476 matches
-
a fost un Noe. A pus toate creaturile lui Dumnezeu în Arca sa și a cuprins acolo și muzica, tot ce e al naturii, al respirației, de la sorii care luminează ori care au expirat de mult, până la plantele care mor, duhnind. D.P.Mozart este cel care-i scria tatălui său că e prea religios ca să poată trăi ca ceilalți tineri de vârsta sa. Și tot el, într-o altă scrisoare, îi mărturisea că "natura vorbește în mine tot atât de tare ca în
Dialog inedit cu Maria-Luiza Cristescu: Arca lui Noe by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Imaginative/14976_a_16301]
-
își împrăștie în văzduh feromonii. Vîntul fecundează pietrele, lichenii întins pe lespezi sexul morții. Țîșnește incendiul cerului printre chiparoși. Gol mineral... Bem pămînt cu glandele lacrimale. Un țăran își mîna scroafa pe sub aluni, ritul ei adulmeca trufele îngropate sub frunze duhnind că glandele vierului ancestral. Amușinam cu nările dilatate sub pojghița nopții transpirația propriei noastre absențe.
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
mareșalului Pilsudski, măgăriile lui Guță în disputa cu frații liberali, apoi altele și altele până la desert. Dulciuri nu mănâncă; pleacă în admirarea tuturor. Rămân lângă Pișculescu. Suport cu greu tonul de propovăduitor rural al popii. Chimirul lat, din piele porcină, duhnește greu prin roba descheiată. E umil - zice: pe mine, slavă ca a lui Goga nu mă așteaptă, căci la noi nu se discută opera, ci omul; dar stau tihnit, cine a vrut să mă citească a făcut-o. Ce să
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
naturalețe scârboșenia monosilabică? așa încât, deschizându-se, păreau că iau forma împurpurată a unui anus. Noaptea mea era prost dormită. Iubita plină de excremente mă împingea, eu fugeam, cu rahatul scurgându-mi-se pe mâini îmi mânjeam fața. Visul urât îmi duhnea în piept. Greața de substantiv - era cu trej' de ani în urmă - la soarele de astăzi se dizolvă. Apar tot felul de fese pe afișe publicitare, pe străzi, în autobuze și la tv. Corpul s-a eliberat. Îl felicită lumina
Carlos Drummond de Andrade - Amorul natural by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/7653_a_8978]
-
Pe câțiva dintre ei îi cunosc încă din copilărie, veșnici abonați ai bodegilor cu spirtoase de pe malul Mureșului. Alții, vag intelectuali de "Congresul al IX-lea" și de ororile revistei "Săptămâna", au căpătat o oarecare notorietate cu ajutorul televiziunilor, fie ele duhnind a naționalism grețos păunescian, fie dominate de șmecheria cu suflu scurt a lui Tucă. Să revin, însă, la Europa Centrală. Din motive de... Imperiul Austro-Ungar, ea nu putea scăpa în România de o anumită conotație conspirațională: oricine e interesat de
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
au găsit amândoi un loc de muncă: Mahmud la magazinul fratelui domnului Mozaffar și Ahmad ca ucenic într-o tâmplărie. Ahmad și-a făcut și o groază de prieteni: își petrecea după-amiezile cu ei, ca apoi să se întoarcă seara duhnind a alcool. Agha Jun lăsa capul în jos și nui răspundea la salut. Mahmud se întorcea în cealaltă parte și-i cerea iertare lui Dumnezeu. Khanum Jun îi încălzea repede cina și spunea: „Pe băiatul meu îl dor dinții: folosește
Parinoush Saniee - Cel care mă așteaptă (fragment) by Cerasela Barbone () [Corola-journal/Journalistic/4494_a_5819]
-
semnul odihnei/ cu inima/ un cărăbuș de piatră" (Fotografie ce se voalează cu timpul). O senzorialitate intensă îi stă la îndemînă autoarei precum un idiom de care se poate folosi necurmat, cu articulațiile tonifiate de dicteul suprarealist: "Broscoii din nori duhnesc a păcat și se descaltă-n spume peste/ pita pămîntului caldă.// Tîrîtoare lipidice încearcă simțirea asfaltului duse de forțe giratorii/ minate de sfîntul cu nume bețiv ținut în carantină pînă acum.// Dansul lor înscriind volute neprevăzute, circumferințe lunare,/ cu o cerneală
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
departe. Dan Sociu nu traduce însă numai rezumând, ci adeseori într-un mod mult mai „creator”, redând, de exemplu, frază „dead stars stink” (p. 82) cu „stele moarte se scufundă”, cănd traducerea firească ar fi fost, de fapt „stele moarte duhnesc”, sau traducând într-un mod foarte „original” „the dirty colours of her kiss have just/ throttled/ my seeing blood” (102) prin „culorile murdare ale sărutului ei mi-au îngroșat vizibil sângele”, când ar fi trebuit să fie vorba, de fapt
Camerele de tortură ale traducătorului by Paul-Gabriel Sandu () [Corola-journal/Journalistic/4480_a_5805]
-
arată nu numai superficialitatea cu care a fost făcută traducerea - prima eroare datorându-se, cel mai probabil, unei confuzii a verbului „to sink” (a se scufundă, a se afunda etc.) cu verbul „to stink” (a avea un miros neplăcut, a duhni), dar și lejeritatea redactorului care, cel mai probabil, n-a comparat niciun moment textul traducerii cu originalul. Acestei serii nesfârșite de erori și defecte grave de care suferă traducerea i se adaugă o listă la fel de lungă de echivalări stângace, aproximative
Camerele de tortură ale traducătorului by Paul-Gabriel Sandu () [Corola-journal/Journalistic/4480_a_5805]
-
prietenul a strigat: -Mă, bade, e fericită și-i bunul meu - nu te băga!... ...Domnul președinte continua să urle "în direct" spre mulțime asemenea unui viteaz căpitan de cursă lungă aflat pe coverta unui vas în derivă 1), spre echipajul duhnind a rom "Jamaica"... Dar cine mai avea timp să se teamă de-un eventual naufragiu? Păi, ce? La noi dădeau năvală tsumanele asiatice? Din reportajele tv, aflam că pe plaiurile Mioriței (cu mii de hectare lăsate în pârlogire), lumea era
Revelionul neputințelor televizate by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12145_a_13470]
-
Ce? Cine e acolo? întreba vocea. M-am apucat să strig: - Soțul meu a murit în accidentul de pe munte. Îmi puteți da niște detalii? Oamenii din fața prăvăliei s-au strâns în jurul meu. Mă priveau fix, fără să clipească. În cabină duhnea a tutun de mestecat ieftin, fum de țigară și tămâie. O bătrână m-a bătut ușor cu palma pe umăr: - Paampam, paampam, mi-a spus pe un ton compătimitor. I-am dat mâna la o parte. Am explicat în amănunt
Anuradha Roy - Valurile pământului () [Corola-journal/Journalistic/4326_a_5651]
-
tratarea altor subiecte, cum ar fi, de pildă, nihilismul, anarhismul, socialismul, deraind, în cele din urmă, tot în macro-planuri care vizează reconstrucția lumii pe principii și structuri fundamental diferite, tratate cu aplomb și reală știință fie și în acest birt duhnind a pierzanie și mizerie, ca în cele mai fastuoase carnavaluri din miezul Evului Mediu, birt ce cuprinde atâta lumină, încât se transformă subit într-un templu, dominat de viul atotputernic, dăruit „cu mână tare și cu braț înalt”. Este, indiscutabil
Tăcerea care ne umple de dangătul tuturor clopotelor by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/4731_a_6056]
-
leagăn blestemat/ ia-mă și pe mine" (Erezia întîi ). Idealul: cel de-a se pierde, de a-și topi înfățișarea, de a-și împinge anonimatul pînă la transparența invizibilității: "încă mai pot crea secunde/ de stupoare în fața ghișeelor/ cînd funcționara duhnind a ojă își pierde/ privirea în mine ca într-un imobil nelocuit" (ibidem). Dacă Peter Schlemihl, celebrul personaj al lui Chamisso, și-a pierdut umbra, poetul nostru e pe punctul de a-și pierde chipul. Nu e de mirare, așadar
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
pregăti acești urmași incoerenți la vorbă ai lui Moș Teacă. Altminteri, n-aș avea nimic nici împotriva vreunei dictaturi militare, cu condiția să ne conducă mai-marii oștilor sau arhimandriții lui Ștefan cel Mare, și nu argații avansați la excepțional, ce duhnesc încă a balega din grajdurile lui Ceaușescu.
"Mondo cane" cu epoleți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16623_a_17948]
-
ochii bătrînilor privind viața, e Primăvara lumii, un inel de amintiri și aschimodice, și diafane, un decor cu oameni și orașe, anotimpuri și istorie: "Of, Bucureștiule din treizeci și trei,/ sicriu al primăverii, trist și uriaș,/ cuib de samsari și de ofițerași/ duhnind a busuioc și a mititei,/ of, Bucureștiule, pelin amar!..." Un fel de Liberté a lui Eluard e această primăvară, "martie, moarte, primăvară, război...", cu regretabile întoarceri din condei, care sînt ale anului 1955, cu cedările ofrandă lui. Sub vremuri... O
Soare și hazard by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7696_a_9021]
-
să-i vedem găunoșenia. Ani în șir, dl Orescu s-a prefăcut că stoarce o pastă substanțială dintr-un tub despre care știam cu toții că e gol. Și totuși, în ciuda avertismentelor, dl Orescu o ținea înainte cu politichia fină, care duhnea de la o poștă a comandă politică. Iar dacă n-a fost comandă poli-tică, atunci, vorba unui personaj din "Povestea porcului", a lui Creangă: "De te-a învățat cineva, rău ți-a priit, iară de-ai făcut-o din capul tău
O mătură pentru vrăjitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8804_a_10129]
-
Enache. Mult mai năbădăioasă decît colegele sale dunărene și cu limba atinsă ușor de spurcăciunile argheziene, Monica se zbate în ploaie ca o șerpoaică și se ia la harță directă cu meteorologia, dar are ce are și cu îngerii: Cerul duhnea a ploaie, / a cîntece juvenile îngerești. / Răsăritul versului liber-cugetător / Îl avea-n cap de-o săptămînă de secunde, / acuns printre șuvițe denaturate. / Cerul duhnea a ploaie, / mi-am pus impermeabilul peste inimă / și-am ieșit / să delirez versurile cu ochii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
și se ia la harță directă cu meteorologia, dar are ce are și cu îngerii: Cerul duhnea a ploaie, / a cîntece juvenile îngerești. / Răsăritul versului liber-cugetător / Îl avea-n cap de-o săptămînă de secunde, / acuns printre șuvițe denaturate. / Cerul duhnea a ploaie, / mi-am pus impermeabilul peste inimă / și-am ieșit / să delirez versurile cu ochii." (Intermezzo) Am putea merge chiar mai departe, la ,,Lăsați ploaia să rîdă ca o zănatică-n vînt" și pînă la ,,Lăsați ploaia să moară
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
dimineața la tine în pat, fără ca totul să fie un vis, era un câștig cât se poate de gustat. Care putea fi primul gest, decât a întinde mâna după cutia cu chibrituri? Supărătoare rămâneau degetele înnegrite de nicotină și răsuflarea duhnind a mahorcă. Nu lipseau excepțiile. Circula o întâmplare de cancelarie privind un elev prins fumând. în consiliul profesorilor, dirigintele propusese eliminarea pe o săptămână a făptașului, cel de filosofie eliminarea pe un trimestru, un altul pe tot anul, până la eliminarea
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
buretele îmbibat cu oțetul urii de Dumnezeu. Antrenamentele de zi cu zi, de la genuflexiuni și flotări la statul într-un picior, de la săritura ca broasca la cățăratul pe pereți ne pregătesc să ajungem cît mai grabnic atleți ai lui Belzebut. Duhnim a groază de toți și de toate, de scîrbă pentru toți cei ce ți-au fost dragi. Icoanele din adîncuri le ardem în mijlocul camerei pe un rug de împunsături, scrîșnete și gemete înfiorătoare. A mai rămas ceva? Smulge-l și
în Infernul cu prelungire by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10174_a_11499]
-
încremenit într-o livadă, privind zburătăceala vrăbiilor, cercetînd clătinarea crengilor de vișin și contemplînd volbura norilor aducători de furtună, și toate acestea cu o atenție de copil absorbit care uita pentru o vreme că trăiește într-o epocă cînd țara duhnea sub cizma soldașilor ruși, dacă uităm apoi că postura aceasta de copil absorbit Blaga nu o arbora din inconștiență, dintr-un egoism de intelectual anahoret sau din nepăsarea cinică a unui filozof mizantrop, ci tocmai dintr-un instinct de conservare
Iremediabil liric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9358_a_10683]
-
adevărurile nu ne fac mai liberi). Fraza se fărîmițează așa încît autorul are impresia a vorbi cu bucăți de var dintr-un perete surpat, sîngele se preface într-un șerpișor care se ascunde în ierburi să-și digere otrava, sufletul duhnește a carne acrită, viața e un ghem de vipere, sărutul e de nisip, moartea se prelinge din memorie asemenea unei bomboane intens colorate între dinții anemici ai copilului. Ca într-un muzeu al ororilor, ne întîmpină la tot pasul atrocități
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
respingătoare cangrene sociale și scabroase descompuneri morale. Am mari dubii că spilcuiții funcționari cu cotiere Armani și abacuri Versace ai d-lui Isărescu vor fi dispuși să-și pună la bătaie superbele costume pariziene luându-se la trântă cu monștrii duhnind a stârv ai corupției, minciunii, infracționalității și crimei. De altfel, poza de inși enigmatici pe care o propun românilor, ca și cum n-ar veni la un serviciu plătit din buzunarul public, ci la un bal mascat al rafinaților, se va răzbuna
Cotiere Armani, abacuri Versace by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17386_a_18711]
-
telefoniști ori bodyguarzi. Dar ditamai "reprezentantul personal" e prea de tot! Dacă Grecu e turnător, oare ce-or fi cei care-i folosesc dezinvolt serviciile? Nu mai vorbesc de cealaltă "ureche", omul cu nume de bulevard, Andrei Magheru. Ăsta chiar duhnea a securism de la o poștă. Responsabil cu străinii, graseind volubil pe limba lui Voltaire, omul părea făcut pentru misiunile plăcute oamenilor lui Postelnicu. Dar de aici până a fi imaginea "francofonului român" e prea de tot. Ce promovare a valorilor
Acum, aisbergul. Urmează „Titanicul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12786_a_14111]
-
să confere obscenităților programatic introduse în text o dimensiune de adâncime; sau, dacă nu, o atmosferă decadentă, un climat artificial, o notă de sofisticată intelectualitate. Se poartă homoerotismul, fetișismul, incestul, coprofagia: de la cele mai aburoase reprezentări la cele mai concrete, duhnind în pagina trendy, autorii și autoarele acestui tip de literatură speculează la maximum o tematică altădată interzisă, făcând eforturi de a o transforma în problematică și a o impune ca atare. Când nu își arată entuziasmul, critica literară, dramatică sau
Noua pornografie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10596_a_11921]