205 matches
-
fie bine păstrate, ferite de stricăciune și să fie expuse spre vizitare și cercetare. În 21 iunie 1865 se raporta ministerului că după furtuna din 20 iunie „a treia parte din turlele bisericii, clopotnița și casele care erau acoperite cu draniță au fost descoperite de vânt. Lucrările au tărăgănat până în 1868 din lipsă de fonduri. După trei ani îngrijitorul declara, că din cauza ploilor acoperișul se stricase că ploaia răzbea și apa curgea în biserică și că nu se mai putea oficia
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ei, răspundea din apropiere. Primăvara a venit cu zarzări și cireși înfloriți... Apoi, a înflorit liliacul, a înflorit și salcâmul... toate, toate după rânduiala lui Dumnezeu. La piciorul dâmbului, în poiană, la marginea pădurii, se înălța casa pădurarului. Acoperământul din draniță, pe care, de atâta vechime, a crescut mușchi verde, sclipea în bătaia asfințitului. Era o casă veche, bătrânească, moștenită, din tată în fiu; mare, cu pridvorul împins în față, cu strașină lată și ceardac înalt, dominând ograda. Pe poarta larg
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Tazlăul de Sus (Bacău) și Zeletinul (Tecuci); dogăria în ocoalele Trotuș (Bacău) și Gârlele (Putna); butnăria în ocoalele Bistrița de Sus și de Jos (Bacău); „cherestea mare” (catarge, trincheturi etc.) în ocolul Muntelui (Suceava); „cherestea măruntă” (tălpi, grinzi, căpriori, leaturi, draniță etc.) în ocoalele Muntelui și Moldovei (Suceava); stoleria în ocolul Șomuzului (Suceava). Și în această ramură a industriei meșteșugărești, forma predominantă de producție era mica producție. Cu excepția unor mici zone din regiunea de munte, unde ocupația principală a locuitorilor era
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru păsări, "standoala" (șură pentru lemne și magazie), și fântâna. Aceste construcții erau așezate una lângă alta, în formă de patrulater care era completat de o îngrădire numită "zaplaz", construit din bârne rotunde sau în patru laturi, cu acoperiș de draniță. Acest "complex gospodăresc" formează locuința de tip "cetate" sau gospodărie "cu ocol întărit". Din sec. al XIX-lea, această organizare a gospodăriei tradiționale a suferit influența coloniștilor germani care au așezat casa în primul plan al gospodăriei, cu fața orientată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fost specifice secolului al XIX-lea și în primul deceniu al secolului XX; clădiri din zidărie (cărămidă și piatră), clădiri cu schelet de beton și zidărie din cărămidă, acoperite tot mai mult cu țiglă, deși nu lipseau și cele cu draniță - specifice deceniilor 2-4 din secolul al XX-lea. În ceea ce privește forma și funcțiunea clădirilor ea este extrem de variată, reflectând condițiile geografice și particularitățile etno-istorice. În intervalul de timp studiat de noi, în orașele moldovenești au fost construite următoarele tipuri de clădiri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]