467 matches
-
mai apropiată să își ia niște lipii și să se răcorească cu apă. Reveni, apoi, nervos în cameră și îl chemă pe omul lui de încredere, Canaan. În căteva ore, toate locuințele igigi erau în flăcări și numai aerul încins duhnea, pentru ultima dată, a tarabe și locuințe uleioase, locuri unde își trăiseră veacul specia de sclavi, igigi. Trebuia pus la cale un plan și pentru lichidarea druidelor, dar era mult mai greu. Acestea erau niște ființe net superioare titanilor igigi
CAPITOLUL II de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341191_a_342520]
-
Hai la masă că ți-am făcut cartofi prăjiți. - Da' tata unde e?" - E, unde să fie, de parcă n-ai ști. A zis că se duce pân' la nea Nelu și uite cât e ceasu. Sigur îl găsesc la cârciumă duhnind. Îți recomandăm Patriarhia Română anunță Marșul pentru viață, o „inițiativă civică” împotriva avortului Foto: Inquam Photos / Liviu Chirica De dimineață, într-un metrou aglomerat ca la ora 9:00 într-o stație-nod de conexiuni, trec de la nivelul 7 la 8
„Dă, Doamne, ca ai mei să divorțeze”. Familia tradițională trăită de un copil de 11 ani () [Corola-blog/BlogPost/338020_a_339349]
-
mă recunosc vinovat, am râs uneori pe parcursul campaniei, deși poate nu trebuia să râd. Nu trebuia să râd pentru că toate elementele de mai sus compun o ideologie care se numește fascism. Fie că ați observat, fie că nu, politica românească duhnește de aberații precum cele de mai sus. De acord, o parte dintre ele pot fi puse pe seama populismului de doi lei, a demagogiei sau prostiei. Da, poate că pe alocuri am forțat nota pentru a face textul mai citibil. Însă
„Străinii ticăloși împreună cu românii trădători uneltesc împotriva poporului român”. Ideile fasciste din campania electorală românească () [Corola-blog/BlogPost/337721_a_339050]
-
senescență colectivă. Dacă sunt bine crescuți și emoțional disponibili, dau într-un soi de duioșie, dacă au însă angst adolescentin devin semi-ostili. E de înțeles pentru cine a mai avut de a face cu pisălogi, darmite cu unii apretați și duhnind a smerenie. Nimeni nu vrea să asculte poveștile despre tine dacă nu sunt și sau doar despre el, interlocutorul. Da, interesant ce zici că ți s-a întâmplat, dar stai domne să-ți povestesc ce-am pățit eu domne, o
Vă doresc să nu aveți parte de război sau de revoluție () [Corola-blog/BlogPost/337947_a_339276]
-
îl repezi Pleșcan. Parcă ai fi o domnișoară simandicoasă și pofticioasă. Parcă ai vrea, parcă n-ai vrea! Orice businessman care a simțit mirosul câștigului nu se mai întreabă dacă are timp sau nu. Acționează rapid în zona în care duhnesc banii. Noi te știam cel mai deștept și tu... Zamfirescu ținea mult la imaginea lui de premiant și ar fi sacrificat orice pentru păstrarea ei , mai ales în ochii foștilor săi colegi. Pleșcan nici nu bănuia că lovise drept la
TRANDAFIRUL SIRENEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344394_a_345723]
-
sorții își răsfirase Estrela fustele cocheta pretindea a fi reincarnata madame Lenormand și dădea în ghioc de cristal soldaților rătăciți pe cărările înșelătoare ale lunii și pisicilor aristocrate ce mergeau agățate de opinca saltimbancilor se opri mătăhălos Gebellin tartorul satrapilor duhnind a mahorca și anarhie peregrin evadat de la alienați prin lume dădea interviuri prezicând ploaie cu pietre și flăcări zicea el: că sunt trimise să împiedice invazia pe pamant a îngerilor căzuți iarbă dracului îi atârnă pe-o ureche -Zi-mi Papeso
(GHIOCUL DE CRISTAL TRADUS ÎN ITALIANĂ) GLOBO DI CRISTALLO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/344156_a_345485]
-
ce nu există acum pentru nimic altceva decat conservare. Ieșire? Pe unde? Gândesc, simțindu-mi sinapsele cum plesnesc, de unde? Încerc să strig, însă vocea nu mă ascultă. Îmi simt nările invadate de mireasma metalică a sângelui, un sânge ce fierbe, duhnind grețos a vomă. Ridic ochii, simțind cum se spintecă venele și mușchii ce-i țin în orbite și privesc către cer. E roșiatic și el, mânjit de sângele celor ce-au trădat profeția veșniciei. Tamplele apasă puternic presiune peste creier
ZI PIERDUTĂ... de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377423_a_378752]
-
-ți orientale! Dar vezi, ′mneata cum stă azi treaba - Fulgerător și descendent, Brăila și-a mutat taraba La preț de două-n Occident. Și, rogu-te, să nu te mire, De-oi întâlni pe vreo centură Mai despuiate astăzi Chire, Duhnind a hoit și-a băutură! Ciulinii-s tot la locul lor! În schimb, s-au mai școlit Codinii La tehnicile de omor Se-ntrec de zor cu spadasinii. Și de-ar mai ști bietul Zografi Că-n port doar vântul
DE VORBĂ CU PANAIT ISTRATI de LIVIA MIHAELA FRUNZĂ în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378536_a_379865]
-
legături decât cu furi sfruntați fără de frunte... zeu impostor mințind de zor arca făr' de busolă - și eșuând fără comând în colburi - alveolă... brav asasin sughiț de-asin tu vrei pe Crist să-L sufleci ești claun ratat și sulfurat duhnind crezi că ne-ndupleci la înfrățiri și pângăriri cu-ai morții satìri-pureci sinucigași jalnici pungași funebru să ne-ntuneci... Timp măsurat Crist expirat ia dă-te la o parte: cinci cavaleri cinci primăveri umplem Lăuta-n Carte: te spulberăm te
DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
-
nr. 1966 din 19 mai 2016 Toate Articolele Autorului am văzut-o valsând printre resturi de umbre doar lumina lunii desființa orice urmă durerea triumfa bucăți decer cădeau peste timp în așteptarea mea zădarnică s-a așternut frigul doar ea duhnind a glorie își făcea provizii pentru o altă zi în care orice eroare se va corecta cu un singur clik nimic nu mai doare oamenii stau la coadă pentru nimic se zvonește că se dă de pomană o gânganie mi
COŞMARUL DIN GÂND de TEODOR DUME în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379011_a_380340]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > FIȘA DE CADASTRU Autor: Dragoș Niculescu Publicat în: Ediția nr. 2295 din 13 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Cînd va duhni și sila ca varza în butoaie și-or să se ude-n stradă batistele cu spirt, va izbucni ca floarea speranța din gunoaie, vor chefui fantome domnești în orice birt. Dar pîn-atunci urează-ți cîte-un rahat în stradă, să calci
FIŞA DE CADASTRU de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380957_a_382286]
-
aruncară și Fulgoii, soldații lui cei greoi, învârtindu-se într-o sârbă îndrăcită. O dădură în horă, prinzându-i și pe cioroi, care cârâiau beți pe margine. Si când hora era mai aprigă, se năpustiră Nor Vânăt și Nămețilă ce duhnea a băutură. Iar din hora cea săltată, o făcură-mpiedicată. Apoi, Viscorilă își umflă bojocii într-un trombon, acompaniat de orchestra Vânturilor Lățoase, niște namile urlătoare din foale și chitare, aduse special de Iarnă din Țara Vânturilor Veșnice. Nor Vânăt dansa
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
cea plină de viață, Iar dac-au reușit de-atâtea ori să mă doboare, Am renăscut mai viu, bând elixirul din izvoare... Atâtea viscole mi-au troienit pe suflet, Poteca vieții mi-a fost grea la umblet Și din noroaiele duhnind a nedreptate, M-am ridicat curat, privind stelele toate... Cu gheara lor, tristețile adânci și bucuriile Mi-au zgâriat atât de dureros în piele ridurile... Iar în deșertul vieții, cu nisipul spulberând, Privesc... departe... ca un Sfinx eternizând...eternizând... Prof.
CHIP de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374605_a_375934]
-
du-te și tu pe la jeni îmi spune soră-mea care o vizitează a treia oară săptămâna aceasta o spală o hrănește îi pune pansamente cum n-a făcut pentru nimeni niciodată degeaba moartea s-a ascuns bine de bisturiu duhnește scurmă în jeni cum ar căuta după viață nici ea nu mai găsește decât un licăr jeni e frumoasă are părul lung blond așa ca lanul copt din spatele casei ei la anul nu va mai fi aici să-l picteze
DOUĂ VIEȚI ȘI DOUĂ MORȚI de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373594_a_374923]
-
apropiem de finalul alergării? Că anii sunt mulți pe umerii noștri, la fel ca și păcatele adunate de-a lungul timpului? Că stau tone de mizerii gata să ne îngroape, o povară greu de purtat, greu de tolerat! Mizeria, păcatul, duhnește! Miroase a moarte, pentru ca plata păcatului e moartea! Și stăm nepăsători, continuînd "să ne trăim viața" după metode și lozinci proprii, o utopie ce conduce în final, la distrugere. Majoritatea dintre noi știm, ca "popor creștin" sau ca și creștini
IUBIRE, IERTARE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371496_a_372825]
-
și reci, atmosferă ostilă oricărei încercări de liniștire, figurine de ceară, „fulger prin oase / zdruncinate”, „iarnă de doi bani” - toate alcătuiesc „marea disperare a vieții” - unde sunt îngropate claie peste grămadă, dâre de moarte, schelete descompuse, gheare de corb, „parcă duhnind / a putreziciune,/ îmbălsămat în cutia craniană a morții / cu gust de urină / de șopârlă’ descompusă” (Masa de seară, I). Nu lipsește nici „vin roșu / în țeste putrezite / cu miros de mucegai / sorbit din găuri de ochi căprui” (Masa de seară
DE STEJĂREL IONESCU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347278_a_348607]
-
umerii ei îmi place să mă joc mereu de-a viața atârnat de-o limbă de ceas să privesc timpul dintr-o căruță cu fân în care mirosul de levănțică se-mprăștie ca un parfum peste toate sufletele noastre care duhnesc a transpirație îmi place să mă-ntorc mereu acasă în satul ce se pierde prin livezi să cobor ușor dintr-o caleașcă și să-mi sărut părinții care mor și casa dulce din pridvor s-o văruiesc cu o privire
ÎMI PLACE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346455_a_347784]
-
minte să-l fi văzut vreodată. Prin fața mea trecea la vale un puhoi de apă groasă, tulbure, acoperită cu pete de spumă gălbuie, ca balele unui uriaș animal care s-ar fi adăpat mai sus, către Șlais, din scursoarea enormă duhnind a putregai. Podul de fier era deja imposibil de trecut, deoarece apa îi ajunsese la tablier, ba chiar începuse să i se scurgă cu repeziciune printre grilaje, încât se putea prevedea iminenta prăbușire a întregii sale structuri sub asaltul stihiei
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
fericire. Ori, din păcate. Așa că trebuie să merg mai departe. Unde, nu mai contează. BAGAJELE SUNT FĂCUTE, IAR TRĂSURA E LA SCARĂ. Nu trebuie decât să cobor și să urc! Restul e viitorul. Călătorie sprâncenată, prietene! E o zi care duhnește a albastru și nemărginire: ființele există de la cap în sus, iar lucrurile de la nume mai departe. Vocea umană lasă dâre sonore în atmosfera îmbâcsită de lesturile toride ale verii. Fiecare individ ”răsună” clar și distinct. Fără dubii. Filtrată de simțuri
58 PLUS X de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376798_a_378127]
-
cea plină de viață, Iar dac-au reușit de-atâtea ori să mă doboare, Am renăscut mai viu, bând elixirul din izvoare... Atâtea viscole mi-au troienit pe suflet, Poteca vieții mi-a fost grea la umblet Și din noroaiele duhnind a nedreptate, M-am ridicat curat, privind stelele toate... Cu gheara lor, tristețile adânci și ... Citește mai mult CHIPPrietene,Mă-ntrebi de ce îmi este Sfinx azi chipulși cum de-a reușit așa să mi-l sculpteze Timpul?De ce-s pe
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
seva cea plină de viață,Iar dac-au reușit de-atâtea ori să mă doboare,Am renăscut mai viu, bând elixirul din izvoare...Atâtea viscole mi-au troienit pe suflet, Poteca vieții mi-a fost grea la umbletși din noroaiele duhnind a nedreptate,M-am ridicat curat, privind stelele toate...Cu gheara lor, tristețile adânci și ... XII. INOCENȚĂ..., de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 1878 din 21 februarie 2016. INOCENȚĂ... Inocent, Copilul privește către-o lume, Pe care n-o
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
eu știu. Așa că peste o săptămână a mai încercat odată. - Dane, sunt la restaurant, îi fac pomană soacrei, pot să vin să mai îmi dai niște bani? Că era la restaurant se simțea în voce, ba aș putea spune că duhnea prin telefon. - Măi, tu mă crezi tâmpit ? Evident nu putea să-mi spună ce gândește (“Da”), așa că a insistat: - Hai măi, că ți-i dau odată cu ceilalți. - Exact de asta mi-e teamă. ... și i-am închis telefonul. De atunci
DESPRE MINCIUNĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362238_a_363567]
-
sorții își resfirase Estrela fustele cochetă pretindea a fi reîncartata madame Lenormand și dădea în ghioc de cristal soldaților rătăciți pe cărările înșelătoare ale lunii și pisicilor aristocrate ce mergeau agățate de opinca saltimbancilor se opri mătăhălos Gabellin tartorul satrapilor duhnind a mahorcă și anarhie peregrin evadat de la alienați prin lume dădea interviuri prezicând ploaie cu pietre și flăcări zicea el: că sunt trimise să împiedice invazia pe pământ a îngerilor căzuți iarba dracului îi atârna pe-o ureche -zi-mi Papeso
GHIOCUL DE CRISTAL de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377716_a_379045]
-
oră, o oră jumate, și dă-i și dă-i. Din fundul sălii, de fiecare dată, vlăjganul zălud, cu multe dioptrii: în al doilea rînd! în al doilea rînd! Discursurile plastice ale hiperfaimoșilor frescagii mexicani Siqueiros, Rivera etc. ce monstruozități duhnind a praf de pușcă și-a (ha)șiș! E, oricum, de preferat finețea desenului din grota de la Altamira. Un moment sinistru al învățămîntului artistic românesc, infestat de jdanovism ignar: Nicolae Moraru. Le vorbea (în acea zi) studenților, cu drăgălașul lui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
gunoiul sub covor: centrul să ia ochii, în rest... - cerșetorii; unde vrei, unde nu vrei, bălăbănindu-se ca niște metronoame dezafectate și îndrugînd jalnice tînguieli orientale. - pe trotuar; în spate, la doi-trei metri, unu perseverează în slobozirea gîtlejului de mucusurile duhnind a mărășească și-a cinzeacă; mă opresc, îl las să treacă, aștept să se depărteze, pînă nu-i mai aud "vocalizele". - cea mai părăginită curte din centru? Cea a Teatrului Național; parte din gărduțul de fier (gardul original, masiv, a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]