă Îngrijorează e că ar fi trebuit de-acuma să-nceapă dea din piciorușe, dar nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Ruby nu-și putea imagina ce-avea s-o salveze. De-atunci Încolo, Chanel Îl aducea pe Alfie la muncă câteva ore În fiecare zi. Dormea În majoritatea timpului, dar, când era treaz, Chanel nu prididea să fie atentă și drăgăstoasă cu el. Când nu-l legăna În brațe, se juca cu el sau Îl pupa pe burtică făcând zgomote de elicopter și, Îl arăta tuturor clienților. Toată lumea era convinsă că ar fi o mamă perfectă. —Te-ai Îndrăgostit de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Acum rejudecarea procesului o să fie doar o formalitate. —Slavă Domnului! Asta-i minunat! Tu cum te simți? — Ca și când o greutate imensă mi-a fost ridicată de pe umeri. A fost o cursă tare lungă și grea. Ea Îl strânse de mână drăgăstos. —Pari total epuizat. Mi-aș fi dorit doar să mă fi lăsat să te ajut. Nu puteam. Asta nu era lupta ta. Știu că ești supărată că te-am Împiedicat să mă ajuți și-mi pare rău. Mereu o să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
aminte că, pe când degera În tranșeele din poligonul de tragere, fusese gata să lase la o parte toate plăcerile vieții - femei, băutură, țigări bune - dacă i-ar fi oferit careva o marmită cu ceai fierbinte pe care s-o țină drăgăstos În brațe și din care să bea din când În când. Râdem de el așa, de-ai dracului, noi ăștia, Însurați, cu adâncă invidie pentru libertatea lui burlăcească. Când o să vii, la el o să și dormi. Mistrețul s-a lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pe cap, îi amintești cele mai plăcute momente petrecute împreună, dar fără nici un efect. Exasperat, strigi la ea și o scuturi zdravăn: „Privește-mă, sunt eu, logodnicul tău. Nu-ți mai aduci aminte?”. În acest moment, ea deschide ochii, zâmbește drăgăstos și fericită: „Ce bine că te văd, Mihai. Doar pe tine te iubesc. Numai la tine mă gândesc”. Pleci fericit spre casă. Amnezia a luat sfârșit. Pe stradă, însă, te oprești înmărmurit și, amintindu-ți scena de la spital, spui: „Stai
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ar muri de tot: non omnis moriar - poate spune și Caliban, nu numai Horațiu. Sentimentul agonal implică, firește, noțiunea de adversitate. Mulți idealiști și oameni de mai multă sau mai puțină voință de bine îndeamnă la o concordie generală și drăgăstoasă, ceea ce, bineînțeles, e foarte frumos și de dorit; ei recomandă în acest scop înlăturarea adversității din orice relație omenească. Asta nu înseamnă numai a renunța la apărarea binelui (după ideea pe oare și-o fac unii și alții despre acest
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
loc de afirmare a talentelor și meșteșugurilor. Interesant e cum vedea T. Diamant evoluate „talentul și iscusința”, competența - am zice noi azi. Acestea vor fi „prețuite cu voturi de către tovarăși competenți”! Și - din nou - promisiunea unei munci „foarte plăcute și drăgăstoase”, productivă și „instructivă (învățătoare) pentru toți de obște”, participanții având posibilitatea să-și înmulțească „cunoștințele cele folositoare în viața omului”. Un prilej deci de învățare socială dirijată, de formare a personalității prin atașare la valorile comunității. Pentru a-și pune
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
așeză ceva mai departe pe aceeași latură, o privi. Avea o pălărie mare de paie, cu panglici roz care-i palpitau în vânt la spate. Bandourile negre îi conturau coada sprâncenelor lungi, coborau foarte jos și păreau a-i strânge drăgăstos ovalul chipului [...]281. Evident, acest text încalcă obiceiurile narațiunii canonice, de vreme ce necunoscuta este numită "ea" fără ca pronumele să fie anafora unui determinant anterior. O asemenea folosire nu este transgresivă decât aparent, căci în universul romanesc "ea" este adevăratul nume al
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ca un mod de Îngrijire afectuoasă reciprocă, cît și ca o metodă de Îndepărtare a problemelor. Dacă simțiți că un schimb mai dur de cuvinte se Îndreaptă către o cerată, spuneți-i paretenrului, pe un ton cît se poate de drăgăstos „Treci la perete!” și masați-i cu fermitate punctele reflexogene neurolimfatice. Această tehnică simplă reduce imediat stresul acumulat și duce la evitarea reacțiilor emoționale exagerate. Închiderea (aproximativ 20 secunde) CÎnd vă simțiți tristă sau vulnerabilă, meridianul central, canalul energetic care
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
acesta plăcut, mădularul bărbatului a crescut văzând cu ochii. Femeia nu-și poate reține un tuset în timp ce i se forțează șalele. Sfredelul iese strâmbându-se dintr-un pantalon de flanel, apare un lichid lăptos, după ce bărbatul a terminat, răspândindu-se drăgăstos într-un nor păros și înțepător. Repede, prea repede, membrul își părăsește teaca și iese la lumină. Femeia, al cărei cur, uliță umbroasă, se dilatase la maxim, nu poate decât să rămână în urmă". pp. 40-41 Autorul răstoarnă aici o
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
ca să nu mai am de-a face cu ei"297. Rousseau îi răspunde lui Diderot care spune că numai cel rău trăiește singur, prin paradoxul solitarului: "Cei care prin gustul și dorința lor trăiesc singuratici sunt obișnuit de omenoși, primitori, drăgăstoși. Nu că ar urî oamenii, ci pentru că îndrăgesc odihna și liniștea se retrag departe de lume și gălăgie. Viața departe de societate face ca ea să le pară mai dulce și plăcută când li se oferă fără piedici. Ei se
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
I, 586-587) *trad. rom. III, p. 132. 325 Pléiade II, 1208. 326 "Cu toate acestea tânăra fata se plictisi repede de Levit poate pentru că el îi împlinea orice dorință. Ea se ascunde și pleacă la tatăl ei, la mama cea drăgăstoasă, către surorile ei zburdalnice. Ea credea că va regăsi plăcerile nevinovate ale copilăriei, de parcă ar fi avut aceeași vârstă și aceeași inimă." (Pléiade II, 1210). 327 Pléiade II, 1212. 328 Pléiade II, 1213. 329 Pléiade II, 1213-1214. 330 Vezi François
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dragoste pentru tînărul ce se pregătește să intre în următoarea vîrstă „de trecere”. Urarea-cîntec de leagăn poate renunța la elementele de rețetar culinar, într-o variantă ca următoarea: Să fie sănătos Și norocos Și mintos Și voios Și frumos Și drăgăstos Și-nvățat Și bogat, Om de treabă. Cum am spus, botanica populară este permanent solicitată în normalizarea cursului vieții, în toate etapele, de la naștere pînă la moarte și chiar după aceea. Intră în rol o nouă categorie de agenți ocrotitori
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
îi îndeamnă să caute soluția la vraci, filosofi, iar în cele din urmă la un "unchiaș dibaci" (manifestare a sacrului sub masca unei condiții umile, ca și calul răpciugos) care le prezice că vor avea un singur copil, Făt-Frumos cel drăgăstos, de care nu vor avea însă parte (ca și Euphorion, fiul lui Faust și al Elenei, va aspira la ființă 787). Cuvintele unchiașului "dorința ce ai o să-ți aducă întristare"788 prefigurează problematica darului, depășirea limitei umane și asumarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de minute și ore care par secunde. O iubire trăită cu imensă bucurie de el, cu patima celor 18 ani de ea, ambii descoperind sfera impersonală a existenței când nimic nu mai există în jur decât afundul ochilor celuilalt, zâmbetul drăgăstos și îmbrățișarea care contopește. Când dragoste e, lume ... nu e ! "Atât de fragedă ..." Și totuși care va fi câinele care va tăvăli grădina cu flori înmiresmate ale acestor rătăciți într-o lume îndușmănită ? Ar fi nevoie, mare nevoie să nu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de Dragobete sau nu au văzut, cu acest prilej, o persoană de sex opus, nu-și vor mai găsi pereche tot restul anului. Astfel, femeile obișnuiau să atingă un bărbat din alt sat în ziua de Dragobete, ca să fie drăgăstoase tot anul, și mai aveau grijă să dea mâncare bună orătăniilor din curte și păsărilor cerului. În ziua de Dragobete nu era sacrificată nici o vietate. De multe ori, flăcăii petreceau din plin de Dragobete și prin satele vecine, ca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]