335 matches
-
decît să vezi filme de groază, acolo moare lume vinovată, nevinovată, un măcel! În pat se luptă doar doi, un bărbat și o femeie, de obicei, uneori chiar trei - și trînte În grup, mai nou, au loc, dar nu se dușmănesc vreunii: nici nu se iubesc; călăreală; apoi beau; epuizați, de cele mai multe ori adorm. Paradisul. Fără violență! Bine, atunci de ce să moară, cîndva, el, tocmai el? I se părea nedrept. Era sănătos, puternic, cîștigase cursa primordială, decisivă - fusese spermatozoidul Învingător În
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
respira prea multă inteligență. Otilia trăia cum cânta la pian, zguduitor și delicat, într-un tumult de pasiuni, notate precis pe hârtie, stăpânite și justificate. Otilia părea că "știe multe" și intimida pe bărbat, iritând pe femei, care în genere dușmănesc pe orice femeie independentă față de bărbat. Moș Costache, Pascalopol, Stănică, Felix însuși n-ar fi îndrăznit să contrarieze pe Otilia. O scurtă oboseală a ochilor, o ducere a mâinilor la tâmple, ca un reproș, împietrea pe cauzatorul presupus al supărării
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pachetul de ciocolată, meditând pe drum ce trebuia să facă. Starea bătrânului i se părea gravă, și situația în casă foarte tulbure. Întrucât îl privea, mai avea câteva săptămâni până la majorat și ar fi răbdat până atunci. Dar Otilia era dușmănită de Aglae și putea, în cazul morții bătrânului, să fie oricând izgonită. Îi lăsase bătrânul ceva prin testament sau nu făcuse nici un testament? Și dacă făcuse testamentul, Stănică și cu toată liota ar fi putut să-l caute și să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Ce-ai cu fata? spune-mi! - Am explicat tot ce era de explicat! - Fleacuri! Dacă Olimpia ți-a spus ceva, ori ți-a făcut vreo supărare, spune-mi să știu și eu, să știe și ea. Oamenii uită, nu se dușmănesc așa, fără sfârșit. Ce fel de recunoștință e asta? Te-am ținut aproape numai eu, atâta vreme, ți-am dat de mâncare și bani de buzunar, ți-am dat casă, ți-am dat tot ce-ai vrut, mai mult decât
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
împărțeau bucata de mămăligă, numai să aibă cine lătra în bătătura casei. Au dat buzna în grădină. Oltenii văzură că nu-i de glumă. Degeaba strigară să nu le calce vinetele în picioare, mahalagiii n-auzeau, nu vedeau. Îi cam dușmăneau pe venetici, că se pricopsiseră din grădinărit. Chirică 1-a înșfăcat pe Victor, cât era el de pirpiriu, și dă-i bușeală. Sifonarul sări să-l ajute. Lovea aspru camionagiul! îl apucase pe cel mic cu o mână și-l
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
De ce vor ei să ma tundă ca pe o oaie și să mă facă să pasc în tot locul? În mânăstire iau naștere două facțiuni opuse: una e fascinată de tânărul dominican din Stilo, cealaltă îl urăște, îl spionează, îl dușmănește, încearcă să-l elimine. El își vede de treabă, ca de obicei, studiind cu multă tragere de inimă, și făcând lungi plimbări, în timpul cărora își notează tot felul de senzații și constatări. La Nicastro am văzut minunându-mă cedri crescuți
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mânăstirea din Altomonte fără să cer binecuvântarea cuiva. Starețul, invidios, de trei ori mai ignorant și afurisit, îi convinsese pe toți: prezența mea acolo era veșnic iscodită. Nu mai întâlnisem până atunci o ființă atât de nemernică și răutăcioasă. Eram dușmănit fără înconjur, fiecare cuvânt al meu era interpretat ca o probă de erezie, fiecare frază a mea ca o nesupunere. Se întâmpla adesea să mi se ia mâncarea de la masă căci, după el, șoptisem ceva celui de lângă mine, sau eram
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cel mai important este că a fost cu putință să fie pus în circulație în lumea largă". XVIII Deși fusese reabilitat, Campanella nu se bucura pe lângă ordinele mânăstirești, și în general pe lângă diversele entități bisericești, de favoruri speciale. Dimpotrivă, era dușmănit chiar și de cei, ce cunoscându-i operele, se temeau să nu-i devină complici. Papa Urbano, după primirea entuziastă, după prietenia și experiențele de magie și după învățămintele primite în legătură cu influența aștrilor și alte tainice inițieri, îl lăsase de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
face ca șiretenia să-i pară și mai ascuțită. Și-a pus hainele cele mai proaste, după care a scotocit prin dulapuri. Vrea, în perfidia lui, să-ți stârnească mila, ca să te bucuri de bucuria lui și să nu-l dușmănești la câștig. Și, de parcă nu ar fi de ajuns, are coatele subțiate, gulerul tocit și un aer de căpătuială, trăsnind a naftalină, își agață pe nas niște ochelari groși, ca două sifoane, tremură de parcă ar dârdâi lângă o plită stinsă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
îl preferă pe D, simte atașament față de E, este prieten cu F, îl iubește pe G, îl adoră pe I. Sau A este indiferent față de B, îl antipatizează pe C, îl respinge pe D, îi este adversar lui E, îl dușmănește pe F, îl urăște pe G" (idem, p. 292). În cele mai multe contexte relaționale atracția-respingerea se intersectează cu o altă importantă (și frecvent prezentă) dimensiune: dominație-subordine, protecția și nevoia de a fi protejat. Satisfacția rezultă aici nu din dinamica unor trebuințe
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
simpatie abia esplicabilă s-ar putea deduce că acești huțuli Sunt "daci slavizați ", pe când românii cari - i pricep fără să li vorbească limba Sunt "daci romanizați ". Acest trib este puțin numeros, mărunt la stat și vioi. Dar aceia cari - i dușmănesc pe români nu Sunt acești daci slavizați, ci rutenii din Galiția, care, scăpând pe pământ moldovenesc de apăsarea polonă, de miliția austriacă și de alte rele, pretind că a lor e Bucovina, că ei Sunt adevărații stăpâni ai țării. Guvernul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Occidentul își va urma opera sa de esterminare mai cu samă față cu burghezimea slavă. Orașele vor geme, ca și ale noastre, de sudiți austriecești și de alte nații, cari toți vor trăi indirect din spinarea țăranului transd[an]ubian, dușmănindu-i cu toate acestea limba și ființa sa națională, bunurile imobile ale turcilor și creștinilor vor trece în curând în mâni europene, încît peste un secol esterminarea fizică a raselor slavone va fi mântuită, daca împărăția ca totalitate nu-și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de copulare) CÂNTĂREAȚA (se ridică stăpână pe sine): Iarba... iarba este o lungă explozivă confruntare cu... cu farfuriile de supă... cu farfuriile de carne. Un drum așa de lung... de la iarbă... de la pământ până înlăuntrul oamenilor. Și animalele cu țepi dușmănesc totul. Așa de ușor se sting luminițele aprinse. Și deodată sunteți d-voastră acolo, țapul întărâtat din luminiș. Trebuie să fi știut exact. Trebuie să existe o împărțeală pentru sine. (Se pune în fața compozitorului și își ridică rochia în sus
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
că au mers „triumfal” din eșec în eșec (fraudând sponsorizări „frățești” și irosind simpatia și susținerea maselor), au compromis pentru mult timp ideea de alternativă la nomenclatura comunistă de toate nivelurile, nomenclatură ce pare să se eternizeze în Basarabia. Răzlețiți, dușmănindu-se reciproc, fără speranță (se declanșau - ca la comandă -, cum bine ne amintim, atacuri și execuții fratricide în campaniile electorale, atunci când era nevoie de unitate pentru a rezista buldozerului comunist), „democrații”, în rândurile cărora apăruseră deja mici napoleoni și talibani
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de a o experimenta și în alte chipuri. În 1529 el fuge din Bruges spre Peninsula Iberică și hoinărește prin multe țări, beneficiind de diverse experiențe umane. Aceștia erau anii Reformei anii 1530 și 1540 -, când catolicii și calviniștii se dușmăneau de moarte, tăindu-și capetele și încercând să zdrobească biserica adversarilor lor în numele sfânt al credinței. Mama flamandă a lui Zenon, Hilzonde, este ea însăși capturată, violată și decapitată. Ciuma din 1549 infectează țara, ucigând locuitorii Renaniei, inclusiv pe sora
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
unde criza economică a trecut neobservată), însă experimentul n-a prea reușit, cu toate că oficialii din Republica Umanistă Vandana laudă unele realizări; însă când vǘndǘnii au reușit boom-ul lor economic, cele două țări independente și suverane au ajuns să se dușmănească pe față. În vreme ce în nord s-a raționalizat boiaua și lumea trăia în umbra unui trecut glorios și în nădejdea fermă a unui viitor de aur, în sud oamenii trăiau un prezent îndestulat, chiar și fără să fi raționalizat boiaua
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
unde criza economică a trecut neobservată), însă experimentul n-a prea reușit, cu toate că oficialii din Republica Umanistă Vandana laudă unele realizări; însă când vǘndǘnii au reușit boom-ul lor economic, cele două țări independente și suverane au ajuns să se dușmănească pe față. În vreme ce în nord s-a raționalizat boiaua și lumea trăia în umbra unui trecut glorios și în nădejdea fermă a unui viitor de aur, în sud oamenii trăiau un prezent îndestulat, chiar și fără să fi raționalizat boiaua
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
cu al nostru, cuvînt cu cuvînt. Mai țin și epistolele, blestemate de Dumnezeu, ale Învățătorului lor Sergius, pline de trufie și de necredință. Ei nu recunosc, prin urmare, cele două #epistole## catolice ale lui Petru, principele apostolilor, pe care Îl dușmănesc și Îl acoperă cu ocări și cu injurii nenumărate, cu ce gînduri În mintea lor eu nu știu17. O scolie la capitolul 42 din Istorie vine să mai adauge că paulicienii de mai tîrziu „nu recunosc... decît cele patru Evanghelii
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a brusca; catarg; căzut; cu ciocanul; a ciocni; colegul; consecințe; copii; covoare; creangă; crimă; cuțit; a da un pumn; dată; dă; dădea; dădu; demnitate; deplasat; a se descărca; direct; disperare; a doborî; dor; dragoste; dreptate; dur; durea; dușman; dușmani; a dușmăni; pe ea; la față; femeie; fierul; frică; frînge; frustrare; frustrat; furie; gelozie; gravitate; greșeală; greu; grijă; ierta; imprudență; inadmisibil; incorect; intenționat; irațional; iubire; împinge; împotrivă; în; încasa; încercare; încet; îndesat; nu întotdeauna; jack potul; jigni; a jigni; jignire; josnic; julitură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nu-l omori cînd îl vezi, că nu-i bine. Cînd visezi șerpe, a doua zi are să bată vînt. Cînd visezi un șerpe și l-ai omorît, atunci ai omorît un dușman; iar dacă nu, atunci acel dușman tot te dușmănește. Șarpele nu atinge omul cu nuia de alun în mînă. (Gh.F.C.) Șarpele descîntat cu nuiaua de alun nu-ți face nimic: alunul e picuriu* ca pielea de șarpe. (Gh.F.C.) Șerpii intră în gura oamenilor care dorm. (Gh.F.C.) 336 Dacă jupoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
realist, anticalofil, precis în relatare, concis în stil, care apelează mereu la stilul indirect liber, nu exclude imaginativul și fabulosul, mitologia realismului, enigmaticul. Ilie Moromete se schimbase. Din el rămăsese "doar capul lui de humă arsă". Cei care l-au dușmănit, s-au potolit, Tudor Bălosu devenise binevoitor cu vecinul său, Guica amuțise. Moromete se apucase de negoț, nu-l mai lăsa la școală pe Niculae, deoarece nu va avea de pe urma lui nici un "beneficiu". Băieții cei mari pierduseră banii pe care
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
acelea din Miorița, dar variantele ei nu confirmă această implicare. Chiar Densusianu constată că „Direct prin urmare nu se vorbește în Miorița de emigrațiuni păstorești care să fi pus în contact ciobani din ținuturi îndepărtate” Densusianu susține ideea că ciobanul dușmănit în Miorița era un ardelean și aduce următoarele argumente : așa cum e cunoscut din numeroase izvoare mai vechi ori mai nouă, la transhumanța spre câmpiile Moldovei ori Țării Românești luau parte mulți ciobani din Ardeal în vremile de înflorire a păstoritului
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
părinte, să vezi și matale cum a fost cu papa. Că nu e de colea'șa să mergi la papa de la Roma la el acasă și să te filmezi cu el în casa lui. - Păcat de voi, oftă părintele...Vă dușmăniți de nu mai știți de voi. De ce v-oți mai aduna? - Păi, dacă așa e cazul, ridică Emilian din umeri. Poți să nu vii la o înmormântare? Suntem creștini, părinte. Nu se cade, la ultima despărțire... Nu-l lăsă să
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
despre acea temă, nu îl fac dacă nu găsesc un personaj sau două. În toate filmele mele caut să am o narațiune solidă, să se întâmple ceva și acel ceva nu poate să fie decât o istorie umană. Doi se dușmănesc, doi se iubesc sau doi rivalizează pentru că fiecare vrea să ocupe nu știu ce. Atunci poți arăta acea societate prin intermediul unui fapt izolat, dar care îți dă toate elementele sociale de care ai nevoie ca să înțelegi ansamblul. Este ceea ce am făcut în
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
au întreagă — oricâți copii ar avea o mamă” (Victor Hugo). Scriitorul antic Sofocle se emoționa, la fel de puternic, în fața dragostei materne: „Ce puternică e iubirea de mamă! Chiar dacă vede răutate din partea copiilor ei, ea îndură cu resemnare, dar nu-i poate dușmăni și urî” și evidenția metaforic că: „Mama pentru-al ei copil are scumpe dezmierdări,/ Are inimă cu ochi, are ochi cu sărutări.” Dragostea maternă este un paradox, însumează și gingășie și forță. Peste iubirea de mamă nu reușește să treacă
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]