1,081 matches
-
a locuit în două rânduri), o alta nouă, sătul, probabil, atât de hărmălaia cu chiriașa din târg, dar mai cu seamă de provizoratul din odăile Mariei Mavrodin. Reiese că în intervalul dintre anii 1848, când Eminovici vine în Botoșani de la Dumbrăveni, și 1855, când vinde casele din oraș lui Iosip Munteanu, familia a avut două tentative de a locui la Ipotești: prima, între 23 aprilie și 26 octombrie 1848, iar a doua între 23 aprilie și 26 octombrie 1851. Prin urmare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
aceste fotografii au devenit documente prețioase 21. Cât privește interiorul casei, nefotografiat niciodată, se poate recompune cu aproximație din puținele mărturii rămase. Nu lipsită de interes este descrierea Constanței Dunca (realizată din amintirile copilăriei) referitoare la interiorul locuinței Eminoviceștilor de la Dumbrăveni: o odaie mică, joasă, sclipitoare de curățenie, apoi o alta mai mare. Aici iarăși pereți albi, văruiți, dar și perdele albe, dese, slobozite. Miros mare de sulcină, podele uscate, gălbii, proaspăt unse cu lutișor galben. La dreapta două divanuri cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
proprietății din Ipotești-Isăcescu (lot Eminovici); 2) Teii lui Eminescu cu clopotnița bisericii din Ipotești; 3) Biserica din Ipotești, cu mormântul părinților lui Eminescu; 4) Monumentul lui Eminescu din piața Marchian, din Botoșani, din 1890; 5) Monumentul lui Eminescu din parcul Dumbrăveni, din 190630. Scrisoarea ajută nu numai pentru a certifica un adevăr, dar și pentru faptul că relatează despre martori oculari care au surprins imaginea reală a casei căreia, de modestă ce era, numai porecla de casă boierească nu-i putem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
dușumeaua din pridvor. Cum lemnul îi era la îndemână căminarului Gheorghe Eminovici (parte din trupul de moșie dinspre Cătămărăști era împădurit pe aproximativ 23 de fălci de pământ), sigur și-a făcut casa gospodărește, cu dușumea, sătul de lutul de la Dumbrăveni și păstrând în minte modelul caselor din Botoșani cu care a avut atâtea necazuri, dar pe care le regreta. În al treilea rând, trebuia renunțat la praful de piatră de pe pereții exteriori, care erau doar văruiți, așa cum îi vedem în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
realitatea familială, dar sunt greu de identificat. Ar mai putea fi marcat episodul realist pe care-l putem socoti drept motiv inspirator în geneza poeziei Făt frumos din tei, relatat din surse primare de același Corneliu Botez: Pe când Balș stăpânea Dumbrăvenii, a luat în căsătorie pe o cântăreață germană dela teatrul imperial din Viena. Aceasta a adus la Dumbrăveni pe o nepoată a sa, domnișoară, spre a-i ține de urât. Nepoata, o fire zvăpăiată, se îndrăgi nebunește de un țăran
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
socoti drept motiv inspirator în geneza poeziei Făt frumos din tei, relatat din surse primare de același Corneliu Botez: Pe când Balș stăpânea Dumbrăvenii, a luat în căsătorie pe o cântăreață germană dela teatrul imperial din Viena. Aceasta a adus la Dumbrăveni pe o nepoată a sa, domnișoară, spre a-i ține de urât. Nepoata, o fire zvăpăiată, se îndrăgi nebunește de un țăran, chelar al velnițelor din Dumbrăveni, care era de o rară frumusețe [...]. Nemțoaica fură dela mătușa sa, Bălușoaia, suma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pe o cântăreață germană dela teatrul imperial din Viena. Aceasta a adus la Dumbrăveni pe o nepoată a sa, domnișoară, spre a-i ține de urât. Nepoata, o fire zvăpăiată, se îndrăgi nebunește de un țăran, chelar al velnițelor din Dumbrăveni, care era de o rară frumusețe [...]. Nemțoaica fură dela mătușa sa, Bălușoaia, suma de 300 de galbeni și se înțelese cu frumosul flăcău ca să fugă împreună. Cum dânsa cunoștea bine călăria, într-o zi foarte de dimineață a poruncit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
un țăran, care îi zise, să n-o mai caute degeaba, pentrucă nemțoaica a trecut cordonul (granița) cu feciorul lui Hodoroabă. Poetul auzind dela tatăl său narațiunea acestei întâmplări, și venind cu acesta și fratele său, căpitanul Matei Eminescu, la Dumbrăveni, prin 1864, a făcut versul: La castel în poartă calul/ Sta a doua zi în spume,/ Dar frumoasa lui stăpână/ A rămas pierdută-n lume. Plecând din Dumbrăveni la Ipotești, poetul scrise cu cretă acest vers pe poarta castelului; dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
întâmplări, și venind cu acesta și fratele său, căpitanul Matei Eminescu, la Dumbrăveni, prin 1864, a făcut versul: La castel în poartă calul/ Sta a doua zi în spume,/ Dar frumoasa lui stăpână/ A rămas pierdută-n lume. Plecând din Dumbrăveni la Ipotești, poetul scrise cu cretă acest vers pe poarta castelului; dar tatăl său a pus de l-a șters, să nu se supere Bălușoaia 329... Conchidem, așadar, prin chiar cuvintele poetului: Prin aceea se deosebesc oamenii (n.n.) pentru că unii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
14, județul Satu Mare. 129. Pop Carmen Monica, născută la 21 septembrie 1980 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiica lui Pop Iosif Daniel și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 91322 Grofenberg, Guttenburgerstr. 17, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Dumbrăveni, Aleea Dumbrăvii bl. 6, et. 4, ap. 20, județul Sibiu. 130. Pfau Franz, născut la 20 februarie 1948 în localitatea Sanandrei, județul Timiș, România, fiul lui Iacob și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 93138 Pielmuhle, Rodauerweg 29, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 972 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]
-
în Germania, 36179 Bebra, În Gottinger Bogen 64, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Teiul Doamnei nr. 9, bl. 32, sc. A, et. 8, ap. 54, sectorul 2. 177. Hietsch Malvine Regine, născută la 12 mai 1948 în localitatea Dumbrăveni, județul Sibiu, România, fiica lui Schell Michael și Regina, cu domiciliul actual în Germania, 42659 Solingen, Kornerstr. 53, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Agnita, Str. Spitalului bl. 26, ap. 5, județul Sibiu. 178. Hodits Judit, născută la 24 ianuarie
HOTĂRÂRE nr. 972 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]
-
Ticus, județul Brașov, România, fiul lui Lutze Johann și Ida-Sara, cu domiciliul actual în Germania, 33607 Bielefeld, Bruckenstr. 26, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Ticus nr. 26, județul Brașov. 240. Karoliny Marta, născută la 20 decembrie 1958 în localitatea Dumbrăveni, județul Suceava, România, fiica lui Miron Constantin și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 52064 Aachen, Krakaustr. 2 A, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, Str. Luminii nr. 35, ap. 17, județul Timiș. 241. Kaiser Elena-Daniela, născută la 21
HOTĂRÂRE nr. 972 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]
-
nr. 152, județul Sibiu. 292. Zenn Liviu Tiberiu, născut la 20 februarie 1971 în localitatea Iași, județul Iași, România, fiul lui Tirziman Viorel și Iren, cu domiciliul actual în Germania, 70736 Fellbach-Oeffingen, Neckarstr. 30, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Dumbrăveni, Str. Teilor nr. 16, județul Sibiu. 293. Beer Anemarie, născută la 1 iulie 1959 în localitatea Târnăveni, județul Mureș, România, fiica lui Bucur Ioan și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 76437 Rastatt, Konigsbergerstr. 14/1, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 972 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]
-
Treutlein Luminița, cetățean german, născută la 25 iulie 1947 în București, România, fiica lui Georgescu Alexandru și Dumitru, cu domiciliul actual în Germania, 90489 Nurnberg, Welserstr. 16. 80. Simut Maria Emilia, cetățean german, născută la 22 ianuarie 1954 în localitatea Dumbrăveni, județul Sibiu, România, fiica lui Mihail și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 52372 Kreuzau, Kelterstr. 143. 81. Kohler Simona Daniela, cetățean german, născută la 1 august 1967 în localitatea Lugoj, județul Timiș, România, fiica lui Pleniceanu Doru și Angelca
HOT��RÂRE nr. 999 din 2 decembrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126207_a_127536]
-
strada Zipnet (Steaua) Nr. 3, din Sibiu, al Episcopiei Rom. Cat. Alba-Iulia, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Județul Tarnava-Mica Școală rom. cat. Blaj, avînd trei clădiri, al Bis. rom. cat. Blaj, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală ref. Dumbrăveni, a Bis. ref. Dumbrăveni, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală Unită, com. Tarnaveni, avînd două localuri, a Bisericii Unite Tarnaveni, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală rom. cat., com. Taraveni, avînd două imobile, a Bis. rom. cat., com.
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
3, din Sibiu, al Episcopiei Rom. Cat. Alba-Iulia, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Județul Tarnava-Mica Școală rom. cat. Blaj, avînd trei clădiri, al Bis. rom. cat. Blaj, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală ref. Dumbrăveni, a Bis. ref. Dumbrăveni, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală Unită, com. Tarnaveni, avînd două localuri, a Bisericii Unite Tarnaveni, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală rom. cat., com. Taraveni, avînd două imobile, a Bis. rom. cat., com. Tarnaveni, cu întreaga avere
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
al Bis. Ev. C. A., com. Curciu, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală prim. Ev. C. A., com. Domal, 1 clădire, al Bis. Ev. C. A.. com. Domal, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală prim. Ev. C. A., Dumbrăveni, 1 clădire, al Bis. Ev. C. A., com. Dumbrăveni, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală prim. Ev, C. A., com. Filitelnic, 1 clădire, al Bis. Ev. C. A. com. Filitelnic, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală prim. Ev.
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
avere, conform inventarului jurnal. Școală prim. Ev. C. A., com. Domal, 1 clădire, al Bis. Ev. C. A.. com. Domal, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală prim. Ev. C. A., Dumbrăveni, 1 clădire, al Bis. Ev. C. A., com. Dumbrăveni, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală prim. Ev, C. A., com. Filitelnic, 1 clădire, al Bis. Ev. C. A. com. Filitelnic, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală prim. Ev. C. A., com. Hoghilag, 1 clădire, al Bis. Ev.
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
Arad, România, fiica lui Ferciof George și Ignisca Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, 2500 Baden, Strasserngasse 6/1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Tarnova nr. 741, județul Arad. 198. Corciu Aurel, născut la 23 august 1975 în localitatea Dumbrăveni, județul Suceava, România, fiul lui Aurel și Adela, cu domiciliul actual în Austria, 3263 Randegg 31, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Dumbrăveni, județul Suceava. 199. Corciu Mihai, născut la 14 octombrie 1976 în localitatea Dumbrăveni, județul Suceava, România, fiul
HOTĂRÂRE nr. 774 din 23 septembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
România, localitatea Tarnova nr. 741, județul Arad. 198. Corciu Aurel, născut la 23 august 1975 în localitatea Dumbrăveni, județul Suceava, România, fiul lui Aurel și Adela, cu domiciliul actual în Austria, 3263 Randegg 31, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Dumbrăveni, județul Suceava. 199. Corciu Mihai, născut la 14 octombrie 1976 în localitatea Dumbrăveni, județul Suceava, România, fiul lui Aurel și Adela, cu domiciliul actual în Austria, 8600 Bruck/Mur, Minoritenplatz 4/3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Dumbrăveni, județul
HOTĂRÂRE nr. 774 din 23 septembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
august 1975 în localitatea Dumbrăveni, județul Suceava, România, fiul lui Aurel și Adela, cu domiciliul actual în Austria, 3263 Randegg 31, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Dumbrăveni, județul Suceava. 199. Corciu Mihai, născut la 14 octombrie 1976 în localitatea Dumbrăveni, județul Suceava, România, fiul lui Aurel și Adela, cu domiciliul actual în Austria, 8600 Bruck/Mur, Minoritenplatz 4/3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Dumbrăveni, județul Suceava. 200. Ilyes Anna, născută la 25 septembrie 1969 în localitatea Zetea, județul
HOTĂRÂRE nr. 774 din 23 septembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
localitatea Dumbrăveni, județul Suceava. 199. Corciu Mihai, născut la 14 octombrie 1976 în localitatea Dumbrăveni, județul Suceava, România, fiul lui Aurel și Adela, cu domiciliul actual în Austria, 8600 Bruck/Mur, Minoritenplatz 4/3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Dumbrăveni, județul Suceava. 200. Ilyes Anna, născută la 25 septembrie 1969 în localitatea Zetea, județul Harghita, România, fiica lui Mathe Antal și Margareta, cu domiciliul actual în Austria, 2514 Traischirken, Romersstr. 12, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Zetea, județul Harghita
HOTĂRÂRE nr. 774 din 23 septembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
7.497 510 8.007 Conservarea marilor răpitoare A.J.V.P.S. Brașov 4. Brăila 1 Valciu 3.999 4.267 47 0 0 7.613 9 7.622 Loc de refugiu pe timp de iarnă Direcția silvica Brăila 5. Constantă 75 Dumbrăveni 0 2.860 4.115 55 0 7.030 570 7.600 Conservarea fondului genetic A.J.V.P.S. Constantă la cerb comun 6. Hunedoara 59 Retezat 35 4.699 0 0 5.457 10.191 0 10.191 Conservarea marilor răpitoare
ORDIN nr. 949 din 19 octombrie 1999 privind aprobarea fondurilor de vânătoare ce urmează să fie atribuite unităţilor de învăţământ şi cercetare ştiinţifică în domeniul cinegetic, precum şi a celor care sunt constituite ca rezervaţii de genofond. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126060_a_127389]
-
Bașotă. Expunerile prezentate la reuniune au Îndreptățit prevestirile ctitorului Anastasie Bașotă „feciorii de țărani ar putea deveni elemente care să ducă la o resurecție morală pe plan statal”. Exemplul logofătului și cavalerului Bașotă a fost urmat de vistiernicul Iordache Balș ( Dumbrăveni), vornicul Alecu Conachi (Stăncești), domnitorul Mihail Sturza ( Flămânzi), logofătul Th. Balș ( Dărăbani), Scarlat Vârnav ( Ilișeu- Vârnav), generalul Nicu Mavrocordat ( Ștefănești- Botoșani), frații Teodor, Iorgu, Ioan- Costache Lățescu Boldur ( Hudești), spătarul N. Barșinescu ( Dorohoi), Căminarul Vârgolici Dumitru ( Dorohoi). Aceste numeroase ctitorii
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
de peste 300 ani În localitățile din județul Mureș. Bărbații Își poartă cu mândrie celebrele pălării negre. Gaborii nu constituie un neam cu o meserie anume. Prin dezvoltarea comerțului ambulant, multe comunități de rromi-gabori din Transilvania, cum ar fi cele din Dumbrăveni, Târnăveni, Reghin, Luduș sau Copșa Mică au devenit Înstărite. Unii dintre gabori au participat la fenomenul de dezindustrializare din orașele din Transilvania, unde fabricile au fost demontate și vândute la fier vechi. Unii dintre gabori au ca ocupație tinichigeria și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]