409 matches
-
convinge de gradul de Însușire al exercițiului, se lasă câinele culcat sau așezat și se Îndepărtează de el fără să fie observat, pentru a constata dacă a rămas pe loc. pentru reușită este recompensat imediat. În scopul observării reacției câinelui, dresorul, după ce s-a ascuns, se folosește de ajutorul său care poate constata dacă patrupedul a rămas În aceeași poziție, iar dacă Încearcă să se ridice i se dă aceiași comandă de către dresor. d. Chemarea la stăpân (dresor) și acordarea repausului
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
este recompensat imediat. În scopul observării reacției câinelui, dresorul, după ce s-a ascuns, se folosește de ajutorul său care poate constata dacă patrupedul a rămas În aceeași poziție, iar dacă Încearcă să se ridice i se dă aceiași comandă de către dresor. d. Chemarea la stăpân (dresor) și acordarea repausului. Când stăpânul vrea să-l readucă lângă el sau să-l astâmpere din Încercările necontrolate după ce a fost lăsat liber, este chemat prin comanda „AICI”. Pentru a-l obișnui cu această comandă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
observării reacției câinelui, dresorul, după ce s-a ascuns, se folosește de ajutorul său care poate constata dacă patrupedul a rămas În aceeași poziție, iar dacă Încearcă să se ridice i se dă aceiași comandă de către dresor. d. Chemarea la stăpân (dresor) și acordarea repausului. Când stăpânul vrea să-l readucă lângă el sau să-l astâmpere din Încercările necontrolate după ce a fost lăsat liber, este chemat prin comanda „AICI”. Pentru a-l obișnui cu această comandă se folosește o curea lungă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
deplină. e. Deprinderea cu lovituri de băț se face cu scopul ca, atunci când este lovit cu asemenea obiecte sau alte corpuri contondente, să nu se intimideze ci, dimpotrivă, să devină mai agresiv și să atace. Exercițiul Începe În timpul jocului, când dresorul amenință câinele cu o nuia până când acesta nu se mai sperie, nu mai fuge, ci se repede la băț și la persoana care Îl lovește. Pentru acest exercițiu instructorul se 154 folosește de ajutorul altei persoane care, de asemenea, este
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
otrăviți câini devotați și valoroși, În curțile stăpânilor lor, cărora le-au fost aruncate pe stradă sau În curte alimente otrăvite și Îngurgitate de aceștia. Pentru a obișnui câinele cu refuzul acestor alimente, se leagă câinele de un țăruș, iar dresorul se ascunde Într-un loc de unde Îl poate urmări cu privirea, În timp ce ajutorul său, travestit, Îi aruncă pe stradă sau În curte bucăți de carne, după care dispare. Se lasă câinele să vină spre bucata de carne, iar când se
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
să fie constrâns și să-i fie teamă de noi, pe baza unor excitanți stimulativi, cum sunt: cuvântul de laudă „BRAVO”, mângâierea cu mâna, oferirea unor alimente etc. Această metodă are și unele dezavantaje Întrucât nu asigură obediența totală față de dresor, Îndeosebi când este distras din munca sa execuțională de unii excitanți prezenți În apropierea sa, motiv pentru care se combină cu prima metodă. Metoda imitației. Aceasta presupune executarea unei comenzi de către câinele Începător, alături de unul dresat, prin imitarea lui. Se
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
sunt odihnite și relaxate. Cât privește locul unde se desfășoară exercițiile, se recomandă să se evite zonele aglomerate, poluate de zgomote și substanțe toxice, lătratul altor câini, care pot oricând să-i distragă atenția de la activitatea sa principală. Un bun dresor nu va purta niciodată alte „discuții” cu câinele În timp ce dresajul se află În plină desfășurare, decât cele care se referă la o comandă pe care urmează s-o execute, deoarece este posibil ca la un moment dat acesta să nu
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de zgarda câinelui un tub În care se află informația pe care dorește s-o transmită și printr-o comandă este trimis la domiciliu, În fugă sau la pas. În acest scop, se procedează astfel la locul de dresaj: ajutorul dresorului, după ce s-a jucat cu câinele, pleacă din fața lui la domiciliul stăpânului, În timp ce acesta din urmă leagă de zgarda câinelui un tub care conține mesajul dorit și-i dă comanda „DU”, pornindu-l pe urma ajutorului. La poarta casei, care
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
ca acesta să Își semnaleze sosirea următoare prin lătrat. În felul acesta, stăpânul va putea să-l stăpânească și să-l folosească pe prietenul său patruped În scopul descris mai sus. Apare Însă o problemă legată de revenirea câinelui la dresor care, din diferite motive, este mai dificil de realizat. Totuși, o asemenea deprindere Începe de la terenul de exerciții, când ajutorul și câinele se Întorc acasă după o joacă. Ajuns acasă, Îi leagă de zgardă un tub după care, prin comanda
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
mai dificil de realizat. Totuși, o asemenea deprindere Începe de la terenul de exerciții, când ajutorul și câinele se Întorc acasă după o joacă. Ajuns acasă, Îi leagă de zgardă un tub după care, prin comanda „MIROS” Îl pune pe urma dresorului, dându-i-se apoi și comanda „DU”. Dacă nu vrea să plece singur Îl Însoțește și repetă exercițiul până pleacă singur. Când câinele ajunge la locul unde se află dresorul, acesta va desface tubul și va pune câinele În poziția
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
tub după care, prin comanda „MIROS” Îl pune pe urma dresorului, dându-i-se apoi și comanda „DU”. Dacă nu vrea să plece singur Îl Însoțește și repetă exercițiul până pleacă singur. Când câinele ajunge la locul unde se află dresorul, acesta va desface tubul și va pune câinele În poziția „așezat”, mângâindu-l și recompensându l totodată. 2. Formarea câinelui-lup pentru paza exclusivă a casei și a bunurilor din gospodărie Cunoscând bine și executând Întocmai comenzile, se poate aprecia că
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pe baza simțurilor cu care prospectează și tatonează mediul și viața, Încă insuficient cunoscută. Se obișnuiește treptat cu noua viață și nu-l mai surprind vicisitudinile ei, acumulează noi cunoștințe despre ființele vii ce-l Înconjoară, Îndeosebi În prezența instructorului, dresorului și a altor persoane care se ocupă de el. Pe timpul creșterii, tineretul canin este preocupat de hârjoana zilnică, de tolăniri, ciocniri și rostogoliri pe iarbă, de alergări 164 interminabile pe teren Întins. Este deosebit de fericit și pare mândru că este
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
vocii, apariția unor tumori și formații epidermice pe corp, Îngrășarea și instalarea unei respirații tot mai anevoioase. Despre reacția și comportamentul câinelui-lup În timpul procesului de Învățare și imprimare a unor deprinderi prin dresaj este de arătat că orice crescător sau dresor trebuie să posede cel puțin noțiuni elementare În această direcție. Fără a intra În detalii, dorim 173 doar să subliniem că acest proces de Învățare și cunoaștere presupune și implică cel puțin unele noțiuni de fiziologie și psihologie canină. Un
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
substantivele omule, domnule, bunicule, moșule, unchiule etc. • substantive etnonime: albanezule, danezule, italianule, turcule etc. Face excepție substantivul român care prezintă ambele forme: române/românule; • substantive formate prin derivare, care evită prin dezinența -ule omonimia cu femininul plural: muncitorule, semănătorule, învățătorule, dresorule, artistule; când omonimia nu s-ar fi produs, substantivele pot primi și dezinența -e: rotare/rotarule, directore/directorule, profesore/profesorule etc. Alegerea între cele două dezinențe este condiționată sintactic și stilistic. Forma cu -e este, în general, neutră sub aspect
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau ungaro-vlahă” de sorginte rromani, demonstrează capacitatea de adaptare și perenitate a acestui neam, socotit ca fiind ateritorialfără patrie și obârșie etnică. 5. 12. Ursarii se ocupau cu dresarea urșilor și prezentarea unor spectacole itinerante. Strămoșii lor au fost magicieni, dresori, saltimbanci etc. Pe lângă spectacolul lor clasic cu ursul În program mai intrau și lăutarii sau diverse numere de circ. În Evul Mediu, colindau satele și orașele cu ursul, câștigându-și astfel traiul. După ce arta dresajului a dispărut, la Începutul secolului
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
rrome cum ar fi: Ștefan Bănică (muzică de revistă și de voie bună, romanțe), Johny Răducanu (jazz), Andra și Pepe (muzică ușoară) ș.m.a. De unde vine denumirea de ursari? Se poate avansa ideea că rromii talentați la muzică erau solicitați de dresori (circari) pentru a realiza dresajul urșilor. Astfel, puiul de urs adus din sălbăticie era pus cu picioarele pe jăratec În timp ce muzicantul Îngâna o melodie la un instrument. După un timp jăratecul era Îndepărtat, rămânând doar muzicantul cu melodia, care declanșa
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
aici a rezultat o altă meserie specifică rromilor, negustoria cu cai sau geambășia. O altă ocupație pierdută În zilele noastre a fost ursăritul sau umblatul cu ursul, practicat de către ursari. Ursăritul era o meserie, iar ursarii erau deseori solicitați de dresori. Dresarea puilor de urs era drastică. În sunetul muzicii, puiul era pus cu picioarele pe jăratic, iar ursarul cânta la un instrument oarecare. După o vreme, rămânea numai melodia, care Îl determina pe urs să “joace”. Greoiul animal, ținut În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
obsesiile, fobiile și „proastele obiceiuri” - atât la om, cât și la animale. A doua modalitate ar putea fi numită „tehnica suprasaturării”1. Guthrie a avut în vedere efectele negative ale oboselii. El l-a invocat pe prietenul său, un priceput dresor de câini, care susținea că o ședință de dresaj nu trebuie să dureze mai mult de zece minute, întrucât intervine oboseala; ea declanșa la animal un fel de „lehamite”, care anula orice „chef” al animalului de a persevera în învățarea
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
140). La nivelul comportamentului practic, rezultatele cele mai convingătoare sunt cele din domeniul dresării animalelor. În timp ce acrobațiile animalelor nu au fost de un interes deosebit din punct de vedere teoretic, nu este corect să considerăm rezultatele ca reflectând numai abilitatea dresorului. Aceste demonstrații practice servesc ca suport empiric important pentru anumite aspecte ale sistemului - un fel de suport foarte necesar teoriilor învățării și care până la Skinner lipsea. Nici un alt teoretician al învățării nu a putut dresa un animal, în fața unui public
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de trist. Și va fi tot atît de vesel” - sfîrșește Pe cine căutați?; ultimele rînduri din Obrazul de cretă, elogiind „viața”, o echivalează metaforic deopotrivă cu „un luceafăr găurind toate cărțile, toate zidurile” și cu un „bici Încordat În cușca dresorului”, sub semnul definitiv al „singurătății”; În Poemoterapie, spectrul solitudinii se conturează În „plecarea celor din urmă prieteni”, pe o corabie incendiată; În Copacul-centaur libertatea poetului rămîne limitată la reveria dintre „pereții strîmți” ai odăii, iar după elogiul „scrisului dumnezeiesc de
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
una după alta? Ce se află între gard și drum? Care roată nu se învârtește când merge mașina? De ce barza stă într-un picior? Care este diferența între somn și căscat? Ce nu poți cântări? Care e culmea priceperii unui dresor? I-a ascultă, aici frate, Ce cuvinte încurcate! Ți se limbă, plimba-n gură să spui frământări de limbă. Un vultur stă pe pisc, cu un pix în plisc. Iapa sură întră-n șură la întorsură cu o trăsură cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
eu ce văzusem cu un an în urmă. Anul ăsta bâlciul a fost mai mare ca oricând. De cum a sosit în orașul nostru, s-a pornit o paradă strălucitoare. Jongleori, clovni, iluzioniști defilau prin centrul orașului îmbrăcați în costume multicolore. Dresorii au adus animale exotice. Megafoanele umpleau străzile de muzică și reclame. În față, pășea încet, imperturbabil un elefant ce purta la gât o pancartă uriașă: "Vă invităm să petreceți clipe de neuitat alături de noi. Numai anul acesta veți vedea o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
oare inspirate de secretarul de stat? De președinte? Sau Alsop - un simplu cet)țean american, dar, În același timp, prin poziția sa, un om al destinului - și-a luat asupra lui misiunea de a plesni din biciul destinului că un dresor În arenă unui circ În cel mai pur stil Toulouse-Lautrec. Israel, spune Alsop, nu s-a adaptat la faptul c) relațiile Americii cu ț)rile arabe s-au schimbat. „O asemenea adaptare este acum mai urgent) ca oricând, dac) voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Drosu, N.: 288 Drugoi („viorist“): 399 Dubasov, F.V.: 356 Duca, I. G.: 19 Dumas, Al. (tatăl): 137 Dumas, Al. (fiul): 270 Dumitrescu, A.P.: 266 Dumitrescu, Dimitrie: 111 Dumitrescu (Dimitrescu), I. Procop: 256, 257 Dumitrescu Tasianu: 218 Dumitru, Ion: 261 Dunski (dresor de cai): 139 Echao (ministru spaniol): 200 Economu, Ciru: v. Oeconomu (Econo mu), Ciru Eleuteriad, Paul: 266 Eliad, Gr.: v. Heliad, Gr. Elias, Jacques: 266 Eliat, Oscar: 234 Elisabeta de Wied (regina României): 65 Ellias, M.I.: 88, 89 Eminescu, Mihai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
București, 1972; Acustica rănilor, București, 1980; Vitralii de voci, București, 1996; Născut în Capricorn, București, 1997; Riposta rocilor, București, 1997; Strigătul statuilor, București, 1997; Viitoristica mea. Profiluri lirice, București, 1997; Viteze de viziuni, București, 1997; Daliile decid duminica, București, 1997; Dresorul depărtărilor, București, 1997; Emite zenitul, București, 1997; Feerie de fiori, București, 1997; Haide Hyperionic, București, 1997; Apocalipsa timpilor mei, București, 1999. Repere bibliografice: Emil C. [Emil Cioran], „Cuib și zbor”, PRV, 1938, 1162; Mihail Chirnoagă, Ofițeri care scriu, CL, 1939
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288720_a_290049]