3,110 matches
-
voit atunci să sui și-n pisc să fiu. O ste era pe ceruri. În cer era târziu. O altă cauză în receptarea poeziei argheziene este limba „neaoșă” El se afirmă stingher printre contemporani. Cuvinte ca „leat”, „duminicarea”, „dumicatul”, „gogoloi”, „drojdii”, „țărână”, „faguri”, „candelă”, ”besnă”, „lut”, „stei” etc. fac parte din arsenalul lingvistic folosit cu predilecție în poezie. „Florile de mucigai” la care vom insista mai mult, ne relevă un registru liric al impresiilor din închisoare, care i-au inspirat poetului
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
vom insista mai mult, ne relevă un registru liric al impresiilor din închisoare, care i-au inspirat poetului, deținut politic, o serie de poezii de o savoare aparte. Aici cuvintele servesc ca un element constitutiv al climatului corespunzător, alcătuit din drojdia societății. Între „Psalmi” și „Flori de mucigai” vedem „sentimentul de oscilare materială între două lumi cu densități deosebite, cerul și pământul”( G. Călinescu). Aici apare estetica urâtului, teză susținută de poet încă din „Testamentul” lui. Cu ” Florile de mucigai” Arghezi
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
Și îmi întinde o lunguiață albă, rumenă e drept albă, frumușică, dar nu ce visasem eu! - Aș vrea... deja vocea mea nu mai este așa sigură ... să fie rotundă! - Aceasta: albă, semialbă sau vă dau pâinea cu maia - nu cu drojdie sau lipia, - Mai închisă la culoare îndrăznesc să mai adaug, deja vădit încurcată, - Atunci integrală, cu fibre, fibropan, neagră... O opresc chiar și cu mâna în aer: - Am înțeles ... neagra aceea! Ies cu comoara mea și gândesc câteva clipe la
PÂINEA de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350538_a_351867]
-
de cultură și civilizație, care o vor înălța la nivelul rânduit demnității lui de moștenitor al vieții veșnice. Dobândirea acestei demnități, însă, omul nu o are, după cădere, decât prin cuminecarea cu Sfintele Taine” [27] . Euharistia este, așadar, fărâma de drojdie care face să dospească din punct de vedere sacramental aluatul întregii creații, întrucât transformă, pe de o parte, lumea ca zidire a lui Dumnezeu în eveniment de comuniune divino-umană, reliefând și împlinind „logosul” creației iar, pe de altă parte, suprimând
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
nenea Toma, un zdrahon de bărbat care atingea aproape doi metri înălțime, dar avea și o burta cât un butoi pe care o purta cu demnitate. Nenea Toma îl chemase prin luna iulie să-i curețe de pojghița uscata de drojdie rămasă de la vin la niște butoaie. Aceasta trebuia îndepărtată cu o rașchetă metalică si nu se putea realiza decât manual la butoaiele care aveau o gură demontabilă. Butoaiele mai mici nu au acest capac detașabil, ele fiind demontate la anumite
TOAMNA VINIFICAŢIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345705_a_347034]
-
furau în coșuri și saci drugi de porumb și secerau grâul la lumina lunii. Grâul îl băteau cu un băț și ieșeau din spice boabele aurii. Mama îl dădea prin râșniță și făcea pâine. Mai mult azimă, că nu era drojdie ca să pună aluatul la dospit. Era un fel de înțelegere între miliția din sat și oamenii care își luau, toamna, recolta acasă. Cei care erau credincioși și nu vroiau să fure propria lor muncă, mureau de foame. Nu doreau să
STAFIILE DE TITINA NICA TENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355819_a_357148]
-
a ajuns la stupefianta condiție ca oricine vrea să ajungă la cei trei, patru artiști să se închine la pragul castelului lor de primitivă faimă și să laude măcar un pic portăresele pentru care minciuna drept complezență este ce-i drojdia pentru pâine! Cândva, eu personal, nu mă întâlneam cu aceste furci caudine în fața niciunei personalități. Aveam conversații libere, scriam cu seriozitate, prețuire și obiectivism despre ele. Multe mă sunau uneori, îmi transmiteau unele știri, ne întâlneam, colaboram... Azi, vremurile acestea
ARTIŞTI ŞI GRAURI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368888_a_370217]
-
pățanii din astea și aveau origine socială sănătoasa, dar durerea sufletească n-a avut-o nici unul cum am avut-o eu. Cu tot respectul față de cei care citesc și respectând proporțiile, dar cred că cei de teapa mea "pleava și drojdia societății " cum ziceam eu pe vremea odiosului o să mă înțeleagă mai bine. Un alt eveniment pe care acuma îl realizez este momentul când am fost dus cu școala să vedem o fabrică de cherestea să ni se arate un gater
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE II de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370818_a_372147]
-
pățanii din astea și aveau origine socială sănătoasa, dar durerea sufletească n-a avut-o nici unul cum am avut-o eu. Cu tot respectul față de cei care citesc și respectând proporțiile, dar cred că cei de teapa mea “pleava și drojdia societății ” cum ziceam eu pe vremea odiosului o să mă înțeleagă mai bine. Un alt eveniment pe care acuma îl realizez este momentul când ne-au dus cu școala să vedem o fabrică de cherestea să ni se arate un gater
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE.11 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370978_a_372307]
-
cu soacra și cu viitoarea mea soție să-și cumpere rochia de mireasă iar eu un ceas, ceea ce am și făcut. În trenul destul de aglomerat le simțeam prezenta lângă mine iar ce-i de o teapă cu mine "pleava și drojdia societății" îmi vor da dreptate de cum îi simți. Nu prea realizam eu ce se întâmplă cu mine pentru că spaima era așa de mare și de apăsătoare că am fugit de ei prin culoarul trenului care mă ducea la București. Înainte de
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE 7 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/370961_a_372290]
-
fi om ca toți oamenii să te simți băgat în seamă, să mergi la o cafea sau la o bere să râzi de o glumă sau să te superi pe unul, dar cred că numai cei ca mine ,,pleava și drojdia societății,, marginalizații și izolații vremurilor învolburate pot simți, cu tot respectul și respectând proporțiile fața de ceilalți. Cu respect
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE 7 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/370961_a_372290]
-
pe tine însuți!”, este de fapt o invitație la iubire - a te cunoste mai bine, însemnând a te iubi mai mult! Altă măsura că ai putea iubi pe altul la fel ca pe tine nu este! Iubirea de sine este drojdia ce contribuie foarte mult în aluatul total al iubirii, nefiind vorba de stimularea aroganței personale, ci tocmai o reală apreciere a noastră înșine pe bază înserării valorilor universale de pace, de prietenie, de însăși dragostea cu tot ceea ce înseamnă ea
DRAGOSTEA, POVESTE VECHE… de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369209_a_370538]
-
visează petreceri de gală, în rest îmi ascund cearcănele, mă mângâie gândul că au rămas și alții pe dinafară privindu-se cu îngăduință în apa de ploaie. Zilele fug de rugină mâncând pământul cad într-o groapă fără fund cu drojdii de humă, noaptile alunecă după ploi și se înnegresc, plimbă un fel de limbă de moarte pe buze. Tot ce spun se naște din singurătatea oarbă, durerea mă mângâie cu ceaiuri fierbinți și umbre la pândă vibrează prin aer, vechile
DESTĂINUIRE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369800_a_371129]
-
mișto subțire Și de marxism, și hitlerism. Ce Decebal, ce Burebista? Ce patriotul cărturar ? Trăiască Mița Biciclista Și berea rece la pahar! Mitică veșnic să trăiască Și noi pe lângă el. Noroc! Filozofia chelnărească Cu batem pasul tot pe loc! Întreaga drojdie se scurse Din mahalale de Fanar Și-n loc să fim un roib de curse Azi am ajuns din cal - măgar. Pe primul loc e-njurătura Ea pentru toate e un leac Simți cum îți umple gura O moștenim din
TABLETA DE WEEKEND (119): MANIPULARE LEXICALĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353250_a_354579]
-
iz de cremene stropită cu ceară Peste sufletul dornic de alinare. E mângâierea ghimpelui Pe-o coastă străpunsă De sulița vorbelor rostite cu sânge De șerpi și hiene, de cancer și cangrene. E sare peste rană, venin peste pelin, E drojdie băută într-un pahar cu vin. E înțepătura șarpelui peste glasul inimii. E urletul vântului peste rana pământului. Este invidia crescută, într-o noapte de iarnă, Pe-o calotă glaciară, purtată de valuri înghețate Peste sufletele adunate să ceară dreptate
IUBIREA APROAPELUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353551_a_354880]
-
ca un balsam peste rănile mele vechi și necicatrizate încă. Gânduri în care fac o adevărată infuzie de optimism și robustețe. Parcă am o altă perspectivă a vieții, pe care înainte o vedeam încheindu-se fatalmente cu un pahar de drojdie, de care nu poți să scapi. Copil fiind, m-am urcat într-un prepeleac, nu mai înalt de patru metri și am căpătat dintr-odată, o altă perspectivă a aceleiași lumi, dar care se vedea acum cu totul altfel. Dacă
ZÂNA MEA CEA BUNĂ, 8 de ION UNTARU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357863_a_359192]
-
oleacă mai încolo de groapa me' ... Pisemni trecuse peste-o mină. Locu' era împânzit de minele puse de franțuji ... - Auzi, omule! ... Franțuji ... Ce mică-i lumea la război! se miră crâșmarul Și tocmai când le-ajunseseră șipurile cu rachiul de drojdie pe la jumătate, se stârni în crâșmă o zdruncinătură, de parcă ucigă-l toaca s-apucase să zgâlție înadins pacea atât de râvnită a bărbaților întorși din război. Măsura de rachiu a lui Țugulea se rostogoli pe masa de scândură, cioplită din
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
Cesaria, în care lume cânți tu acum, după ce ai părăsit Arhipelagul Capului Verde? Ce fel de scenă și ce fel de microfon te sprijină? Dar tu te sprijini de vocea ta guturala, tabacică, îmbibabă de wischy, dă-mi și mie o drojdie, mi-ar prinde bine, măi fâțo, acum, când mi s-a albăstrit inima de fantasticele intemperii stelare. Unde ești, desculțo? De-atâta umblet prin cer ți s-au făcut tălpile butii. Ai bășicuțe pe inimă. Și mie. De stat în
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358704_a_360033]
-
întoarce să-și neage vestirea, Cuvântu-i e rod, iară rodu-i bogat. Ferice, El zice, de-n cale-ți amarul Cu lacrimi și ochii, și fața-ți înfruntă. Căci eu m-am legat ca s-o șterg și paharul Cu drojdii să-l sorb. Nu te teme, ci cântă. Ferice, povara pe umeri ce-o duci E-a mea, deci mi-o lasă, pășește în tihnă. Cu munci și cu chinuri tu nu poți să urci De vrei ca să intri-n
SIMBOLISMUL EGOULUI MEU POETIC de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344666_a_345995]
-
mai poate! Până-ntr-o zi, vorba lui Coșbuc, când: “Hristoși să fiți, nu veți scăpa, nici în mormânt”. Prin intermediul poveștilor, autorul dezvăluie adevăruri copleșitoare, dezastruoase, la limita existenței, cu care omul de rând, în persoana dervișului, numit nu întâmplător, Drojdie, se confruntă în așa-zisa societate de consum, acaparată de o mână de oameni, în detrimentul câtorva zeci de milioane. În aceeași poveste, până și îngerii sunt balaoacheși și au un limbaj trivial, cu expresii stereotipice vieții de gang. Situația dezastruoasă
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
pe bună dreptate, cum mai rezistă sistemul sanitar, în condițiile în care, bolnavilor li se alocă zilnic hrană în valoare de 3 lei, prețul a trei pâini. Povestea are, desigur și morală. În ziua pomenirii lui Dumnezeu, zi în care Drojdie s-a străduit să facă milostenie “din mila bolnavilor”, el se ridică la ceruri de fericire că a văzut bogat sătul: “La pomană, Drojdie avea o lumină aurie pe față. S-a închinat la toate icoanele, și a privit cum
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
a trei pâini. Povestea are, desigur și morală. În ziua pomenirii lui Dumnezeu, zi în care Drojdie s-a străduit să facă milostenie “din mila bolnavilor”, el se ridică la ceruri de fericire că a văzut bogat sătul: “La pomană, Drojdie avea o lumină aurie pe față. S-a închinat la toate icoanele, și a privit cum bogatul staff al Caliciei cioflăie și molfăie pâinea, vinul și uleiul, ba chiar și lumânarea. Seara, când îngrijitoarea Bisericii a dat să închidă, a
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
ba chiar și lumânarea. Seara, când îngrijitoarea Bisericii a dat să închidă, a zărit, în genunchi, în fața icoanei Sfintei Paraschiva, un om cu o aură galbenă deasupra capului. A strigat la el. Nimic. A dat să îl ridice. Era țeapăn. Drojdie era mort. Murise de fericirea celor văzute, trăite, și simțite, la pomana lui Dumnezeu. Că văzuse bogat sătul”. Următoarea poveste, “Să stea doi pe un loc!” (sau Îndreptometrul) se petrece tot în țara Caliciei și are ca subiect lumea justiției
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
afaceri, în comerț și, îndeobște își creează un sistem de relații din care trage profit și de pe urma cărora, își aranjează copiii în servicii convenabile. Numele personajelor sunt alese cu grijă și ele reflectă principala trăsătură de caracter a lor: Nimenescu, Drojdie, Surcica, Pelina, caporalul Gătej, domnul Orhideu, Ber-Căciulă Împărat; Doamna care Ninge, Doi Ioni; Boroboc bin Sărăntoc; Nodia, Goguța, Luminița de la capătul drumului, Trei Atingeri, Cizmă, căprarul Caliciei. Soluția găsită, ca doi judecători să împartă un scaun pentru a acoperi lipsa
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
393 din 28 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Trezită din somn, rătăcită-n destin, Zâna frumoasă de la cetatea Berg Katz De pe Rin, Privește-n oglindă cu lacrimi în gene, Privește cum viața se scurge prin vene. Un gând ca o drojdie se lasă în cuget - Ce este viața fără iubire și zâmbet, - Dar moartea ? Să fie... mângâiere sau eternitate, Pe lângă iluzie, bătrânețe și dreptate. Și Rinul șoptește... - Coboară în răcoarea mea din ape. Acolo cerul este oglindit peste ale undei șoapte
LORELEY SI RINUL de PETRU JIPA în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360672_a_362001]