403 matches
-
al perenității memoriei și cunoașterii), ci, dimpotrivă, îl înscrie în spațiul însuși al scenei, acolo unde se manifestă din plin tensiunea dintre psyche și corp. Iată de ce, pentru „teatrul durabil”, Craig nu visează la un repertoriu grandios, la marile creații dramaturgice, ci la un „unic Joc invariabil, imuabil”, un joc sacru, imens ca durată (o săptămână, o lună, un an), care s-ar putea lipsi chiar și de text, chiar și de cuvânt, dar care nu va pune niciodată la îndoială
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
încercare prin care trebuie să treacă Ducele deghizat este, așadar, confruntarea cu revelațiile supravegherii! Într-adevăr, se întâmplă uneori ca supravegherea să aibă asemenea urmări: ea spulberă iluzii, cască abisuri între oameni până nu demult apropiați. Din punct de vedere dramaturgic, supravegherea este întotdeauna o provocare. Măsură pentru măsură pune o problemă aparte regizorului, care trebuie să ia o decizie. Aici, spectatorul nu mai este suprainformat a priori, căci strategia Ducelui va fi cunoscută de-abia la sfârșitul experienței sale. Angelo
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
sociologia emoțiilor. 2. Teoriile sociologice ale emoțiilor Multitudinea teoretizărilor emoțiilor din perspectiva sociologică a condus la necesitatea grupării contribuțiilor din domeniu. Astfel, Jonathan H. Turner și Jan E. Stets (2005, 23-25Ă propun luarea în considerare a următoarele clustere: 1Ă Sociologia dramaturgica și teoriile culturale asertează că trăirile emoționale sunt ghidate de norme culturale atât în ce priveste intensitatea, cât și exprimarea lor în diferite situații concrete (Goffman, 1959, 1961, 1967, 1971, 1983; Gordon, 1981, 1989, 1990; Hochschild, 1979, 1983, 1990; Rosenberg
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Candace Clark susține că există o „cultură a simțămintelor”, ce constă din ansamblul credințelor, valorilor, regulilor, cuvintelor, al altor elemente simbolice care încadrează și direcționează procesele simpatiei. Conștientizând elementele culturii simțămintelor, configurându-le, indivizii se prezintă în fața altora în maniera dramaturgica (vezi teoria dramaturgica a lui Erving Goffmană. Spre deosebire de Arlie Russell Hochschild, Candace Clark apreciază că normele culturii simțămintelor nu au caracterul unor „scripturi”, al unor reguli clare. Există însă reguli care permit actorilor sociali să-și organizeze elementele simțămintelor (ideologia
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
că există o „cultură a simțămintelor”, ce constă din ansamblul credințelor, valorilor, regulilor, cuvintelor, al altor elemente simbolice care încadrează și direcționează procesele simpatiei. Conștientizând elementele culturii simțămintelor, configurându-le, indivizii se prezintă în fața altora în maniera dramaturgica (vezi teoria dramaturgica a lui Erving Goffmană. Spre deosebire de Arlie Russell Hochschild, Candace Clark apreciază că normele culturii simțămintelor nu au caracterul unor „scripturi”, al unor reguli clare. Există însă reguli care permit actorilor sociali să-și organizeze elementele simțămintelor (ideologia simțămintelor, reguli ale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
ea însăși o iluzie. Drama, aceasta, este: efortul extraordinar spre o viață care, pentru ei, nu mai e posibilă. Finalul, care mie mi se pare foarte elocvent din punct de vedere al ideii, dar extrem de facil din punct de vedere dramaturgic, aproape copilăresc, îi sugerez să-l schimbe numaidecît, pentru că nu poți veni cu asemenea "poantă", în 1981; este aproape un "banc", cu săritul de la trambulină într-un bazin care nu are apă. Eu credeam că va opri piesa cu mult
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și gravă; contrapunctări foarte bune; piesa există cu adevărat; e necesară o "pieptănătură". LIANA MĂRGINEANU, actriță:...există stilul Constantin Popa..., "Calul verde"... etc.; o piesă amplă, cu mult adevăr... AUREL STORIN, scriitor: Prima parte foarte bine scrisă, cu cîteav culmi dramaturgice (scena cu "la mulți ani", revolta în fața avertismentelor venite din pereți; în partea a doua nu e clară semnificația vecinilor... EUGEN TODORAN, regizor: Tematica piesei oferă un prilej pentru un spectacol notabil. OANA POPESCU, scriitoare:...este necesară eliminarea unor lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
lui Const. Popa, în întregul ei, e o amplă metaforă a agresiunii și ocupației în general. Ea se înrudește direct cu un text al lui Max Frisch "Biederman și incendiatorii" iar în ceea ce privește cheia tratării, precum și unele propuneri și soluții strict dramaturgice amintește de Bulgakov, de Eugen Ionescu și de alți autori de teatru al absurdului. Spectacolul realizat de Dan Nasta e fidel textului, regizorul fiind, în mod declarat, un adept al respectării paginii literare și al dicteului estetic desprins din ea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
spectacole românești, contemporane, atîta vreme cît, după 1990, publicul spectator a fost "bombardat" cu teatru interzis perioadei antenouăzeciste. Dincolo de riscul de a nu avea priză la public, de a juca cu sala aproape goală, Naționalul ieșean vede deschiderea către valorile dramaturgice autentice, către creația românească. De ce? Luați de valul "universalilor" am "uitat" în sertar piesele românești, le-am etichetat ca fiind "nesemnificative", "non-valoare", deși adevărul e altul. Acesta e motivul, probabil, pentru care, la Iași, se vor aduce, sub luminile rampei
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
a relației esențiale dintre el și starea generală a societății. Mai ales în "Regulamentul de bloc" investigația coboară în straturile alunecoase ale sub conștientului, descifrînd acolo fantasme, iraționalități și spaime care nuanțează dramatismul existenței. În aceeași direcție profitabilă sub raport dramaturgic și spectacular putea merge dramaturgul și în "Mașina de vînt", dramă în care obsesiile și spaimele din perioada comunistă se cer puse sub reflectoare pentru a ne putea elibera de ele tocmai prin developarea lor. Cercetarea, analiza, se efectuează tot
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
să nu se poată produce; familia nucleară de tip socialist trebuie să rămînă intactă. Vorbind despre trecut, obsesii, spaime, etc, ajungem la "Gheorghe Popescu", premiera recentă de la Naționalul ieșean, care ne-a prilejuit, de fapt, această privire rapidă asupra operei dramaturgice al lui Constantin Popa. Aici lucrurile sunt mai simple în aparență. Cu toții trebuie să ne facem un proces de conștiință la sfîrșitul căruia să ne evaluăm trecutul, comportamentul, atitudinea, ținuta morală pe care le-am avut în perioada comunistă. Am
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cu culorile lașității, ale fricii, ale acuzațiilor și justificărilor. Dosarele de securitate n-au fost însă decît un truc folosit de Gheorghe Popescu 2 pentru a-l determina pe celălalt să se mărturisească, spre a se curăța de trecut. Strict dramaturgic, trucul rămîne o invenție abilă prin care acțiunea capătă dramatism și dramaticitate. Prin piesele la care ne-am referit, dar și prin altele asupra cărora nu ne-am oprit acum, Constantin Popa își demonstrează mai mult decît convingător talentul de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
vinovății atît de mari încît nu poate fi excorcizată decît, eventual, pe o scenă de teatru, unde realul se confundă în ficțiune, iar conturul adevărului se preface în siluetă îndepărtată. După părerea mea este una dintre cele mai bune producții dramaturgice românești de după '90 încoace. Scrisă cu inteligență și sensibilitate, seduce prin replica promptă, ambalată fie într-un umor subtil, de calitate superioară, fie într-un dramatism cutremurător, într-un registru dual guvernat de "rîsu'plînsu' ". După ce te destinde cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Ion Creangă nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com www.editurajunimea.ro PRINTED IN ROMANIA ** În afară de piesele incluse în acest volum, Constantin Popa înregistrează în opisul său dramaturgic piesa "Alegerea apelor", montată la Teatrul "Victor Ion Popa" din Bîrlad, în regia regretatului regizor Cristian Nacu, și piesa "Hora întreruptă", după care regizoarea Letiția Popa a realizat un film de televiziune ce s-a bucurat de un real succes
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ea. Idolatria față de trecut ca o prosternare în fața lui domolește elanul creator și înnoitor, precum și anularea sau discreditarea trecutului lasă în urmă un pământ pârjolit din care nu se știe ce iarbă, bună sau rea, va mai crește... Opțiunile sale dramaturgice care îl reprezintă ca regizor de teatru, după propria sa declarație, sunt Shakespeare, Cehov și Caragiale. Opera sa poate fi înțeleasă ca o constelație a nodurilor unui covor prin galeria conflictelor și personajelor din piesele lui Shakespeare, Cehov și Caragiale
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
imediată la preocupările și sensibilitatea spectatorilor. O altă etapă constă în conceperea și elaborarea formei ca act de identitate al spectacolului. Inventive și riguroase, toate spectacolele lui Alexa Visarion, din punct de vedere al formei, nu se confundă cu ficțiunea dramaturgică, deși o radiografiază cu transparență, fără să o complice sau obscurizeze printr-un barochism imaginar excesiv, ci au o ficțiune a lor, distinctă, cu o derulare a scenelor din perspectiva logicii impuse de regizor, care își gândește și construiește simultan
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Lear al lui Peter Brook, publicul moscovit nu a mai văzut un asemenea rang al teatrului. Mulțumesc, mulțumesc cu plecăciune pentru această reprezentație tulburătoare. Teatrul adevărat, teatru al viitorului... (Innokenti Smoktunovski) 1975 PASĂREA SHAKESPEARE D.R. Popescu Teatrul Giulești Indiscutabilă, vocația dramaturgică a lui D. R. Popescu ni se impune încă o dată la premiera bucureșteană a piesei Pasărea Shakespeare în regia violentă a lui Alexa Visarion [...]. Există în spectacolul lui Alexa Visarion o cruzime a demontării mecanismelor psihologice care duc la păcat
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
detașat, deloc patetic). Ca orice cineast al neliniștii morale, Alexa Visarion își duce spectatorul spre abisurile conștiinței, fiindcă de acolo își lansează mesajul antieroicii săi eroi. În fine, cei trei factori pe care Alexa Visarion i-a preluat din formatul dramaturgic al teatrului de tip analitic alcătuiesc, după părerea mea, matrixul tuturor filmelor sale: retrospecția analitică/ narativizarea (punerea în intrigă și anihilarea teatralului exterior), dialogul cu funcție dramatică (specific filmului mai mult sau mai puțin teatral, nu teatrului filmat), personajele /protagoniștii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
conferindu-i timbrul unui modern și tulburător discurs despre realitate și iluzie, poezie și prozaic, fericire și abjecție, nevoia de comunicare și, mai ales, despre drama singurătății umane. Modernitatea se dezvăluie nu numai la nivelul mizei , ci și al substanței dramaturgice, căci, printr-un remarcabil anticlimax în scenă, "seria" emoțiilor dramatice este întreruptă, când și când, de explozia comicului, sau, dimpotrivă, acumularea surselor de comedie se frânge, sub povara disperării eroului condamnat la luciditate și singurătate. În felul acesta, povestea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Cel mai spectaculos element de decor a fost însă un candelabru imens, suspendat cartea de vizită a unui trecut bogat, luminos și fastuos. Sorin Leoveanu Lopahin și Regizorul repetând cu Valer Dellakeza Gaev Două momente impresionante au marcat regizoral testamentul dramaturgic cehovian: anunțarea noului proprietar al livezii la balul de mâna a doua organizat de familie și plecarea acestora din casă. Lopahin, îmbătat de alcool, emoție și reușită, începe să danseze frenetic pe ringul de dans obișnuit numai cu buna societate
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
unor elemente în care să coexiste clasicitatea și modernitatea, prin comunicare teatrală directă, susținută de elemente concrete, nemijlocite ale angajării actorului în reprezentație, având ca partener un public activ, provocat la acțiune. Vom încerca o deschidere spre debutul regizoral și dramaturgic, un schimb de opinii între arta tinerilor de la noi și cea occidentală, prin colaborări cu regizori și dramaturgi ai noii generații din Suedia, Italia, Franța, SUA și Canada. Care dintre aceste spectacole vor purta semnătura dumneavoastră? Poate Pescărușul, poate D
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
univ. dr. Viorica Tănăsescu critic de teatru, redactor Scânteia Tineretului Vittorio Holtier scenograf, grafician, prof. univ. dr. Elena SAULEA (1954 2014), conf. univ. dr. la UNATC I.L. Caragiale din București, autoare a volumelor Caragiale univers cinematografic, Spectacolul și tăcerea, Perimetrul dramaturgic, Repere conceptuale scenografice și regizorale în filmul românesc, Lumile teatrului, membru UCIN, sora regizorului Alexa Visarion a inițiat, structurat și conceput această carte. Din nefericire, suferința și dispariția sa fulgerătoare au oprit brutal și nemilos redactarea și publicarea lucrării în timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
vieții sale; el este un „meșter“, care sub aparențele ușurinței ne lasă să întrevedem legea severă a artei sale. 2. O noapte furtunoasă - cea dintâi comedie politică 2.1. Dumitrache Titircă - „exponent al unui fel de pre-capitalism patriarhal“ Începem opera dramaturgică a lui Caragiale cu prima sa comedie, O noapte furtunoasă sau Numărul 9, pentru că ea reprezintă momentul de primă afirmare a scriitorului cu o operă cu adevărat originală. Această piesă de debut a dramaturgului, citită la 12 noiembrie 1878, este
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
le facă cu ochiul.“ (Actul I, Scena I) Aceasta este premiza comediei formulată de Jupân Dumitrache, reperul cel mai important, stâlpul central al jocului. Să nu uităm totuși că această premiză va fi demontată și apoi răsturnată pe parcursul desfășurării planului dramaturgic. Jupân Dumitrache comunică ideile sale despre viața publică și cea de familie, idei bine fixate și de la care nu se abate. Așa cum notează criticul Mircea Tomuș, el este un exponent al unui fel de pre-capitalism patriarhal, care acoperă o întreagă
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
dintre realitate și ficțiune Este interesant de urmărit modul în care criticul Mircea Tomuș tratează în studiul său (referirea se face la același studiu) raportul dintre reprezentarea realității și a ficțiunii în această comedie în particular și în întreaga operă dramaturgică caragialiană în general. Astfel, după cum însuși criticul afirmă, așezat pe acest piedestal al autorității, Jupân Dumitrache ar trebui să reprezinte un pol de realitate și să emane realism; de altfel, toți companionii lui îl înțeleg și-l acceptă ca atare
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]