1,707 matches
-
umbră se mișcă pe cer de colo colo și mă cheamă... Referință Bibliografică: cu mâna pe clanța de la ușa morții / Teodor Dume : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1857, Anul VI, 31 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Teodor Dume : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Teodor Dume Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
CU MÂNA PE CLANŢA DE LA UŞA MORŢII de TEODOR DUME în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384061_a_385390]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1857, Anul VI, 31 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Teodor Dume : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Teodor Dume Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
CU MÂNA PE CLANŢA DE LA UŞA MORŢII de TEODOR DUME în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384061_a_385390]
-
rodnicie pentru nat Apoi se născu Chedar : "puternic, întunecat" Apoi a venit Adbeel : "a lui DUMNEZEU mâhnire" Și Mibsam, al lV-lea : "o plăcuță mirosire !" Veni pe lume "auzire" al Vl-lea născut Mișma Apoi acela în "tăcere" : al Vll-lea urmaș, Duma. Apoi "masă", o "povară, sarcina, sau greutate" Hadad ce este "tunător", cu-"nverșunare" în dreptate ! Tema sau cel "ars de Soare", ce-nseamnă și "miazăzi" Ietur, al Xl-lea urmaș, care înseamn' a-"ncercui !" Nafiș, ce este "numeros", inseamna și "răcorit
DE LA ISAAC LA MOISE. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383164_a_384493]
-
Sfântul Tihon”, șeful catedrei de Teologie Fundamentală și Apologetică și colaborator științific principal al Facultății de Filosofie a Universității de Stat din Moscova. Părintele Andrei este, de asemenea, membru al consiliului de experți-consultanți pe probleme de libertatea conștiinței din cadrul Comitetului Dumei de Stat a Federației Ruse pentru problemele organizațiilor obștești și grupărilor religioase. În anul 1984 a absolvit Facultatea de Filosofie a Universității din Moscova în cadrul secției de Istoria și teoria Ateismului Științific, devenind aspirant al Institutului de Filosofie al Academiei
PARINTELE ANDREI KURAEV... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364541_a_365870]
-
kicom hin tumen Děs kaj te na xudel tumen e retǐ (o śititos). 'Ke kodo kaj phirel an retǐ na źănel kaj źăl. [36] Kicom hin tumen Děs, patăn and-o Děs, kaj te aven le Děsesre ćhăve. Kala phendă lenqe duma o Jezuśis the gilă Pesqe the garudă Peș lenθar. [37] The, deśi kerdă kicom minunes angla lenθe, von să na patănas ande Lesθe, [38] kaj te pherdǒl o kuvintos le prohorokosro Jisaja, kaj phendă leș: “Della, kon patănă an șo
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 12 / IOAN, XII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362278_a_363607]
-
na pazinel len, na Me źudekinav leș; 'ke na avilǒm kaj te źudekinav e lumă, de avilǒm te mïntujinav e lumă. [48] Kon na lel Mân an sama the na fogodinel Morre dumes, hin leș źudekatoros te źudekinel leș: e duma kaj phendǒm la, kodă źudekinela leș and-o děs paluno. [49] Vaś kodă ke Me na dumazindǒm Manθar, de [dumazindă] o Dat kaj tradină Mân, Kado dina Mân poronka șo te phenaw the șo te dumazinaw. [50] The źănaw ke Lesri
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 12 / IOAN, XII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362278_a_363607]
-
Hora era dedicată jurnalistului Alexandru Roman, predecesor al lui Vasile Lucaciu în lupta pentru drepturile românilor ardeleni (Vezi Wikipedia). Poate că nu aș fi scris această poveste dacă nu aș fi găsit, cautând pe Youtube, o variantă interpretată de Florica Duma ,cântăreață trăitoare prin părțile Bihorului. Am sunat-o și mi-a spus că a auzit-o de la tatăl său, după ce acesta s-a eliberat din închisoare. Fusese închis pentru vina de a fi fost țăran harnic, adică chiabur și, acolo
CÂNTEC ŞI POVESTE – DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362511_a_363840]
-
cu cunoștință De-ale noastre suferințe Și din viță românească Dr. Lucaci să trăiască” De fapt, o cercetare a ariei de răspândire a ei ne-ar putea aduce surprize. Cred că s-a cântat în tot Ardealul. Iată varianta Floricăi Duma : Așa-mi vine duneori Și mă duc la deal cu flori, Așa-mi vine câteodată Și mă duc la deal din piatră. Din piatră să iasă foc Și fac la inimă loc. Cântă mierla pă păduri Lucaci îi rob în
CÂNTEC ŞI POVESTE – DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362511_a_363840]
-
Acasă > Stihuri > Semne > KANA O KALANÏCI Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1349 din 10 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului saci gizinesqo și țuț pherasa ke desa duma and-o duj źene ujmades horatades o śtare peretonça / on śunna kaj tuθe biuʒarimasqo o penʒeres avena salćies ke rona / o rațăqo mukimos ka pućel țuț / durawde!a kasqe uʒarca panda kana o kalanïci tradela p'e grasten karik-o vazăqe gares
KANA O KALANÏCI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367688_a_369017]
-
în „Luceafărul” serie nouă, an. 2, nr. 7-8, iul.-aug. 1942, p. 308, în care se spune cine este adevăratul autor al poeziei Sărbătoare. O redăm întocmai, deși titlul cărții lui Tăslăuanu nu este corect: O rectificare Părintele protopop Ion Duma ne atrage atențiunea că în volumul d-lui Oct. C. Tăslăuanu: Octavian Goga - amintiri, la paginile 38-39, poezia: Serbătoare se atribuie lui Octavian Goga numai în urma unui „lapsus memoriae”, întru cât ea este singura poezie a P. C. Sale, apărută în
OCTAVIAN GOGA – CEL MULT COAUTOR AL POEZIEI („SALE”) „SĂRBĂTOARE” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367060_a_368389]
-
că ar fi ordinea mai puțin echilibrată: 8, 6, 2, 1, 3, 7, 4, 5). În mod sigur, autorul poeziei Sărbătoare nu este Octavian Goga - sunt suficiente probe - și nu avem motive să ne îndoim că versurile aparțin preotului Ion Duma. Poezia semnată „Nicu” a apărut în „Luceafărul”, an. 2, nr. 3, [1 febr. n.] 1903, p. 54 (dintr-o greșeală de tipar, pe revistă a apărut data de 15 ianuarie 1903; la 15 ianuarie, însă, apăruse numărul 2 al revistei
OCTAVIAN GOGA – CEL MULT COAUTOR AL POEZIEI („SALE”) „SĂRBĂTOARE” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367060_a_368389]
-
Fondane. Poate că cel mai pătrunzător efort de înțelegere a culturii cinematice create de Fondane e de găsit an documentarul pe care regizoarea Ana Simon l-a dedicat an 1998 operei avangardistului roman. Un documentar-portret, după expresia exactă a Danei Duma, an care ochiul regizoarei și împreună cu el, al spectatorului, parcurge pas cu pas traseul lui Fondane prin propria opera, an care cinematografia deține un rol și o funcție esențiale. Documentarul Anei Simon este unul din cele mai importante incursiuni an
BENJAMIN FONDANE de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368574_a_369903]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > FEMEIA COD Autor: Teodor Dume Publicat în: Ediția nr. 1671 din 29 iulie 2015 Toate Articolele Autorului nu-mi pasă chiar nu-mi pasă cât durează o amintire nu-mi pasă nici cât durează o rază lumina ei se descompune în urmele de deasupra lutului
FEMEIA COD de TEODOR DUME în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350355_a_351684]
-
e un drum imaginar semnalizat intermitent oricum nu mai contează... tu ești femeia - cod deși dormi cu fiecare în pat nu țipi nu urăști și nici nu iubești ci doar mergi pe o linie continuă Referință Bibliografică: femeia cod / Teodor Dume : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1671, Anul V, 29 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Teodor Dume : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
FEMEIA COD de TEODOR DUME în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350355_a_351684]
-
pat nu țipi nu urăști și nici nu iubești ci doar mergi pe o linie continuă Referință Bibliografică: femeia cod / Teodor Dume : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1671, Anul V, 29 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Teodor Dume : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Teodor Dume Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
FEMEIA COD de TEODOR DUME în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350355_a_351684]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1671, Anul V, 29 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Teodor Dume : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Teodor Dume Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
FEMEIA COD de TEODOR DUME în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350355_a_351684]
-
Germania /p. 49 autor: Eugen Cojocaru Incursiune în poezia română contemporană /p. 51 Ana Sofian / p. 51 Dragnea Gabriel / p. 51 Nuța Istrate Gangan, Fort Lauderdale, Florida, SUA /p. 52 Cristian Neagu /p. 53 Georgia Miculescu, Timișoara /p. 54 Teodor Dume, București /p. 54 Mihaela Maravei, Constanța /p. 55 Mihaela Aionesei, Tg. Secuiesc /p. 55 Vali Nițu / p. 55 Paparuz Adrian, Zărnești /p. 56 Maria Oprea, Piatra Neamț /p. 57 Andrei A. Radu /p. 57 Ion Dragoș & Mioara Băluță / p. 58 Violeta
DINCOLO DE TĂCERE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344504_a_345833]
-
sjas leș penʒardune othe. Djas frankoja, mitujisardas o doktoros. Pa inkjas oda pa akerdas okolavrenqe ke i ćhaj' și ternaxar. Motivisardas p'o pheras ke “ Și ïnćepime, ama nana-j bittirmiśi”, ka te avel i vină o ʒinerikasqi. andar ekh dimakos duma o Ʒăniça o Melulesqo rromanes, hanumariciko Referință Bibliografica: VESTĂ (2) / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1478, Anul V, 17 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
VESTĂ (2) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366028_a_367357]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > CASA FĂRĂ TREPTE Autor: Teodor Dume Publicat în: Ediția nr. 2099 din 29 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului sunt mai bătrân cu câteva anotimpuri nu știu precis câte au mai trecut sau câte mai sunt am părul albit și ochii sticlați îmi place așa cum sunt cu
CASA FĂRĂ TREPTE de TEODOR DUME în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365315_a_366644]
-
acesta cineva îmi va construi o casă fără trepte cu o singură fereastră care va da înspre apus... despre toate aceste lucruri am vorbit cu Dumnezeu și totuși nu mă pot desprinde de voi Referință Bibliografică: Casa fără trepte / Teodor Dume : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2099, Anul VI, 29 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Teodor Dume : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
CASA FĂRĂ TREPTE de TEODOR DUME în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365315_a_366644]
-
toate aceste lucruri am vorbit cu Dumnezeu și totuși nu mă pot desprinde de voi Referință Bibliografică: Casa fără trepte / Teodor Dume : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2099, Anul VI, 29 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Teodor Dume : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Teodor Dume Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
CASA FĂRĂ TREPTE de TEODOR DUME în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365315_a_366644]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2099, Anul VI, 29 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Teodor Dume : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Teodor Dume Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
CASA FĂRĂ TREPTE de TEODOR DUME în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365315_a_366644]
-
la noi în țară viața de robie în timp de 400 de ani”(Pag. 30,Schița despre Țígani traducerea românească de la 1900 a lui Gh. Ghibănescu) Ronald Lee, rom din Canada, a conservat tradiția asta în scris în cartea Das duma Romanes la pagina 218: Rom bi shibako nai Rrom- A Rom without tongue is not a Rom (i.e. a un țigan care nu știe români nu este rom!) Țiganii care nu vorbesc limba de acasa se numesc Kashtale: Wo și
ȚIGĂNEASCĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365191_a_366520]
-
pe ecrane, ar putea deveni seriale cu mare succes la public (vezi ,,Suleiman Magnificul”, serialele coreene care au cucerit, incredibil, toate vârstele). Toposurile aduse în centrul epicii sale (Piatra Șoimului, Mânăstirea Capriana, Poarta Țării, Valea Albă, Codrii Cosminului, Cetatea lui Duma Negru), metaforele parabolice din chiar titlurile acestor ,,istorisiri”(Piatra Șoimului, Cântecul ciocârliei, Lupul Alb, Acvila Neagră, Vulturul deșetului, cuvintele metaforice din titluri (Răpirea, Nunta, Bătălia, Primarul, Armeanul), scrierile cu majuscule a multora dintre locuri, fapte, evenimente (din prețuire pentru istoria
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
ar putea fi următoarele. 1. Românica și Basa niciodată nu se vor reuni. Transprutenii de azi sunt comuniști corciți cu rușii sub poalele Matrioșkăi. N-avem nevoie de ei! Nici ei de noi. Poate alții. Transnistria e cedată de euroatlantici Dumei precum enclava Kaliningrad. 2. Monarhia nu va reveni niciodată la Cotroceni sau la Băneasa, e un ideal atât de fragil că se poate poticni până și dacă nu vrea soacra lu' cutare mare financiar, interlop sau imperialist pripășit p' aici
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]