402 matches
-
pe mine". O rază de speranță în direcția eliberării psihice apare atunci când omul realizează că, pe fotoliul gol din încăpere, se cuibărise creatura invizibilă (17 august): "Cu un salt furios, un salt de animal revoltat care vrea să-și sfâșie dresorul, am străbătut camera să pun mâna pe el, să-l sugrum, să-l ucid! Dar scaunul, înainte ca eu să ajung până acolo, s-a răsturnat ca și când cineva ar fi fugit...". Acesta pare un semn clar al vulnerabilității inamicului: Deci
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
unanim acceptate. Mi s-a întâmplat de câteva ori să le calc. Rămân răni. Dacă ți se dă rația de grăunțe și apă și te lasă să cânți puțin, chiar dacă cu aripa legată, mai uiți. Dar fără grăunțe, doar cu dresori. Mai bine, mai clar, mai clar, se văd mai clar îngrășămintele rău mirositoare cu care încearcă să-și încropească fiecare sera sa cu flori și floricele ? Florile cad la primul vânt, la prima ploaie, arșiță sau ninsoare. Ortansa tace, ascultă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Misiunea generațiilor tinere e să transforme iluziile înaintașilor în decepții. El scruta infinitul. Și ceilalți îl credeau șasiu. Imploră mai curând statuile. Nici semenii nu te vor ajuta mai mult. Învingătorul nu cere, pretinde. Leii de la circ își mănâncă uneori dresorii crezând că pot deveni liberi. Ideile prigonite capătă un luciu de noblețe, chiar dacă sunt ușor imbecile. Și slujitorii Inchiziției erau convinși că servesc binele și adevărul. Să-l prețuim totuși pe omul actual. Nu se știe ce ne va aduce
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
făcut vreodată. Cântărețul mai zise două cântece vechi și se retrase. Țiganca stătu jumătate de ceas ca pe ace și ieși după el. Intră în odaia improvizată a artiștilor, unde dădu peste îmblînzitoarea de șerpi despuiată pe jumătate, gâdilată de dresorul de porumbei și râzând vulgar. Cristian Vasile era la o circiumă din preajmă. Nu mânca niciodată în localul unde cânta. îl găsi la circiumă, stând la o masă, singur, cu un pahar de absint. I se așeză în față. Băură
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Privirea nu înseamnă retina. Șoimii văd mai bine ca noi, dar ei nu au privire. Câinele nu-și recunoaște stăpânul într-o fotografie. Animalul este sensibil numai la indici. El nu decuplează stimulul și obiectul reprezentat (un tigru își recunoaște dresorul numai dacă acesta stă în picioare). Omul este singurul mamifer care vede dublu. Retina îi transmite o formă căreia creierul îi analizează semnificația. El poate așadar, în fața unei icoane, să vadă în același timp planșa de lemn, acoperită cu un
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ajuns Înapoi la sediul central, o anchetă de proporții era În plină desfășurare. Inspectorul Insch triplase numărul de agenți pe care Logan Îi chemase să dea o mână de ajutor și acum peste patruzeci de polițiști În uniformă, plus patru dresori de câini cu tot cu ciobăneștii lor germani, erau afară În ploaia rece ca gheața, cercetând fiecare grădină, clădire publică, adăpost, tufiș sau șanț dintre casa lui Richard Erskine și magazinele de pe Victoria Road. Ofițerul de serviciu le spuse că Duncan Nicholson
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
propria strălucire, pentru a nu Întuneca și chiar anéantir materialul imediat următor. Regulile jocului se impun În chip inevitabil. La fel cu chipeșul tigru regal din Bengal, care Își trage gheara, pentru a nu șterge dintr-o singură lovitură chipul dresorului care tremură, vom ține seama, fără a depune Întru totul scalpelul critic, de exigențele pe care genul le presupune din start. Vom fi buni prieteni ai adevărului, dar mai buni ai lui Platon. Atari scrupule, va replica fără doar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
va fi tot atât de trist. Și va fi tot atât de vesel” - sfârșește Pe cine căutați?; ultimele rânduri din Obrazul de cretă, elogiind „viața”, o echivalează metaforic deopotrivă cu „un luceafăr găurind toate cărțile, toate zidurile” și cu un „bici încordat în cușca dresorului”, sub semnul definitiv al „singurătății”; în Poemoterapie, spectrul solitudinii se conturează în „plecarea celor din urmă prieteni”, pe o corabie incendiată; în Copacul-centaur libertatea poetului rămâne limitată la reveria dintre „pereții strâmți” ai odăii, iar după elogiul „scrisului dumnezeiesc de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
n-aveam prea multă grijă. Mai mult mă nemulțumea pasiunea cu care nevastă-mea discuta afacerile și atenția matură cu care cântărea totul [...] Ca o tigroaică vag domesticită, în care se deșteaptă pornirea atavică, atunci când, culcată cu capul pe pieptul dresorului și-i linge mâna, dând de sânge, îl sfâșie pe imprudent, tot așa aveam impresia că întâmplarea cu moștenirea trezise în femeia mea porniri care dormitau latent, din strămoși, în ea. (C. Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
zgomot auzit de om de la 40 de metri poate fi decelat de câine de la numai 24 de metri ș.a.m.d. Pe această bază, dat fiind posibilitatea câinilor de a distinge exact tonul comenzilor ce le sunt adresate de stăpâni/dresori, dresajul se poate realiza mai repede, pentru că asociază tonul comenzilor (mai aspru sau mai domol) cu ceea ce le este permis să facă sau să nu facă. Compensarea și potențarea unui simț mai puțin dezvoltat prin acuitatea altora este caracteristică la
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
străini, mai ales austrieci și germani, s-au preocupat pentru a da o mână de ajutor victimelor războiului, În urma căruia au rămas fără vedere o mulțime de soldați. Dacă s-au obținut rezultate bune În această direcție, este meritul specialiștilor dresori și a celor doi elevi: nevăzătorul și câinele-lup. Dar nu numai războaiele aduc atât de mulți nevăzători pe lume, ci și numeroasele accidente cotidiene, unele boli ereditare dobândite de om pe parcursul vieții sale, care Îngroașă permanent rândurile acestei categorii de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
linia descoperirii drogurilor și țigărilor de contrabandă este câinele „EBURG” din cadrul Poliției de frontieră. Formarea și specializarea câinilor În această direcție este nu numai urmarea calităților și receptivității lor, ci și a complexității exercițiilor de dresaj concepute și aplicate de dresorii din Ministerul de Interne, de la școlile de dresaj și de la unitățile teritoriale de grăniceri, În dotarea cărora se află aceste minunate exemplare patrupede. GENETICA ȘI AMELIORAREA APLICATE ÎN CREȘTEREA CÂINELUI-LUP 1. Explicarea unor termeni de genetică și ameliorare pentru crescătorii
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
hiperagresive se elimină de la reproducție, precum și cele fricoase, apatice, cu o combativitate lentă. Voința de a Învăța este plăcerea și dorința unui câine de a face ceva, de a răspunde la comenzi și de a aporta unele obiecte aruncate de dresor. Alții se plictisesc repede după ce execută câteva comenzi, obosesc sau pur și simplu așteaptă să fie lăsați În pace, rămânând impasibili la tot ce li se cere. Unii dintre aceștia pot fi recuperați dacă suportă și Își Însușesc corectările la
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
atitudine care să nu exprime agresivitate, ci tendința de teamă, de a se retrage din fața câinelui (face inițial un pas Înainte, apoi se retrage câțiva pași) invitând, parcă, câinele să-l atace. Când câinele se decide să atace, la Încurajările dresorului, din lupta care se declanșează „infractorul” trebuie să iasă Întotdeauna Învins, iar câinele să fie lăudat și recompensat. Examenul psihologic corect creează posibilitatea alegerii judicioase a dresorului, pe durata dresajului, având În vedere tipul de sistem nervos la care predomină
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
parcă, câinele să-l atace. Când câinele se decide să atace, la Încurajările dresorului, din lupta care se declanșează „infractorul” trebuie să iasă Întotdeauna Învins, iar câinele să fie lăudat și recompensat. Examenul psihologic corect creează posibilitatea alegerii judicioase a dresorului, pe durata dresajului, având În vedere tipul de sistem nervos la care predomină fenomenele de excitație, neputând fi Încredințat unui om hipersensibil, nervos, deoarece niciodată nu va exista răbdarea necesară din partea fiecăruia de a se Înțelege Între ei. Dacă acest
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pentru a imprima cât mai clar câinelui un anumit mod de a răspunde la comenzile stăpânului. Atât educația cât și dresajul sunt acțiuni dificile și anevoioase, greu de realizat, care necesită răbdare, timp, intuiție și pricepere din partea stăpânului și a dresorului. Succesul În realizarea fiecărei acțiuni de formare a deprinderilor dorite presupune un drum lung și istovitor, atât pentru patrupedul subiect al acțiunii respective, cât și pentru cel care se ocupă de această treabă. Deci rezultatele ce se pot obține pe
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
unele calități și Însușiri Înnăscute, printre care primează atașamentul față de specia canină. În cadrul procesului de dresaj și pentru reușita acestuia nu este suficient să ne bucurăm doar de calitățile și de deprinderile spectaculoase ale câinelui, ci este nevoie ca și dresorul să dispună de anumite calități specifice. Mai Întâi, trebuie să aibă capacitatea de a cunoaște bine câinele, sub toate aspectele; să aibă cunoștințe de anatomia și fiziologia câinelui, să-i cunoască bine firea, să-i descopere toate calitățile native și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
trebuie să aibă capacitatea de a cunoaște bine câinele, sub toate aspectele; să aibă cunoștințe de anatomia și fiziologia câinelui, să-i cunoască bine firea, să-i descopere toate calitățile native și Întregul potențial fiziologic și energetic. Cât privește persoana dresorului, sunt de subliniat și de reținut câteva aspecte mai importante și anume: să iubească patrupedul și să se atașeze rapid de el, să aibă el Însuși un caracter blând, răbdător, hotărât și consecvent, să persevereze În formarea deprinderilor de către câine
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
să aibă el Însuși un caracter blând, răbdător, hotărât și consecvent, să persevereze În formarea deprinderilor de către câine. Trebuie știut că toate acestea câinele le simte, În mod deosebit afecțiunea ce-i este acordată, reacționând ca atare În Împrejurările date. Dresorul trebuie să aibă vocație pentru a dresa un câine, să aibă experiență și să fie născut pentru așa ceva. Indiscutabil că dresorul trebuie să aibă bune cunoștințe de psihologie canină, pe care să le aplice În funcție de firea și comportamentul câinelui pe
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
toate acestea câinele le simte, În mod deosebit afecțiunea ce-i este acordată, reacționând ca atare În Împrejurările date. Dresorul trebuie să aibă vocație pentru a dresa un câine, să aibă experiență și să fie născut pentru așa ceva. Indiscutabil că dresorul trebuie să aibă bune cunoștințe de psihologie canină, pe care să le aplice În funcție de firea și comportamentul câinelui pe care Îl dresează. Trebuie să fie creativ și novator În tot ceea ce face, pentru Însușirea corectă de către câine a exercițiilor ce
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pe care să le aplice În funcție de firea și comportamentul câinelui pe care Îl dresează. Trebuie să fie creativ și novator În tot ceea ce face, pentru Însușirea corectă de către câine a exercițiilor ce i-au fost cerute de stăpânul acestuia. Perseverența dresorului se traduce, În principal, prin repetarea exercițiilor până când ele sunt Însușite și deprinse de către câine, bazându-se pe potențialul genetic al acestuia, pe care trebuie săl descopere singur, cu ocazia antrenamentelor. A fi răbdător Înseamnă să nu aștepți ca exemplarul
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
exemplarul supus dresării să deprindă exercițiile În timp record sau să disperi și să cauți cele mai plauzibile explicații și motive de a renunța la dresaj, din vina materialului biologic ce i-a fost dedus. Fără Îndoială, practica și experiența dresorului În domeniu este de căpătâi, Însă trebuie Împletită și Întregită cu pregătirea teoretică și cu vocația sa către această profesie. Nu putem vorbi despre un bun dresor care nu are bune cunoștințe de anatomia și fiziologia câinelui, de psihologia și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
vina materialului biologic ce i-a fost dedus. Fără Îndoială, practica și experiența dresorului În domeniu este de căpătâi, Însă trebuie Împletită și Întregită cu pregătirea teoretică și cu vocația sa către această profesie. Nu putem vorbi despre un bun dresor care nu are bune cunoștințe de anatomia și fiziologia câinelui, de psihologia și comportamentul acestei specii, În diferite Împrejurări. O perioadă Îndelungată de timp, Înainte de 1989, nu au existat la noi În țară școli pentru formarea dresorilor de câini, ca
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
despre un bun dresor care nu are bune cunoștințe de anatomia și fiziologia câinelui, de psihologia și comportamentul acestei specii, În diferite Împrejurări. O perioadă Îndelungată de timp, Înainte de 1989, nu au existat la noi În țară școli pentru formarea dresorilor de câini, ca În alte țări, cu excepția centrelor de la Sibiu și Ciorani, unde s-au format nuclee de reproducție din rasa câinelui ciobănesc german, iar produșii rezultați erau crescuți și dresați pentru nevoile armatei și a Ministerului de Interne, de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
reproducție din rasa câinelui ciobănesc german, iar produșii rezultați erau crescuți și dresați pentru nevoile armatei și a Ministerului de Interne, de care aparțineau aceste canișe, care au devenit școli puternice de dresaj pe baze științifice. Înainte de revoluția din 1989, dresorii sau cățelarii, cum li se mai spunea, erau formați, În aceste unități, din rândurile militarilor În termen, prin cursuri de scurtă durată, unde căpătau cunoștințe teoretice și practice pentru dresajul produșilor rezultați. Selecția militarilor pentru această activitate se făcea pe
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]