742 matches
-
apare că un parau viguros, capabil să transporte și să depună mari cantități de aluviuni. Pâraiele de la exteriorul Bucegilor aparțin bazinelor Prahova și Oltului. Pâraiele Moraru, Cerbu, Jepii, Urlătoarea, Babelor, Peleș și Zgarbura se varsă în Prahova. Versantul nordic este drenat de pâraiele Glajariei, Malaiești, Țigănești, care, reunite, formează Ghimbavul. Pârâul Ciubotei, Gaură - pătrunsa mult în interiorul masivului - si Grohotișul converg spre Bârsa apele lor îndreptându-se spre Olt. Pâraiele care drenează abruptul Bucegilor au panțe repezi și sunt seci cea mai
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
Peleș și Zgarbura se varsă în Prahova. Versantul nordic este drenat de pâraiele Glajariei, Malaiești, Țigănești, care, reunite, formează Ghimbavul. Pârâul Ciubotei, Gaură - pătrunsa mult în interiorul masivului - si Grohotișul converg spre Bârsa apele lor îndreptându-se spre Olt. Pâraiele care drenează abruptul Bucegilor au panțe repezi și sunt seci cea mai mare parte a anului, din cauza lipsei de izvoare. Acestea se situează mult mai jos, la 1000-1300m altitudine, la baza conglomeratelor și sunt determinate de formațiunile impermeabile barremian - apțiene. Se poate
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
și uscat, foarte violent). Rețeaua hidrografică de pe teritoriul comunei Breasta este relativ săracă. În afara râului Jiu, care doar mărginește teritoriul comunei spre est, este reprezentată de râul Raznic, care își adună apele din zona limitrofă a județelor Mehedinți și Dolj, drenează valea de la Busu-Grecești-Raznic-Breasta și se varsă în Jiu la ”Biserica părăsită”, sub dealul Nicodin. Pe partea dreaptă primește pâraiele Brabova, cu Urdinița și Merețel de pe valea Gogoșu-Sopot. Debitul este în general redus, dar, în timpul ploilor abundente și în perioada topirii
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
cu Urdinița și Merețel de pe valea Gogoșu-Sopot. Debitul este în general redus, dar, în timpul ploilor abundente și în perioada topirii zăpezii, se înregistrează debite ridicate care pot produce inundații în părțile joase ale localităților Valea Lungului și Breasta. Pârâul Brestuica drenează valea Roboda, coborând de la Făget spre Roșieni și Breasta, adunându-și apele de la izvoarele de la poalele dealurilor Soci, Dosul Sandei și Stanciulea. În urma ploilor se formează torenți ce îi sporesc debitul fără însă a prezenta pericol pentru culturi sau gospodării
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
punct fiind situat în sudul insulei Visingsö. Adâncimea medie este de 41 metri. Lacul are un perimetru de 642km și un volum de 77km. Aceste numere tind să rămână fixe deoarece nivelul lacului este reglementat. Situat în Götaland, lacul este drenat de râul Motala ström, care își are izvorul în Motala și care se varsă printr-un canal în Marea Baltică. Pe lacul Vättern se află pitoreasca insulă Visingsö, situată în dreptul orașului Gränna. Alte orașe aflate pe malul lacului: Vadstena, Jönköping, Hjo
Lacul Vättern () [Corola-website/Science/336548_a_337877]
-
se înclină ușor spre sud-est în pantă lină. Depozitele vehiniene constituitive sunt alcătuite dintr-o alternanta de gresii, nisipuri și argile. În partea de sud acest podiș se termină la Fântânele într-o terasă de confluenta a râurilor adiacente. Podișul drenat de cele două râuri, în partea dinspre râul Siret coboară printr-o pantă abruptă în dreptul comunei până la contactul cu lunca Șiretului. Spre râul Suceava, pantă este mai lină și se confundă cu lunca. Altitudinea maximă a podișului pe teritoriul comunei
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
bizantini și le-au ocupat teritoriile Siria și Palestina. Anul 950: o mare civilizație se prăbușește. Dar supraviețuiesc câțiva indivizi în ținuturile înalte ale Americii Centrale, ce poartă urmele unei civilizații prospere. Maiașii trăiau în America Centrală din mileniul II î.en. Drenau terenurile mlăștinoase și construiau sisteme de irigații. Din 300 î.en., timp de 600 de ani, au construit orașe-state independente în Guatemala, Belize și în sudul peninsulei Yucatan. Erau organizați în clase sociale de nobili, preoți, regi, funcționari și războinici
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
Taița - Nifon, Valea lui Puiu, Valea Cozluk, Valea Jugului, Valea Adâncă, Valea Seacă, Valea Plopilor, Valea Fagilor"). Apele de suprafață ale ariei protejate aparțin bazinelor hidrografice ale câtorva râuri cu debite mici, tributare Dunării și Mării Negre; astfel: râul Taița (ce drenează Depresiunea Taița superioară-Horia) cu afluenți săi de dreapta (Curături, Valea Purcăreți, Valea Vinului și râul Crapcea); Pârâul Luncavița (ce drenează depresiunea omonimă) cu afluentul său de stânga "Valea Fagilor"; râul Cerna (afluenți Bordeiul Bratu, Megina) și "pârâul Sorniac". Principala caracteristică
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
ale ariei protejate aparțin bazinelor hidrografice ale câtorva râuri cu debite mici, tributare Dunării și Mării Negre; astfel: râul Taița (ce drenează Depresiunea Taița superioară-Horia) cu afluenți săi de dreapta (Curături, Valea Purcăreți, Valea Vinului și râul Crapcea); Pârâul Luncavița (ce drenează depresiunea omonimă) cu afluentul său de stânga "Valea Fagilor"; râul Cerna (afluenți Bordeiul Bratu, Megina) și "pârâul Sorniac". Principala caracteristică a rețelei hidrografice este alimentarea acesteia cu apă rezultată în urma ploilor. Clima Munților Măcinului este una temperat-continentală cu influențe stepice
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
înalt din zona insulara a Pacificului.. Alt edificiu foarte cunoscut este Librăria din Suva, construită în 1909 și finanțată de magnatul Andrew Carnegie. Complexul de edificii guvernamentale ocupă un teren care înainte era plin de mangrove, în 1935 a fost drenat și aproximativ 5 km de beton armat a fost folosit pentru cimentarea suprafeței, pentru a putea suporta greutatea edificiilor care trebuiau să fie construite. Edificiul central a fost terminat în 1939; o nouă aripa a fost terminată în 1967. Totuși
Suva () [Corola-website/Science/308298_a_309627]
-
(cunoscut și sub numele de Pasul Bâlea), este un tunel montan situat pe DN7C ("Transfăgărășan") la cota de maximă altitudine a acestuia. Unește rutier văile glaciare "Bâlea" - situată la nord și Capra (prin intermediul circului glaciar drenat de pârâul "Pisica") - situată la sud , asigurând la nivelul Munților Făgăraș trecerea între sudul Transilvaniei și nordul Munteniei. Tunelul - care se află la distanța 116 km și 300 m de la originea argeșeană a "DN7C", străbate creasta Făgărașului între vârfurile "Paltinul
Tunelul Capra–Bâlea Lac () [Corola-website/Science/330603_a_331932]
-
Prahova, Muntenia, România, formată din satele Cernești, Chirițești, Homorâciu, Izvoarele (reședința), Malu Vânăt și Schiulești. Comuna se află în zona montană a județului, în bazinul hidrografic al Teleajenului, pe o vale străjuită de munții Nebunul Mare, Moașa și Trifoiu și drenată de pârâul Crasna. Prin comună trece șoseaua națională DN1A, care leagă Ploieștiul de Brașov prin Vălenii de Munte. La Homorâciu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ102, care duce la Slănic, , , Plopeni, și Ploiești (unde se intersectează cu DN1B
Comuna Izvoarele, Prahova () [Corola-website/Science/310699_a_312028]
-
alte coline din dealurile Bistriței. Această delimitare corespunde Masivului Căliman privit ca unitate montană propriu-zisă, dar, din punct de vedere turistic, aria lui de influență gravitează spre Vatra Dornei (punct de plecare în traseele 1 și 8), cuprinzând Țara Dornelor (drenată de râurile Neagra Sarului și Dorna cu Dornișoara). Situată pe flancul nordic al masivului, Țara Dornelor coboară treptat alcătuind o depresiune largă, cuibărită în inima munților. Spre nord-est zona de influența cuprinde și Valea Bistriței cu viitoarea stațiune climaterică Colibița
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
din bazalte și fragmentate de râuri tributare Mekongului. Platourile din sudul țării se prezintă abrupte spre est(țărmul Mării de Est) și largi spre vest(spre bazinul inferior al Mekongului). Cea mai mare unitate de câmpie este Câmpia Fluviului Roșu, drenată de fluviul omonim, cu formă triunghiulară, poziționată în regiunea golfului Bac Bo. De la nord la sud, țărmul este însoțit de o câmpie litorală îngustă(20-50 km). În sudul extrem se disting câmpia și delta Mekongului(5-8 m altitudine). Vietnamul dispune
Vietnam () [Corola-website/Science/297683_a_299012]
-
adică 132 km cubi/an, reprezentând 25% din debitul din bazinul superior al râului Madeira. Pe cursul aproape de Amazon, debitul mediu al râului Madeira crește până la 31200 de metri cubi pe secundă. Între Guajará-Mirim și Cascadă Teotónio, Madeira primește apele drenate de pe panțele de nord-est ale Anzilor de la Santa Cruz de la Sierra la Cuzco, ale întregului versant sud-vestic al Mâțo Grosso din Brazilia și versantul nordic al lanțurilor muntoase Chiquitos. În Bolivia, bazinul are 850000 km², aproape egal cu suprafațele Franței
Râul Madeira () [Corola-website/Science/321269_a_322598]
-
iarna poate să dureze 4-5 luni. Cele mai ridicate temperaturi medii lunare (între 8°C și 14°C) se înregistrează în iulie. La poalele muntelui, în Brașov, temperatura medie a lunii iulie este de 17,8°C. Munții Postăvarul sunt drenați de o rețea hidrografică densă ale cărei particularități reflectă condițiile fizico-geografice în care s-a format. Cea mai mare parte a pâraielor aparține bazinului hidrografic al Oltului. Numai în sud-est valea Râșnoavei și o serie de afluenți mai scurți aparțin
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
bazinului Prahovei. Pâraiele de pe latura estică - Valea Lunga, Vama, Valea Dragă, Vlădețul sunt tributare Timișului. Cele care se scurg spre vest — Valea Joaderului, Valea Hotarului, Valea Cetății, Valea Cărbunari, Valea Poienii și Valea Cheii se varsă în Ghimbășel. Poiana Brașov este drenată de mănunchiul de afluenți ai Văii Poienii. Pe această vale este situat un lac de baraj artificial folosit pentru agrement. Pâraiele din nordul Munților Postăvarul se varsă în canalul Timiș - Ghimbășel care traversează orașul Brașov. Pâraiele afluente Timișului și cele
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
cu același nume. se află în vestul Elveției. La vest se mărginește cu cantonul Berna, la nord-vest cu Franța, la sud-est cu Lacul Neuchâtel, iar la sud-vest cu cantonul Vaud. Se află în zona centrală a Munților Jura. Lacul Neuchâtel drenează sudul cantonului, iar râul Doubs zona nordică. Este împărțit de obicei în trei regiuni. "Vignoble" se află de-a lungul lacului. Numele său provine de la numeroasele plantații de viță-de-vie de aici. Regiunea numită "Les Vallées" se află mai la nord
Cantonul Neuchâtel () [Corola-website/Science/303766_a_305095]
-
din piatră. Pe fresce, femeile erau reprezentate cu piele palidă, iar bărbații cu piele bronzată sau roșie - li se spuneau și "Foinikes". Orașele minoice erau conectate cu drumuri pavate cu blocuri de piatră tăiate cu ferăstraie de bronz . Străzile erau drenate și facilități de apă și canalizare au fost disponibile clasei superioare prin conductele de lut. Clădirile minoice aveau acoperișuri plate din gresie, ipsos sau lemn și pardoseli cu lespede de piatră. De obicei, pereții mai mici erau construiți din piatră
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
1.369 m. Pricipalul rău care trece prin Zlatna este Ampoiul care care are o lungime de aproximativ 50 km și se varsă în râul Mureș în municipiul Albă Iulia. Râul Ampoi - este principalul curs de apă din teritoriu. El drenează toate apele din zonă. Izvorește de sub Dealul Mare (Dealul Petriceaua - 1220 m) și străbate localitatea pe o lungime de 26 km. Cei mai importanți afluenți ai Ampoiului sunt: Valea Morilor (Valea Viltori) - izvorește de sub Vârful Vilcoi (1348 m) și are
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
de circulație fiind numit sânge. Deoarece sistemul circulator este închis, sângele nu mai vine în contact direct cu celulele diferitor țesuturi, așa cum are loc în cazul hemolimfei. Schimbul diferitor substanțe se face prin intermediul lichidului extracelular (plasma interstițială). Acest lichid este drenat din spațiile intercelulare de sistemul limfatic și devine limfă. Sângele este un țesut lichid de origine mezenchimală, format dintr-o substanță fundamentală interstițială, plasma, în care se găsesc elementele figurate. Raportul dintre volumul plasmei și cel al elementelor figurate se
Sânge () [Corola-website/Science/304787_a_306116]
-
nordică (9-10°C) și partea sudică (10-11°C). Precipitațiile medii anuale sunt între 550-600 mm. Vegetația naturală s-a păstrat doar pe areale extrem de restrânse. Solurile sunt din clasa molisolurilor (cernoziomuri) și solurilor intrazonale (hidromorfe, halomorfe, psamosolurilor în Câmpia Careiului). Drenează aceleași râuri că Dealurile de Vest. Râurile care străbat câmpia au o direcție E-V cu excepția celor din Banat care se orientează NE-SV sau chiar N-S. În partea de câmpie joasă au albii abia schițate și tendințe de
Câmpia de Vest () [Corola-website/Science/306222_a_307551]
-
cultură arheologică ce cuprinde situri datând din epoca bronzului și a cărei se află în apropiere de marginea de est a satului de astăzi, pe dealul "Cetățuia". Localitatea este plasată la o altitudine de 86 m într-o depresiune intracolinară drenată de râul Sărata, situată pe un flanc al Dealului Istrița la extremitatea sud-estică a Subcarpaților Curburii, într- zonă acoperită de o vegetație bogată și la adăpost de vânturi. Climatul depresiunii este temperat-continental, cu veri calde și însorite și fără curenți
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
afecțiune relativ frecventă, acută și cronică, atingând adesea ambii ochi și cu tendința de a recidiva. Ca o consecință a lipirii marginilor pupilei de cristalin mai apare un efect grav: se instalează glaucomul secundar, fiindcă nu mai are cum se drena lichidul apos din ochi. Și după traumatisme, care rup vase din ochi, apare iridociclită cu complicații de glaucom secundar. O altă complicație este cataracta, care trebuie operată. Cauzele pot fi multiple și uneori dificil de determinat. O iridociclită survine adesea
Iridociclită () [Corola-website/Science/304663_a_305992]
-
Bolvășnița și Sebeș. Bistra își are obârșiile sub vf. Custurii și Dealul Negru, izvorând din lacul Bistra, aflat la 1900m altitudine. În drumul său primește apele pârâielor Lupu, Bucovița, Marga și cele ale Bistrei Mărului. Regiunea nord-estică a munților este drenată de pârâul Zeicani și de afluentul lui, Zlatina, ce își poartă apele spre depresiunea Hațeg. În văile și căldările glaciare există mai multe lacuri. Astfel, în căldarea glaciară Oboroacele, se află Iezerul Țarcu, la 1950m, cubărit între grohotișuri. Taul Pietrele
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]