305 matches
-
și îmbujorați. La ora stabilită, a apărut și fata. M-am frecat la ochi, iar dacă n-am făcut-o, gestul tot merita consemnat. Se purtau niște chestii ciudate pe vremea aia: ba pantofiori plați, cu fundiță colorată, ba niște dresuri negre și lucioase, până la glezne (bănuiam că se lipeau ca prenadezul de picior, altfel nu le-ar fi zis „colanți“), ba jachete scurte, din imitație de blugi, ba fuste trei sferturi, umflate ca un gogoșar furios, ba câte-un tricou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
din greșeală un animal de competiție de pe scenă într-un hambar. Fata asta n-avea ce să caute aici, o vedeam în cu totul alte locuri, cu sutiene cu volane sau corsete din piele strânsă, fuste extra-scurte și tocuri-stiletto, dumnezeiești, dresuri până pe pulpe, linse de portjartiere recunoscătoare, fardată impecabil, cu manichiura la zi și chilotul de mătase cu margini de dantelă decupându-i perfect fesele ridicate. Sunt lucruri extraterestre, pe care nu le întâlnești în Facultatea de Litere. Nepotrivirea sărea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
piele întoarsă (botul ascuțit, feminin, după care mă omoram, mi-era interzis). Partea de jos a fustei în carouri, puțin deasupra genunchilor. Bluza albă, desfăcută, cu gulerele scoase peste puloverul lila (se purta combinația). Puteam să completez liniștit spațiile libere: dresurile negre, calde, lipicioase; chilotul cu model floral, decupat în spate; maioul de mătase (pe vremuri, i se zicea furou); lănțișorul de-argint de la gât (îi înlocuise crucea cu-o mică perlă gri, prelinsă între sâni). Jocul privirii pe mulajul pielii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
piața privirilor clandestine. Când năvăleau în pantaloni, se schimba treaba. Splendorile medicinei de întreținere se transformau în niște hoteliere amorfe și plictisitoare, îmbrăcate aseptic, în craci tubulari, albi, de dispensar. Iarna, făceau zig-zaguri prin cameră în ciorapi flaușați, trași peste dresurile groase de flanelă și înghesuiți în sabotul spitalicesc, cu talpă de tanc. Ochiul patina pe materialul stufos: alb, negru, iar alb, acoperind toate formele și deteriorând plăcerea. În timp ce eu le cercetam în intimitatea laboratoarelor, eram la rândul meu urmărit. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de forme și dimensiuni), tatuajul larg de pe crupă sau cel minuscul de pe umăr (un fluture mizerabil, de cerneală violet), saboții cu toc înalt, ascuțit (făcând din orice gleznă un premiu), brățara de picior, subțire, din aur (purtată diabolic ziua, sub dresurile negre de mătase), părul vopsit în două culori (se chemau „gheruțe“ și-ți venea să le simți înfipte-n abdomen) - toate, dar absolut toate, mă făceau să tremur de satisfacție. N-aveam nevoie de ceva concret, nu se punea problema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Almanahul Cinema), trecând prin paturile sordide și reci ale căminelor studențești din Grozăvești (unde, în întuneric, căutam sexul Feliciei și mi se dădea peste degete) și ajungând la doctorițele de la Policlinica 11 (pe care le supravegheam din bucătărie întinzându-și dresurile pe sub halat), nimic nu funcționa. Ceva lipsise întotdeauna, lucrasem în pierdere, parcă neprofesionist. Cosmosul Feliciei nu fusesem eu, ci poezia ei neuro-disociată (scria niște mizerii postmoderne, copiate, cu motănei care învârt printre mustăți jucării, bile, comete, șoseaua Ștefan cel Mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
copiate, cu motănei care învârt printre mustăți jucării, bile, comete, șoseaua Ștefan cel Mare și tramvaiul 21), iar pe doctorițe le căuta întotdeauna altcineva la ieșire: un soț devotat sau un amant perseverent, gata să se bucure de comoara de sub dresuri. Cât despre Claudia Cardinale, nu realizasem nici o afacere: acum purta riduri, un palton până la glezne și punguțe fleșcăite de botox. Și totuși, când mă așteptam mai puțin, una din poveștile de dragoste pe care le cloceam la intersecția imaginației mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
generală, nu părea mai mult decât una din invențiile bunicului Vitalian, o colecție de linguri topite, turnate pe Smârdan sau la Curtea Sticlarilor. După icoană, interesul se muta imediat la comodă. Două nivele etalau trofeele Mariei: sute de chiloți, sutiene, dresuri, corsete, jartiere, portjartiere, exact așa cum îmi imaginasem în visele adolescenței. Trebuia doar să tragi de mânere și să plonjezi în sertar, în intimitatea țesăturilor. Sosiseră în Dorobanți odată cu puloverele, sortate pe căprării; când Maria pleca la „Hanul cu Tei“, răsturnam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
slăbănoagă, cu breton și picioare osoase, cu care să ieși doar noaptea prin Grozăvești; m-ar fi enervat să-i ating fundul plat și inert, de tocilară în blugi. Mă iritau și combinațiile asexuate în care, sub fusta mini și dresurile groase, apăreau ghetuțele de fetru, ca niște ghiulele prinse de glezne; spre deosebire de Sebastian, feminitatea lor băiețească îmi displăcea. Nu suportam nici gestul cu șuvița aranjată delicat după ureche, până când părul nu se mai dezlipea de cap, iar urechile rămâneau mijite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
păreau de departe cei mai tari: scoteau baloți de haine, pe care îi vindeau pe nimica toată). Le puteam recita corect, de la stânga la dreapta sau invers, în funcție de cerințe. Vitrinele te îmbiau cu manechine lăptoase, fără ochi, dar lipite de dresuri negre, întinse la maxim pe portjartiere. Îți plesnea privirea pe pulpele cerate. Mai străluceau și unele rozacee, medicinale, cu seturi năpraznice de chiloți suprapuse peste abdomenul balonat: păpușile Triumph, care făceau reclamă la „Mamma-Slip“. Intram în magazine și mă trezeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și chestiunea națională în care combate doctrina "naționalismului cultural" propusă de austromarxiștii Otto Bauer și Karl Renner ca soluție la problema națională în imperiile multinaționale cum era cel habsburgic. Recunoscând în ea un naționalism travestit care vrea să treacă în dresuri socialiste, Stalin o atacă virulent cu scopul de a-i expune consecințele nefaste. Curiile naționale imaginate de austromarxiști ca forurile desemnate de fiecare națiune pentru a-i gestiona activitățile spirituale și patrimoniul cultural vor avea ca efect destrămarea solidarității proletare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
om atât de versat întru ale prezidențiilor nu are nevoie de lecții în materia aceasta. În adevăr, în nici o materie din lume nu se cade ca cineva să-și pună mintea cu oamenii în cari nimic nu mai e de dres. Dar o facem pentru a aproba opoziția, care a părăsit Senatul îndată ce prezidentul a mai dat cuvântul d-lui Grădișteanu în contra tuturor uzurilor parlamentare, prefăcând acest Corp într-un convent care discută, în afară de guvern, până și prerogativele Coroanei. Nu doar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
singur poate arunca pietre în baltă, " pe cari nici un înțelept nu le mai poate scoate. La 1866, când era ministru al instrucției publice, adresa circulare către directoarele de școale de fete, invitîndu-le ca nici ele să nu se dea cu dres pe față și să nu poarte malacoave, nici să 'ngăduie ca fetițele să se dea cu dres. Tot astfel platonizează și acum în circulare lungi și scurte cu Chirițopolii și Simuleștii respectivi. {EminescuOpXII 241} român legea creștină. Românii sunt creștini
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
când era ministru al instrucției publice, adresa circulare către directoarele de școale de fete, invitîndu-le ca nici ele să nu se dea cu dres pe față și să nu poarte malacoave, nici să 'ngăduie ca fetițele să se dea cu dres. Tot astfel platonizează și acum în circulare lungi și scurte cu Chirițopolii și Simuleștii respectivi. {EminescuOpXII 241} român legea creștină. Românii sunt creștini; dar ei au unele moravuri și obiceiuri cari sunt străine creștinismului, Astfel soarele este sfânt la români
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
singur poate arunca pietre în baltă, " pe cari nici un înțelept nu le mai poate scoate. La 1866, când era ministru al instrucției publice, adresa circulare către directoarele de școale de fete, invitîndu-le ca nici ele să nu se dea cu dres pe față și să nu poarte malacoave, nici să 'ngăduie ca fetițele să se dea cu dres. Tot astfel platonizează și acum în circulare lungi și scurte cu Chirițopolii și Simuleștii respectivi. {EminescuOpXII 242} pentru a ridica cursul acțiunilor Băncii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
când era ministru al instrucției publice, adresa circulare către directoarele de școale de fete, invitîndu-le ca nici ele să nu se dea cu dres pe față și să nu poarte malacoave, nici să 'ngăduie ca fetițele să se dea cu dres. Tot astfel platonizează și acum în circulare lungi și scurte cu Chirițopolii și Simuleștii respectivi. {EminescuOpXII 242} pentru a ridica cursul acțiunilor Băncii Naționale, Casa de Depuneri să primească aceste acțiuni și să facă împrumuturi pe ele, socotindu-le drept
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
religie; arată mult respect pentru Papă. Ia comuniunea deseori și venerează relicvele sfinților; este devotată Fecioarei“ După îndeplinirea tuturor obligațiilor, își primea copii, care se delectau cu mobila special făcută pentru ei: un scaun din catifea verde cu franjuri și dresuri aurite pentru Ludovic și un cărucior din mătase roșie pentru Monsieur. Un element deosebit de important pentru relația dintre mamă și fiu este faptul că Ludovic, în timpul ceremonialului de trezire al reginei, îi înmâna cămașa. Aceasta era îndatorirea uneia dintre doamnele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și chestiunea națională în care combate doctrina "naționalismului cultural" propusă de austromarxiștii Otto Bauer și Karl Renner ca soluție la problema națională în imperiile multinaționale cum era cel habsburgic. Recunoscând în ea un naționalism travestit care vrea să treacă în dresuri socialiste, Stalin o atacă virulent cu scopul de a-i expune consecințele nefaste. Curiile naționale imaginate de austromarxiști ca forurile desemnate de fiecare națiune pentru a-i gestiona activitățile spirituale și patrimoniul cultural vor avea ca efect destrămarea solidarității proletare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
scaun...și au robit tot târgul Iașilor și puindu-se cu tabăra cazacilor supt Codru, împerejurul sfintei mănăstiri, au prins pe călugări și i-au muncit și le-au luat toate averile și bucatele, lăsându-i numai cu trupurile, iar dresurile ce le-au avut toate le-au rupt și le-au călcat în glod, fără numai un ispisoc...de la Vasile (Lupu) voievod, dar și acela rupt și stricat, fără pecete, fără mătasă.” - După aceasta a venit Stefăniță Lupu voievod, mărite
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
aveam noi în acel moment. A doua zi dimineața ne-am sculat cu noaptea în cap, că aveam multe de făcut. Am pus ultimele lucruri în geamantane lăsându-ne doar hainele pe care trebuia să le îmbrăcăm pentru drum și dresul de baie că nu concepeam să nu mai facem plajă pentru ultima dată, mai ales că afară se arăta o zi minunată. După toate acestea, Janeta mi-a spus: Acum la treabă, mamă! Da, vom face curat lună, ca să lăsăm
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
fapte, de naturalețea lor, de lipsa de artificiu, de limba lor neforțată și sudată perfect pe fapte. Să ne amintim de moș Bosanc, crescătorul păsărelelor de la „Lutărie”, de mierloiul lui iscusit, mierloiul Dumitru, care cânta un număr de cântece, după dresuri. Despre granguri și ciocârlii. Ciocârlia este zveltă, mai presus decât orice pasăre existentă. Se înalță în slava cerului. Și câte și iar câte, nemaiîntâlnite. Ce rezonanță a avut sufletul său la toate! Termin, dorindu-vă numai bine și mulțumire sufletească
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
tricotate sau croșetate: 6114.10.00 - Din lână sau par fin de animale - 30 6114.20.00 - Din bumbac - 30 6114.30.00 - Din fibre sintetice sau artificiale - 30 6114.90.00 - Din alte materiale textile - 30 61.15 Ciorapi-chilot, dresuri, ciorapi, șosete și alte articole similare, inclusiv ciorapii pentru varice și încălțăminte fără talpă aplicată, tricotate sau croșetate: - Ciorapi-chilot: 6115.11.00 -- Din fibre sintetice, având finețea firului simplu sub 67 decitex p/st 30 6115.12.00 -- Din fibre
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
dat gheară / Și la tors v-a dat mustețe.” (M. Eminescu) Caracteristici verbaletc "Caracteristici verbale" Supinul poate dezvolta construcții sintactice specifice verbului: ca regent al unui complement direct, de exemplu: „...Scoase vornicul din sat pe oameni la o clacă de dres drumul.” (I. Creangă) sau, mai rar, al unui complement de agent: Acesta nu e un roman de citit de către oricine. Cât privește categoriile gramaticale, supinul le refuză deopotrivă și pe cele nominale (gen, număr, caz) și pe cele verbale (timp
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și leneșă la întors.” (M. Eminescu) Caut apă bună de băut. • complement: A dat de băut la toți. „Dar când auzeam de legănat copilul, nu știu cum îmi venea...” (I. Creangă) • atribut: „...Scoate vornicul din sat pe oameni la o clacă de dres drumul.” (I. Creangă) În relație cu verbe de aspect, supinul intră în structura unor constituenți dezvoltați, prin care se realizează diferite funcții sintactice: • predicat dezvoltat: S-a apucat de citit. „Și... unde nu s-a apucat și el, în ciuda Morții
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Rețeta nr. 57 Ciorbă de perișoare Ingrediente: Pentru ciorbă: 2 morcovi, 2 pătrunjei rădăcini, o țelină mică, 2 roșii sau o lingură de pastă tomate, un os cu măduvă, 1 l borș acru, 1 ou și 2 linguri smântână (pentru dres ciorba), un ardei iute, sare. Pentru perișoare: 500 g carne tocată, o ceapă, 2 linguri orez, 1 ou, sare, piper. Mod de preparare: Osul se pune la fiert in 3 l apă rece. Se adaugă zarzavaturile de mai sus după ce
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]