264 matches
-
dospite, coapte pe plită, și plăcinte cu julfă... ca la bunica. Trec și vechi politicieni aprigi, în căutarea fraierilor care mai ascultă încă promisiunile lor. Se uită și ei lung și jinduind penal după fetele care aduc “frunze-n buze, drob de sare pe spinare” și pleacă mai departe. Alte povești, mai directe, mai fruste, fără Cozma Răcoare, dar tot povești... „Vreau să ajut la renașterea răzeșismului în această parte a Moldovei”, spune Ionică Asaftei, stăpânul de la Hanul Răzeșilor. Pentru cineva
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ultima săptămâna înainte de Paști) să se spovedească și să se împărtășească. În Vinerea Mare, seara, se merge la înconjurat Sfânta biserică și a trece pe la mormântul Domnului (pe sub masă) cu un buchet de flori. Tot de Paști gospodinele fac pască, cozonac, drob și alte mâncăruri tradiționale după preferințe. Învierea lui Hristos, al cărei imn - Troparul Paștilor - este cel mai triumfal pe care l-a cântat și l-a auzit vreodată neamul omenesc, creează în noi, creștinii, o stare sufletească ce nu se
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Boţ Sorin- Petronel, Acatincăi Erika-Maria () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107382]
-
se ia fiecare felie și se dă prin făină de grâu, prin ou bătut cu piper, sare și biovegetal, apoi se prăjesc în ulei pe ambele părți. La fel se fac și buchețelele de conopidă fiartă în apă cu sare. DROB DE VINETE 1 kg vinete, 4 linguri de pesmet sau griș, 4 cepe tocate mărunt, 2 legături de verdeață tocată, 2-3 roșii pentru decor, 5 ouă, 50 g unt de uns tava Vinetele se curăță și se taie cubulețe, apoi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ouă bătute și amestecate cu cașcavalul și smântâna. Dăm la cuptor timp de jumătate de oră. Se servesc pe farfurie: două bucăți de cruton din pâine prăjită, un ardei pané cu smântână și câte unul sau două coșulețe din șalău. DROB DIN PESTE 1,5 kg. de filé de șalău ( știucă, somn, crap ), 250 gr. de ciuperci tocate, 200 gr. de cartofi tăiați cubulețe, 200 gr. de morcovi tăiați cubulețe, 200 gr. de ceapă tocată mărunt, 300 gr. de unt, 200
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
integrale, budinci, papanași și se bea apă cu suc de lămâie.. Sunt interzise carnea grasă (de porc, oaie, rață, gâscă, pielea de pasăre, vânat, raci, pește oceanic), grăsimile animale (untură, slănină), pastramă, mezeluri, afumături, prăjeli, conserve, creier, rinichi, icre, sardele, drob de miel, supe de oase, lapte dulce, brânzeturi grase și sărate de oaie, unt, smântână, frișcă, margarină grasă, ouă În exces, zahăr și dulciuri concentrate, vinete, fasole uscată, ciuperci, condimente iuți (ketchup, piper, boia, muștar, ardei roșu, usturoi), exces de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
valoare energetică dublă față de glucoză și sunt mai bine tolerate de celulele hepatice. Atât În hepatita acută cât și cronică se interzic carnea grasă de porc, oaie, rață, gâscă, vânat, raci, grăsimi animale (untură, slănină), păstramă, mezeluri, afumături, conserve, sardele, drob de miel, creier, rinichi, icre, sosuri cu rântași, prăjeli, supe de oase, (ouă-numai 1-2 pe săptămână), brânzeturi grase, sărate și fermentate, cașcaval, legume uscate sau cu celuloză dură (fasole boabe, varză, gulii), pâine neagră, nuci, alune, migdale, sare În exces
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Se dezosează peștele și se așează în sosul alb cu piperul pisat și jumătate de ou, amestecând până se face o pastă și se dă formă de crochete. Se dau prin făină, ou, pesmet și se prăjesc în ulei încins. DROB DIN PEȘTE 1,5 kg. de filé de șalău ( știucă, somn, crap ), 250 gr. de ciuperci tocate, 200 gr. de cartofi tăiați cubulețe, 200 gr. de morcovi tăiați cubulețe, 200 gr. de ceapă tocată mărunt, 300 gr. de unt, 200
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
se ia fiecare felie și se dă prin făină de grâu, prin ou bătut cu piper, sare și biovegetal, apoi se prăjesc în ulei pe ambele părți. La fel se fac și buchețelele de conopidă fiartă în apă cu sare. DROB DE VINETE 1 kg vinete, 4 linguri de pesmet sau griș, 4 cepe tocate mărunt, 2 legături de verdeață tocată, 2-3 roșii pentru decor, 5 ouă, 50 g unt de uns tava Vinetele se curăță și se taie cubulețe, apoi
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
toți ne făcuserăm datoria, și bucuria biruințe noastre era sensibil egală, fără motiv de gâlceavă sau sfadă. Tata, la rândul lui, mai izolat, într-un fel, avea preocupările lui, tăia, porționa și prezenta mamei mielul, din care se pregătea borșul, drobul și friptura. Slujba de paști, știam din totdeauna, începea sâmbătă noaptea, eram prezenți din timp, nici n u puneam geană pe geană, că avusesem atâta treabă, iar p e la ora 12, cu tot alaiul bisericesc, vecini și oameni din
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și cântăreților care de la strană coborâseră în mijlocul nostru, „Hristos a înviat din morți, Cu moartea pre moarte călcând”...Aveam cu noi, pregătite de mama, toate bunătățile pe care le adusese - pască, cozonac, ouă roșii și de toate culorile, caș proaspăt, drob, sticla cu vin, lumânările - pe care după ce erau sfințite de preot, le împărțea rudelor și cunos cuților noștri, nouă copiilor, care, după ce rosteam „Hristos a înviat”, ne îndestulam din cele sfințite. Dar adevărata sărbătoare a paștelui începea pentru noi în
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
loc și să ciocnim ouă roșii zicând: "Hrisots a Înviat!" și primeam răspunsul "Adevărat a Înviat!" Știam de la orele de religie că oul simbolizează Învierea, iar ouăle roșii sângele lui Hristos. Acasă, la masă serveam bucate pregătite special din miel (drob, friptură) deoarece mielul reprezintă victoria vieții asupra morții. Îl simbolizează pe Cel care trebuie sacrificat pentru propria mântuire. Mieii sunt membrii turmei lui Dumnezeu. Ciocneam ouă roșii cu familia și eram tare fericiți toți împreună: Tata îmi spunea că "oul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
păturile sociale, pe care se sprijinea autoritatea domniei. În ceea ce privește daniile făcute mânăstirilor, Ștefan a dăruit din domeniul domnesc 12 sate, o prisacă cu bălți, prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, balta Strâmba, iezerul Dobrovca, balta Chisca, braniște în jurul Putnei, 150 drobi de sare, 3 sălașe de țigani, un tătar din tătarii domnești de la Neamț, pietrele de ceară din târgul Siret, pietrele de ceară din Târgul Frumos. Domnul nu răscumpără sate. Ar însemna să dea bani pentru sate care au aparținut cândva
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
La 17 noiembrie 1502, domnul îi supune pe toți popii din satele mânăstirii Putna să asculte de acea mânăstire, și cu dare, și cu tot venitul. Îi mai dăruie mânăstirii în fiecare an, de la “ocna noastră de la Tortuș”, 150 de drobi de sare. Domnul face braniște în jurul mânăstirii, stabilind hotarul acesteia, călugării având dreptul să prindă pește acolo, să vâneze fiare și să pască vitele mânăstirii. La 2 februarie 1503, Ștefan cel Mare dă un privilegiu, prin care se întăreau proprietățile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
proprietățile achiziționate. Din domeniul domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit mânăstirilor 12 sate, o prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, a dăruit balta Strâmba, balta Chișca, iezerul Dubrovca, a făcut braniște din braniștea domnească în jurul Putnei, a dăruit 150 de drobi de sare din salina domnească de la Trotuș, a dat pietrele de ceară din Târgul Siret și din Târgul Frumos, a dat sălașe de țigani, un tătar din tătarii domnești de la Neamț. În totalitate, domnul a cumpărat și a dăruit 45
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru că n-ar mai avea de ce să ne pese, cultura româna ar fi cunoscută în străinătate așa cum ea este și și-ar dobândi respectul de sine și respectul altora pe valorile reale pe care le are. Știi povestea aceea, cu drobul de sare... Noi bocim că nu avem un Nobel, dar nu facem nimic cu adevărat nici să ne exportăm cultura, nici să obținem prețiosul premiu, dacă pe ăla-l poftim. Poți face portretul robot al scriitorului român care va lua
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
puii de primă vară, bobocul de gâscă și de rață pe cartofi sau pe varză nouă călită; mielul de Dobrogea, cu coada lată de două degete, să-l mă nânci cu ceapă, cu usturoi și cu salată verde; plăcinta de drob În cinghirul ei străvechi ca o cămășuță peste trupul ei cald, dolofan și plăcut la miros... Iar grătarul?... Păi grătarul Își are, neicule, o altă poveste, fără Început și fără sfârșit și cu Întreceri mărețe, dar și cu un sâmbure
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
aer și anvelopa la un atelier mecanic, ca să ne scoată bucățile de metal care intraseră În ele și să cîrpim din nou cauciucul. Se lăsa seara cînd am plecat, dar mai Întîi am acceptat invitația la o masă tipic chiliană: drob și Încă ceva asemănător, toate foarte condimentate, stropite cu un vin sec delicios. Ca de obicei, ospitalitatea chiliană lăsat fără cuvinte. Bineînțeles că n-am apucat să ajungem prea departe și, Înainte de a fi făcut 80 de kilometri, ne-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
galben (Berberis vulgaris) Familia Geraniacee. Pălăria cucului (Geranium pheum), Foiță moartă (Geranium pusillum), Ciocul berzii (Geranium columbinum, Geranium palustre, Geranium pratense) Familia Balsaminacee. Slăbănog (Impatiens nolitangere) Familia Leguminose-Papilionacee. Grosamă (Genista ovata), Grosamă măruntă (Genista germanica), Peană de hohotic (Genista tinctoria), Drob (Genista pilosa, Cytisusleucothrius, Cythisus rathisbonensis), Rădăcină dulce (Ononis harcina, Glycyrriza echinata), Afun ciorăsc, Aripă de cuc (Medicago falcata) Trifoiul roșu (Trypholium pratense)Tripholium panonicum), Ciucurul popii, Ungia calului (Trypholium ochroleucom), Coada mâții (Trypholium arvense), Trifoiul alb (Tripholium repens), Trifoiul sălbatec
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Aripă de cuc (Medicago falcata) Trifoiul roșu (Trypholium pratense)Tripholium panonicum), Ciucurul popii, Ungia calului (Trypholium ochroleucom), Coada mâții (Trypholium arvense), Trifoiul alb (Tripholium repens), Trifoiul sălbatec (Trypholium aureum, Trypholium incarnatum, Trypholium montanum), Ghizdeiul (Lotus corniculatus), Sulchină albă (Melilotus albus), Drob mare ( Melilotus oficinallis), Chituluș (Astragalus alpinus), Cuțubatură (Coronilla emerus), Aripă de corb (Onobrichis arenaria), Măzăriche (Vicia silvatica, Vicia saepium, Vicia orobus), Bob sălbatec (Lathirus nissolia), Fâseiuță pestriță (Lathirus silvester, Lathirus latifolius) Familia Rosacee. Mărăcine (Prunus spinosus), Scoruș (Sorbus aucuparia), Mura
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Cardamine hayneana, Cardamine amara, Cardamine resedifolia, Sisymbrium alliaria), Muștariu negru (Sisymbrium orientale, Sisymbrium irio, Brassica nigra), Rapița sălbatică (Brassica rapa), Muștariu (Sinapis lba), Lopățică (Lunaria rediviva), Rândunica, Chituluș (Alyssum gemonese, Alyssum Calycinum, Draba verna), Buruiana viermelui (Thlaspi Kovacsii, Thlaspi arvense), Drob mărunt, Drobușor (Isatis tinctoria, Colțu lupului (Bunias orientalis) Familia Resedacee. Rosedă, Coada vacii (Roseda lutea) Familia Violacee.Viorea (Viola hirta, Viola ambigua, Viola gymnocarpa, Viola collima, Viola obscura, Viola canina, Viola montana, Viola alpina, Viola lutea, Viola silvestris, Viola pratensis
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cele două instalații de filtrare. Mai dificil va fi la pornire; amorsarea se face prin contraflux de hidrogen. O scînteie, provocată undeva pe traseu, poate produce explozie. Dar dacă treaba e făcută bine, teama asta poate fi ca povestea cu drobul de sare. Bună dimineața, dom' inginer! mă salută maistrul Cornea, ieșindu-mi în cale. Bună dimineața! îi răspund. Așa de dimineață pe aici? Sînt de la șase, cu grupa de mecanici. Am terminat de montat și verificat traseele de apă. Facem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
în sac, arată el spre sacul de hîrtie, două costume de azbest, unul pentru mine și unul pentru tine. Dacă ia foc, să putem ieși teferi. Și dacă explodează? îl întreb. Și dacă se urcă pisica pe sobă și rostogolește drobul de sare în capul copilului?! rîde Vlad, același Vlad exploziv, ca pe vremuri. Hai, măi Mihai, mă lovește el cu pumnul în piept, ce naiba! Cunosc instalația, doar am studiat-o înainte de-a zice "da" în Sfatul tehnic. Apropo: dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
pe la 12,30, în sâmbăta Paștelui, zi supremă de rugăciuni, post și gânduri pioase. Plecându-se de la premisa că olandezii n-au nimic de a face cu Paștele ortodox și, conform indicațiilor superioare, ne aștepta un prânz de gală: icre, drob, caș, urdă, ciorbă de miel, friptură de miel, purcel de lapte, piftie de curcan, sarmale, clondire cu țuică, afinată, cabernet, merlot, fetească, băbească, pască și cozonac, coșuri cu ouă închistrite... Supușii reginei au rămas uimiți de "paleta" de culori și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
pe la 12,30, în sâmbăta Paștelui, zi supremă de rugăciuni, post și gânduri pioase. Plecându-se de la premisa că olandezii n-au nimic de a face cu Paștele ortodox și, conform indicațiilor superioare, ne aștepta un prânz de gală: icre, drob, caș, urdă, ciorbă de miel, friptură de miel, purcel de lapte, piftie de curcan, sarmale, clondire cu țuică, afinată, cabernet, merlot, fetească, băbească, pască și cozonac, coșuri cu ouă închistrite... Supușii Reginei au rămas uimiți de "paleta" de culori și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
simte ca un ciur prin găurile căruia ființa lui prefăcută în ceață se risipește: Domnul, Dumnezeul mare Mi-a umplut două pahare Din cerescul lui rachiu Scos din lună c-un burghiu. Și-n fiecare pahar A lăsat și-un drob de har. Amîndouă-s ale tale, Zise Domnul: Ia-le, bea-le. După ce m-a-mpărtășit Insul mi s-a risipit, L-am pierdut jur împrejur, Ca o ceață dintr-un ciur. Și-am rămas pribeag în boare Ca un miros fără floare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]