633 matches
-
iar când te-oi chema Haide, astăzi calea-vale, dar de altă dat-auzi, Ține minte Astăzi calea-valea, treacă meargă - - Nu te-ai mîniet pe mine? Am să-ți spun ceva, mămuță, Da' mă tem că iar te superi. - Spune - Tare ești drăguță! - Vino-ncoace. Dragu-mamei, tare ești obraznic. - Ah, tare ești frumoasă, mamaie, și tare ești drăguță și tare ești... dă-mi o guriță. - Na! fugi... - Mamaie, mai dă-mi una... mă rog! Tare mă rog! - Ah, tare[-i] frumușică și tare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
calea-valea, treacă meargă - - Nu te-ai mîniet pe mine? Am să-ți spun ceva, mămuță, Da' mă tem că iar te superi. - Spune - Tare ești drăguță! - Vino-ncoace. Dragu-mamei, tare ești obraznic. - Ah, tare ești frumoasă, mamaie, și tare ești drăguță și tare ești... dă-mi o guriță. - Na! fugi... - Mamaie, mai dă-mi una... mă rog! Tare mă rog! - Ah, tare[-i] frumușică și tare e nu-ș cum. Mai dă-mi... una... mă rog. - Ei, pleac-acum. - Și mă pui să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
anunț cuconașule pentru că stomahul meu e setos de adorațiunea unei fripturi. (vrea să iasă) VULTUREANU Stai, măi Pepeleo! încă nu știi toate. INTENT [ATIONEM] E! când mi-i foame nu mă calcă ispita curiozității... Nu sunt In tentationem. VULTUREANU Ascultă... Drăguța mea-i făgăduită altuia... îi mireasa altuia. INTENT [ATIONEM] St! Au! ce-i de făcut? VULTUREANU Îi mireasa unui gogoman care se potrivește cu dânsa ca sarea-n ochi sau ca o cunună de laur pe o frunte de măgar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
zică decât da și să iscălească // când îl punea cucoana să iscălească... pe dânsa am cunoscut-o la București, unde era cu fata ei... Ermence! O, Ermence! și unde era s-o mărite cu dobitocul cel de Frige-Linte. O, Ermence... drăguța mea... să fie Ermence Frige-Linte! INTENT [ATIONEM] Ei, nu-i nimeni pe aci să te cunoască? VULT[UREANU] Nu... Nu cred... INTENT[ATIONEM] Bun patruzeci... Acu să ispitim noi cum am intra în casă sub nume străin. VULT[UREANU] Dar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aflate În postmenopauză. Doctorița care mi-a făcut examenul medical anual la Începutul anilor ’90, care era un feminist, mi-a sus Într-o zi: „Știi Donna ți-ar plăcea viața mult mai mult dacă nu ai fi atît de drăguță. Multe femei experimentează testosteronul și le place foarte mult. Cred că ți-ar prinde foarte bine. Ai merge țanțoșă prin propriul spațiu și ai avea un „nu” clar pentru oameni”. M-a convins să-l Încerc. Avea cîteva mostre În
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
din care iese un creion. — Bine. Copiii sînt niște ființișoare foarte rezistente, să știți. Haideți să vedem, da? A sosit clipa cea mare. Momentul care mă obsedează de săptămîni Întregi. Îmi ridic Încet bluza și Îmi privesc pîntecul rotunjit. — SÎnteți drăguță să vă dați toate colierele Într-o parte? adaugă doctorița. Da’ știu că aveți o adevărată colecție! — SÎnt niște pandantive speciale. Le strîng pe toate În mînă, iar ele se ciocnesc, zornăind. — Ăsta e un simbol aztec al maternității, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
un aer jenat, făcînd eforturi evidente să nu se uite. — Bex! Chipul lui Suze se luminează brusc. — O, Doamne! Arăți fenomenal! — Suze! O Îmbrățișez cu putere, avînd totuși grijă să nu-i storcoșesc pruncul. — Ce faci? Și ce mai face drăguța de Clemmie? Depun o sărutare pe creștetul mic și bălai. — Ăsta e Wilfrid, spune Suze, colorîndu-se brusc. La naiba. Mereu Îi Încurc. Și, ca lucrurile să se complice și mai tare, Suze e total paranoică din cauza gîndului obsesiv că Wilfrid
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cameră și eu mă așez Într-un fotoliu moale, lîngă Suze. — Ghici! Ni s-a acceptat oferta la casa perfectă! Uite! Scot iute foile de prezentare de la agenție din geantă și i le Întind mamei, să o admire. — Vai, ce drăguță e, scumpa mea! exclamă mama. E detașată? — Păi... nu. Dar e absolut... Are parcare? se uită tata peste umărul mamei. — Nu, nu are parcare, dar e absolut... Nu au nevoie de parcare, Graham, Îl Întrerupe mama. SÎnt londonezi! Merg numai
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cu glasul ușor spart. — Astea le am aici. Scotocește În sertar și scoate o cutie mare, albă. — Aha, Înghit eu În sec. O s-o iau. Mulțumesc. Îi Întind cartea de credit și individul o trece prin aparat. — Ce mai face drăguța de Tallulah-Phoebe? aud un glas din spatele meu. E femeia În impermeabil grena. Ține În mînă un căluț de lemn Învelit În plastic și se uită În căruciorul mai plin ca niciodată, pe care l-am parcat lîngă cutiile cu truse
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
alarmă. — E... ăăă... adormită, zic grăbită. Sinceră să fiu, n-aș prea deranja-o. — Vreau doar s-o văd și eu o secundică! Nu știu, zău, cum poate să doarmă cu toate pachetele astea În căruciorul ei. Cum dormi, Tallulah-Phoebe, drăguțo? uguiește femeia, dîndu-mi la o parte toate pungile de plastic. — Vă rog s-o lăsați În pace! zic, pornind spre cărucior. E foarte sensibilă... și nu-i plac străinii... A dispărut! strigă bătrîna și Înțepenește, lividă la față de consternare. A
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
strună. O văd cum face eforturi să priceapă, punînd toate datele cap la cap. Chestia mișto la Suze e că mă cunoaște ca pe buzunarul ei. — Tallulah-Phoebe? spune pînă la urmă a reproș, și eu ridic vag din umeri, rușinată. — Drăguța de Tallulah-Phoebe a fost găsită! Femeia cu impermeabil Împrăștie vestea fericită printre trecători. — Am găsit-o! — O cunoașteți pe această femeie? o privește bodyguardul pe Suze cu ochii mijiți. — E prietena mea, zic iute, Înainte să apuce s-o aresteze
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
suvițe roșcat Închis. Aceasta ridică privirea din cartea ieftină, broșată și mă străbate un val de umilință acută. Probabil că vede oameni ca mine tot timpul. — Am Întîlnire cu Dave Sharpness, zic, făcînd eforturi să-mi țin bărbia sus. Imediat, drăguțo, zic și ochii ei lipsiți de orice expresie coboară spre pîntecul meu. Ia un loc. Mă așez pe un scaun maro de spumă poliuretanică și iau un Reader’s Digest de pe măsuța de cafea. O clipă mai tîrziu, se deschide
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Doamna Brandon? Se aude un ciocănit ușor În ușă. Pare să fie una dintre asistente. — Ăă... numai puțin. Îmi dau repede cu niște apă din carafă pe față și mă șterg cu cearșaful. — Da? Ușa se deschide și asistenta cea drăguță care mi-a adus micul dejun Îmi zîmbește. — Aveți un vizitator. Instantaneu, gîndul Îmi zboară fericit Înapoi la Luke. A venit Înapoi, Îi pare rău, a fost o greșeală. — Cine e? Îmi iau repede pudriera de pe măsuță, mă strîmb la
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
o fobie cu examinatul ăsta. Și mi s-a spus că mi se poate face o examinare sumară. Venetia știe despre ce e vorba. Trebuie neapărat să o văd pe Venetia, numai ea știe ce și cum. De fapt, sînteți drăguță să mă lăsați singură pînă vine ea? Vreau să mă concentrez asupra... feminității mele intime. Esther Își dă ochii peste cap, apoi pornește spre ușă și-și scoate capul pe hol. — Pam, Încă o țicnită de pacientă de-a Venetiei
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Cercetări”, „Mozaic”. Revista a răspuns în permanență cerințelor timpului, fără să renunțe la ideea de a propaga orientări noi și experimente în literatură și de a le forma cititorilor săi un gust literar „sănătos”. Alături de redactori colaborează Florica Ștefan, Simion Drăguța, Cornel Bălică, Teodor Șandru, Ioan Flora, Petru Cârdu, Mărioara Baba-Voinovici, Eugenia Ciobanu, Ana Niculina Sârbu, Mariana Dan, Nicu Ciobanu, Mărioara Tera. În mai bine de cincizeci de ani de existență L. a publicat, de asemenea, pagini din creația unor cunoscuți
LUMINA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287911_a_289240]
-
odată”: „Azi dumbrava stă pustie.../ Cântecele-au încetat/ Azi e multă sărăcie/ Și e multă vrajbă-n sat./ - Ce mai vii în traiul nostru, Domnule prea învățat?/ Nu mai e ce-a fost odată”. Alături de sonorități folclorice (ca în Cuculeț, drăguțe cuc), persistă ecouri eminesciene, coșbuciene, chiar macedonskiene. SCRIERI: Versuri, pref. N. Iorga, București, 1926. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 68-69; Liviu Găzdac, Un poet prahovean: G. Săpunaru, „Anuarul Filialei Ploiești a Societății de Științe Filologice din RSR
SAPUNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289488_a_290817]
-
sau nu să scăpați de ele. Oricine a avut deja prilejul, în timpul unei plimbări la țară, să vadă cadavrele de cârtițe agățate de gardurile de sârmă ghimpată de-a lungul câmpului s-a întristat văzând că niște animăluțe atât de drăguțe sfârșesc așa. Până la urmă, cât de dăunătoare sunt? E adevărat că ele mănâncă râmele, care sunt utile, dar au și avantajul că se hrănesc cu numeroase larve de paraziți care trăiesc în sol, precum viermii albi de la cărăbuși. Un bun
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
nu baba a murit întăi, tot pe Savastian l-a îngropat de tânăr. țin minte, venise baba, vădană de-al doilé, la mama și i-a arătat niște flori galbene uscate : „Astea, zice, sunt «ia-te după mine». Cu ele, drăguța mea, se face de dragoste”. Atunci se auzi un glas aspru din colț : - Ili Popa și-a bătut muierea până i-a spus ce i-a pus în rachiu de l-a amăgit s-o ieie : colț de câne mort
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
sau mai degrabă cu pete negre pe spatele alb... dar nu e timp de pierdut și de socotit, instinctul le dictează să fugă cât mai repede dacă nu vor să fie mâncați de vii! -Ce faci Lady? Ce ai găsit, drăguțo? - întreabă o doamnă mai în vârstă care și-a scos cățelușa la o plimbare matinală. De ce scormonești pământul, ai dat de urma unui șoarece? -Aaa, acum înțeleg, uite doi puiuți de veveriță! Fantastic! Ce or fi cu ei aici pe
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
clasă, iar ea a spus povestea călătoriei acesteia: cum o cioplise bunicul ei din lemn de măslin și cum supraviețuise unui incendiu. Reuși să o facă fără să spună nimic peiorativ despre coreligionarii elevelor. De fapt, fetele erau așa de drăguțe și de prietenoase, Încât Desdemona Își amintea cum fusese pe vremea când grecii și turcii se Înțelegeau bine. Cu toate acestea, negrii Încă erau ceva nou pentru yia yia mea. Se șoca făcând diverse descoperiri. ― În palmă, Îl informă ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
timp. ― Îmi trebuie un asistent, mi-a spus ea. Sau o mână nouă. Unghiile de la mâini nu-i sunt din cale-afară de curate. De fapt, sunt cele mai murdare unghii pe care le-am văzut la o persoană atât de drăguță și de frumos mirositoare. Sânii au pentru mine același efect pe care Îl au asupra oricărei persoane cu nivelul meu de testosteron. I-am tradus meniul lui Julie când am comandat. Și apoi au sosit platourile cu rasol de vită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
în seamă. Își croiește drum încercând să se apropie de micuța preoteasă. Se lasă liniște. Oarba coboară mâinile pe capul fetiței și pipăie cu vârful degetelor forma pomeților, arcada sprâncenelor și fruntea bombată. Obrajii sunt încă umezi. — Cum te cheamă, drăguță? o întreabă cu blândețe. — Domitia, șoptește pierită de spaimă copila. Occia o apucă pe după umeri. — Domitia, îmi dau seama cât îți este de greu... Fetița sughite a plâns. Bătrâna continuă domol: Nu pretind că îți voi ține loc de mamă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
aducem Zeiței drept jertfă mâncăruri pe talgere curate. O lasă să admire în voie mesele din bronz bogat ornamentate cu plăci de aur, argint și fildeș. Domitia întreabă curioasă: — Pregătesc masa ca Vesta să vină și ea la cină? — Bravo, drăguță! o laudă. Îl ia pe rex drept martor: — Vezi ce elevă deșteaptă vei avea de acum încolo? Regele zâmbește la rândul său. Micuța se îmbujorează de plăcere și rostește fără să se mai fâs tâcească: — Și acasă le oferim de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
însăși. ― Este bine, spune Lisa în sfârșit. ― Ți se potrivește, zice și Sophie în cele din urmă, și ambele își îngroapă capetele înapoi în revistele lor, iar Jemima simte cum coboară din culmea fericirii. Nu puteau să fie și ele drăguțe, se gândește ea, măcar o dată? Nu puteau să-i spună și ele că arată grozav, numai ca s-o facă să se simtă bine? Jemima ezită, după care merge în bucătărie s-o sune pe mama ei. Când iese din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Uite ce e, chiar am încercat să fiu prietenoasă, și tu ești pur și simplu - practic am explodat eu - a dracului de nepoliticoasă. ― Așa să fie? Ei bine, nu țin minte să-mi fi spus cineva că trebuia să fiu drăguță cu tine. ― Sunt prietena șefului tău. Dumnezeule, nu-i vorba că trebuie, doar că nu ți-am făcut niciodată nimic care să te rănească, și-ar fi drăguț dacă ai fi și tu drăguță. ― A fi prietena lui Brad, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]