1,270 matches
-
mea largă deschidere a ochilor copilului a puiului de gând într-un spațiu în care dualitatea uită să fie obositoare uită să ucidă visul te reînvață zborul complet râsul profund și lunecarea blândă a lacrimii fără durere Referință Bibliografică: când dualitatea uită să fie obositoare / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1026, Anul III, 22 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CÂND DUALITATEA UITĂ SĂ FIE OBOSITOARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352495_a_353824]
-
urechea bărbatului dintâi./ Și-apoi, ce-ți veni să-ți dai coasta?/ O să te doară reumele/ la Potop” („Eden”). Poezie a viziunii, dominată pregnant de sentimentul sensibilității poetice la nivelul imaginarului. Autoarea găsește, de fiecare dată, cuvântul care „arde” în dualitatea ființei, acordând un loc important metaforei în formula poetică adoptată, cu acea dispoziție lingvistică aparte: „Ninge cu sori peste sufletul meu./ O fi departe, aproape, acel Dumnezeu?//...// Aud lebăda/ în roșul amurg -/ cântecul trecerii/ de pe urmă./ Cocorii străpung văzduhul de
MARIANA CRISTESCU AMOR PROHIBIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351261_a_352590]
-
în comun, toate exprima omenescul, au puterea de a ne incita, de a ne transmite fiorul poetic și dincolo de text, permițându-ne să ne proiectăm într-un spațiu imaginar, într-o lume deosebită. Cartea de față pune în valoare aceasta dualitate într-un mod direct, neconvențional. Cititorul poate să constate singur toate aceste evidente adevăruri. Oriunde ai deschide aceasta antologie vei găsi teme care reflectă această dualitate specifică zilelor noastre și nu de puține ori chiar în creațiile aceluiași autor. Aceasta
SIMBIOZE LIRICE (VOL 1) – ANTOLOGIE DE POEZIE CONTEMPORANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351275_a_352604]
-
un spațiu imaginar, într-o lume deosebită. Cartea de față pune în valoare aceasta dualitate într-un mod direct, neconvențional. Cititorul poate să constate singur toate aceste evidente adevăruri. Oriunde ai deschide aceasta antologie vei găsi teme care reflectă această dualitate specifică zilelor noastre și nu de puține ori chiar în creațiile aceluiași autor. Aceasta dualitate dăinuie armonios și ea într-o remarcabilă simbioză lirică. Întocmirea unei asemenea antologii a cerut o perioadă de muncă susținută, de grea "osârdie", cum ar
SIMBIOZE LIRICE (VOL 1) – ANTOLOGIE DE POEZIE CONTEMPORANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351275_a_352604]
-
într-un mod direct, neconvențional. Cititorul poate să constate singur toate aceste evidente adevăruri. Oriunde ai deschide aceasta antologie vei găsi teme care reflectă această dualitate specifică zilelor noastre și nu de puține ori chiar în creațiile aceluiași autor. Aceasta dualitate dăinuie armonios și ea într-o remarcabilă simbioză lirică. Întocmirea unei asemenea antologii a cerut o perioadă de muncă susținută, de grea "osârdie", cum ar zice cronicarii noștri, încât cei ce au trudit să-i dea chip de ieșit în
SIMBIOZE LIRICE (VOL 1) – ANTOLOGIE DE POEZIE CONTEMPORANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351275_a_352604]
-
de cunoaștere constituit de sursele oferite de materie. „Pasărea, afirmă sculptorul în românul lui Peter Neagoe, este simbolul zborului, iar zborul îl va scoate pe om din limitele înguste ale materiei grele. Separarea spiritului de materie, ca și orice altă dualitate, rămîne o iluzie. Spiritul și materia formează un tot unitar.“ Brâcuși acorda o importanță exclusivă luminii. Că Fiu al luminii înzestrat cu ceea ce azi am numi puteri paranormale (de la intuiție la clarviziune) el a încercat să redea lumină interioară, duhul
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
text artistic, ins dual, “ființă geamănă”, a cărui existență este mereu bănuită, care revine de-a lungul întregului discurs și pe care eul liric o așteaptă să se ivească “din tăcere” . Dincolo, așadar, de unitatea fundametală a universului, scriitorul percepe dualitatea lumii empirice, existența ei între contrarii și puncte cardinale, între “timp și netimp”, între “a fi și a nu fi”. În ansamblul acestor polarități, poetul se închipuie a fi, el însuși, o îngemănare de dublúri, omul material ce tânjește după
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
cu atâta disperare de adepții freudo-marxismului! Percep cu o „plenitudine” extraordinară taina ființelor și a lucrurilor, fața ascunsă a lumii. Primesc harismele paternității spirituale, darul vindecării, darul proorociei. Această paternitate - asemenea celei dumnezeiești, pe care o reflectă - depășește, integrând-o, dualitatea sexuală. Sfântul Serafim, reluând o străveche recomandare monahală, îl sfătuia pe starețul Sarovului: „Fii ca o mamă pentru călugării tăi” - Găsim relatat tot în lucrarea lui Olivier Clement. Părintele Andrei Scrima, în lucrarea sa „Despre Isihasm”, citându-l pe Sfântul
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
pentru ceilalți. Își va asuma acest rol prețios, el fiindu-i în final recunoscut. În următoarele călătorii interstelare, Tuf trece prin tot felul de lumi exotice, în care se implică atât din dorința de câștig, cât și din conștiință - o dualitate specifică Reformei europene medievale și eticii protestante care i-a urmat. În Păzitori, Tuf se implică într-un aprig război care ducea la exterminarea rasei umane colonizatoare, de pe planeta Namor. Diversitatea formelor de viață imaginate de Martin, precum și ingineria genetică
A FI SAU A NU FI DUMNEZEU? PEREGRINĂRILE LUI TUF – PRIMA EPOPEE SPAŢIALĂ A LUI GEORGE R.R. MARTIN de DORU SICOE în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345526_a_346855]
-
a deznadejdei, a indiferentei, ignorantei, ironiei, mândriei, egoismului, lăudăroșeniei, Un teatru absurd al măștilor frumoase și măștilor hidoase, O singură față pe o scenă mare Le poartă pe toate, obosită, descompusa de atâtea trăiri exaltate, De atâta naturalețe, De atâta dualitate, De atâta sinceritate, De atâta artificial, De atâta frumos, De atâta vulgaritate. O, smulge mască asta comună Și fii tu însuți, omule, De ieri, de azi, de mâine, Fii tu omul frumos și bun, Omul sincer și curat, Omul pur
MASTI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352105_a_353434]
-
picior de război sluga are de suferit toane, dese ori contradictorii, astfel că orice ar face găsește laude dintr-o parte și reproșuri din cealaltă. Situația nu este deloc singulară la om. Restul viețuitoarelor, plante sau animale nu se supun dualității conducerii. Au un singur „stăpân”. Bun sau rău dar acceptat. De ce omul face excepție? Păi omul este creat de Sfânta Mâna a creatorului Divin, nu de Cuvântul său precum restul viețuitoarelor. În loc de a cuvânta Dumnezeu a suflat doar peste opera
SLUGĂ LA DOI STĂPÂNI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352174_a_353503]
-
unică deși îmbracă haine și poate numiri variate în diferitele colțuri ale naturii. Astăzi omul este practic strivit între Divinitate și Natură. Fiecare dintre acești conducători supremi are adepții săi car ignorează celălalt stăpân. Si totuși toți se supun acestei dualități (luați sintagma în toate accepțiunile sale). Dualitatea conducerii supreme a activității umane are consecințe nefaste. Merită să le studiem mai amănunțit. Referință Bibliografică: Slugă la doi stăpâni / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1327, Anul IV, 19 august
SLUGĂ LA DOI STĂPÂNI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352174_a_353503]
-
variate în diferitele colțuri ale naturii. Astăzi omul este practic strivit între Divinitate și Natură. Fiecare dintre acești conducători supremi are adepții săi car ignorează celălalt stăpân. Si totuși toți se supun acestei dualități (luați sintagma în toate accepțiunile sale). Dualitatea conducerii supreme a activității umane are consecințe nefaste. Merită să le studiem mai amănunțit. Referință Bibliografică: Slugă la doi stăpâni / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1327, Anul IV, 19 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Emil
SLUGĂ LA DOI STĂPÂNI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352174_a_353503]
-
este improbabil ca Sfântul Ioan Scărarul să-și fi structurat deliberat opera conform unui principiu structural întreit: o Scară în două jumătăți concentrice (asemenea dipticului), compusă din trei părți principale, alcătuită ca o cale de a propovădui unitatea lui Dumnezeu, dualitatea naturilor în Hristos și trinitatea Persoanelor dumnezeiești de o ființă. Se poate pune întrebarea: Cât de mult din ceea ce-au spus Couilleau, Price și Lawrence provine de la Sfântul Ioan Scărarul și cât de mult de la ei înșiși, ca autori
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
între oglinzi/ Că s-ar putea de mâna ți-o întinzi/ s-apuci eterna cerului aură.” („Oglinzile albastre”) Sentimentul creștin, emoția creștină sunt subsumate în poezia sa luminii sacre, exprimată prin metafora „eterna cerului aură”. Dacă la Lucian Blaga întâlnim dualitatea „lumina mea/lumina altora”, la Petru Lascău, lumina este una singură și ea invită la cunoașterea Divinității prin contemplare și rugăciune, care izvorăsc în „bucurie pură”. De altfel, dacă Petru Lascău are vreo fobie, atunci aceasta este legată de cei
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
tot ce-i omenesc în viață, având curajul și puterea să ,,domesticească” timpul cu echilibrul interior al eului liric.. Temele și motivele poetice, ilustrare a parcursului liniștilor și neliniștilor trăite, sunt organizate într-o construcție solidă, care dă sens tulburătoarei dualități umane. Discursul poetic, de o aparentă simplitate, este, în fapt, ipostaza concretă a concentrării lingvistice cu virtuți creatore. Un limbaj generos, curat, proaspăt, deschide calea poeziei către cititor. Așadar, toți cei însetați de frumosul din Cuvânt, tratați-vă sufletul cu
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
cu menire specială în viața oamenilor. Dar între cele două împărății independente există puncte de întâlnire și, totodată, posibilitate de colaborare rodnică. Sufletul acestei colaborări l-a întreținut mereu cultul, prin aceste rugăciuni pentru autorități. Cultul a realizat unitatea în dualitate, în relația dintre Stat și Biserică, indicându-ne sistemul colaborării dintre cele două puteri, ca pe cea mai fericită soluție a unei probleme îndelung dezbătute. Ca o ultimă concluzie deci, rugăciunile pentru autorități constituie în acest fel, în raportul dintre
EPISCOPUL ORADIEI DR. VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355626_a_356955]
-
nici îmbibată de recele pesimism al poeziei lui Leconte de Lisle, sub forma ei, geologică aproape, se frământă un suflet înflăcărat, lavă incandescentă, care prin nostalgia sferelor senine își aruncă prin spații tentacolele lichide...(E. Lovinescu -Critice...) Tot el remarcă dualitatea dinamic-static, temă reluată și de Vianu: „Asemenea zeului Ianus el are două fețe. O dualitate fundamentală o străbate, asemenea oricîrui poet obsedat de absolut.” Tudor Vianu, într-o completă imagine asupra poeziei barbiene, studiază problema naturii parnasiene atât din punct
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
aproape, se frământă un suflet înflăcărat, lavă incandescentă, care prin nostalgia sferelor senine își aruncă prin spații tentacolele lichide...(E. Lovinescu -Critice...) Tot el remarcă dualitatea dinamic-static, temă reluată și de Vianu: „Asemenea zeului Ianus el are două fețe. O dualitate fundamentală o străbate, asemenea oricîrui poet obsedat de absolut.” Tudor Vianu, într-o completă imagine asupra poeziei barbiene, studiază problema naturii parnasiene atât din punct de vedere al conținutului, cât și al aspectelor formale, arătând că din dinamismul îngemănat cu
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
și nicidecum să ajute la popularea infernului. În acest sens, Dumnezeu a trimis îngerii pe pământ, să-i ajute și să-i călăuzească pe oameni pe calea mântuirii. Cu toate acestea, există gândiri omenești care-i atribuie ființei omenești principiul dualității. Astfel, potrivit lui George Minois, „salvarea omului constă în renunțarea la afirmarea exagerată a unei laturi a persoanei sau a alteia. Reluând într-o formă opusă fraza lui Pascal, dar fiind de fapt de acord cu el, putem spune că omul
O ALTFEL DE PREZENŢĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369118_a_370447]
-
Acasa > Poezie > Amprente > DUALITATE Autor: Gheorghița Durlan Publicat în: Ediția nr. 1589 din 08 mai 2015 Toate Articolele Autorului DUALITATE Se plimbă veșnic moartea printre noi, Viața ne este plină de nevoi, Noi ne-ngropăm, firesc, unii pe alții Și-apoi... dansăm voioși pe la
DUALITATE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369820_a_371149]
-
Acasa > Poezie > Amprente > DUALITATE Autor: Gheorghița Durlan Publicat în: Ediția nr. 1589 din 08 mai 2015 Toate Articolele Autorului DUALITATE Se plimbă veșnic moartea printre noi, Viața ne este plină de nevoi, Noi ne-ngropăm, firesc, unii pe alții Și-apoi... dansăm voioși pe la distracții. Prin cimitire plângem la morminte Pe cei ce ne-au crescut și-s oseminte, Apoi
DUALITATE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369820_a_371149]
-
am încoltit și am crescut Și-angoasele, pe toate, le-am pierdut. Când în genunchi și când plutind prin nori, Trecând prin noaptea neagră, sau prin zori, Cu umilință-n dinți mușcând țărâna, Atingem deseori... stele cu mâna. Referință Bibliografică: DUALITATE / Gheorghița Durlan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1589, Anul V, 08 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghița Durlan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DUALITATE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369820_a_371149]
-
Acasa > Orizont > Atitudini > ELENA VASILIEVA: DUALITATEA MORALĂ A RUSSIEI - TRADUCERE DE IACOB C. ISTRATI Autor: Iacob Cazacu Istrati Publicat în: Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Au decedat 92 de persoane. Russia este în traur. Dar, în listele mele cu «gruz-200» (Sicriu
TRADUCERE DE IACOB C. ISTRATI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369355_a_370684]
-
zburat să cânte și să danseze la 15 km de la Aleppo nimicit, și sub pretextul misiunii de binefacere duceau cu ei încărcătură ce aduce moarte. Așa sunt greblele... Елена Васильева, http://chechenews.com 28.12.16. Referință Bibliografică: Elena Vasilieva: Dualitatea morală a Russiei - traducere de Iacob C. Istrati / Iacob Cazacu Istrati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2191, Anul VI, 30 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Iacob Cazacu Istrati : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
TRADUCERE DE IACOB C. ISTRATI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369355_a_370684]