506 matches
-
Zilnic se adună mii de țărani din satele Lupeni, Vatra și Concești și discută care va fi situația după cele 10 zile, timp în care secretarul general Sfetescu le-a a promis că va rezolva cererea lor adresată primului ministru. Duminecă, 4 martie, 800 de țărani din Hudești, Concești și alte sate au plecat spre Darabani, au pătruns în târg, dar nu s-au dedat la excese. Prefectul județului Dorohoi a cerut armată încă înainte de a începe mișcarea. Printr-o telegramă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din moarte sufletele noastre ―. (Din Troparul Adormirii Maicii Domnului) 2. Biserica parohiei Adormirea Maicii Domnului din Vatra în zilele noastre, mai mult ca oricând avem posibilitatea să îndrumăm copiii să participe cu părinții la slujbele ce se țin în biserică, dumineca și la alte sărbători din timpul vacanțelor școlare. Este bine și necesar ca în calitate de educatori să aprindem în sufletul lor dragostea față de tradițiile religioase strămoșești la Crăciun, la Sfintele Paști, de Anul Nou, la Bobotează sau cu ocazia hramului bisericii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Dumnezeu ne întărea mai mult în credința noastră și parcă eram mai puternici în viață și în voință. Aceste frumoase slujbe erau ținute pe atunci de părintele Traian Cazacincu, un om cu o voce clară de tenor, care în fiecare duminecă rostea cuvântul de învățătură. La strană era dascălul Nicolai Auncioaie, iar ca palamar era moș Chirică Irimia, un om blajin care de fiecare dată când se scoteau icoanele din biserică la Sfințirea Apei celei Mari, de Bobotează, îmi dădea și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mă scrie în Cartea Vieții. Trebuie să-i ajutăm pe copii să cunoască binele, adevărul și frumosul. în cursul cl. I și a-II-a participam cu bucurie la orele de religie, câte o oră pe săptămână, eram spovediți la școală, iar dumineca în Postul cel Mare eram duși încolonați cu învățătorii noștri în frunte, la biserică unde participam la slujbă și primeam Sfânta împărtășanie. Aceste lucruri s-au întâmplat prin anii 1948 și 1949 căci după aceea au venit fel de fel
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu cea întrebătoare. . .Am mai constatat că d-l Molocea are și activități extrașcolare: cantină școlară, cooperativă școlară și bibliotecă. . . Căminul cultural, unde d-l Molocea este director, este în funcțiune și își ține regulat ședințele cu sătenii în fiecare duminecă 1. Aprecieri pozitive cu privire la activitățile extrașcolare se fac și cu prilejul altor inspecții referitor la grădina școlară și lotul școlar, apoi despre cooperativa școlară despre care se spune că s-a înființat la data de 15 martie 1940 cu 3
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
aceste plaiuri. Preasfințitul Episcop -Vicar Calinic mi-a adus în minte figura marelui voievod al Moldovei-Ștefan cel Mare și Sfânt. Cuvintele sale rostite în fața enoriașilor din curtea bisericii au pătruns cu profunzime în mintea lor, arătând că cei care lucrează dumineca și în zilele de sărbători îl fură pe Dumnezeu. Merită un cuvânt de laudă și enoriașii din acest sat pentru ajutorul dat bisericii și preotului și felului cum fiecare în această zi s-au pregătit, ornând scena și gardurile din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
INIMĂ ȘI LITERATURĂ, revistă socială și literară apărută săptămânal, ca supliment al „Gazetei de Transilvania”, la Brașov între 2 iulie 1838 și 24 februarie 1865. Din ianuarie 1837, I. Barac, ajutat de tipograful și editorul brașovean J. Gött, scoate „Foaia duminecii”, periodic în care se publică literatură moralizatoare și articole de popularizare din domeniul istoriei, pedagogiei, tehnicii etc. Revista încheindu-și bilanțul primului an nu numai cu un serios deficit bănesc, dar și fără efectul scontat în rândurile cititorilor, editorul renunță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
nu numai cu un serios deficit bănesc, dar și fără efectul scontat în rândurile cititorilor, editorul renunță la înțelegerea cu Barac și, de la începutul anului următor, îl va sprijini financiar pe G. Barițiu, în încercarea acestuia de a înlocui „Foaia duminecii” cu o publicație mai apropiată de cerințele culturale și literare ale românilor transilvăneni. Barițiu redactează, în primul semestru al anului 1838, „Foaie literară”. Intreprinderea lui are mai mult un caracter experimental sau de prospecțiune și, pe baza concluziilor obținute, după ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
și rector la seminarul român din Oradea, iar în 1857 - prepozit capitular la Lugoj. Lui A. i se datorează mai multe cărți religioase, dar și pedagogice. Astfel sunt Catihetica practică (1843), Cuvântări bisericești despre cele șepte păcate ale căpeteniei pe duminecile păresimilor (1847), Anotări din Istoria eclesiastică despre urzârea și lățârea credinței creștine între români (1850). A., care cunoaște pe Seneca, Plutarh, Tit Liviu, se servește de izvoare latinești și bizantine. Numele său apare și în publicații precum „Gazeta de Transilvania
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285138_a_286467]
-
adevărate mărturisiri a mai multor scriitori vechi, începutul românilor din romani adevărați la mai mare lumină îl pune, Buda, 1828, reed. parțial în Lupaș, Cronicari, I, 166-170; Catihetica practică, Buda, 1843; Cuvântări bisericești despre cele șepte păcate ale căpeteniei pe duminecile păresimilor, Buda, 1847; Anotări din Istoria eclesiastică despre urzârea și lățârea credinței creștine între români, Pesta, 1850. Repere bibliografice: [Theodor Aaron], FMIL, 1860, 20; Encicl. rom., I, 2-3; Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 218; Lupaș, Cronicari, I, 166; Corneliu Popeți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285138_a_286467]
-
liceul romano-catolic la Șimleu Silvaniei, Liceul „Gh. Șincai” la Baia Mare (bacalaureat în 1920) și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj, unde în 1925 își susține licența. Va funcționa ca profesor secundar. Debutează în 1919, în „Gazeta de duminecă” din Șimleu Silvaniei, iar editorial cu placheta De vorbă cu mine, apărută în 1924. Colaborează la periodicele „Societatea de mâine”, „Familia”, „Patria”, „Brașovul literar”, „România nouă”, „Viața ilustrată”, precum și la reviste și ziare din București: „Viața literară”, „Gândirea”, „Vremea”, „Adevărul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289707_a_291036]
-
farmec literar și au pus Întrebarea: de ce acest roman n-a fost publicat pentru 130 În presă au apărut unele articole. Am publicat și eu un articol: Eroi suceveni În războiul pentru independență, „Zori Noi”, Suceava, Anul XXXI, nr. 8598, duminecă 8 mai 1977; Într-o expoziție de artă plastică, Ana Constantin, pictoriță amatoare de remarcabil talent, a prezentat portretul lui Dumitru Cimpoieșu, din zona Broștenilor, veteran al războiului. De menționat și articolul lui Vasile Miron, directorul Arhivelor Statului - Filiala Suceava
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
n-am găsit pe nimeni. Tov. muzeograf era În concediu, iar „casa” În renovare, cu bilet pe ușă, specificând situația. Noi ne-am văzut pe ziua de marți, 13.II.a.c. și pe muzeograf abia pe ziua de 18.II, duminecă, la primărie, când era ofițer de serviciu. Era În concediu până la 1 martie. I-am vorbit și i am lăsat materialul, pe care l-ați văzut 168. Adică, mai precis, am convenit cu dânsul, ca materialul, să rămâie la un
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dacă mi se dau unele indicații: mărimea articolelor, natura problemelor ce interesează etc. Vineri, 3.VI.a.c., am mai trecut pe la Suceava și am vorbit cu d-na Brădățanu 171. Să sperăm, că se face ceva172. În regiune, a plouat duminecă și luni 6.VI; poate se va Îmblânzi seceta. Cu ales respect, Prof. Dr. Gr. Miron Str. G-ral Broșteanu 27, București * Întâlnire cu Eugen Ionescu Era În toamna anului 1943, la Montpellier, În Franța. Eugen Ionescu venise, În calitate de atașat cultural
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
au transferat apoi la Ministerul Justiției, intrarea B, pe Bulevardul 6 Martie, unde am lucrat aproape 2 ani. Eram utilizat și ca stenograf, dar eram plătit ca dactilograf, deoarece salarul era mai mic și lor le convenea. Într-una din dumineci, pe când mă duceam la S.R.S.C. (Societatea pentru Răspândirea științei și Culturii), pe strada Amzei, pentru a stenografia conferințe interesante ținute de scriitori, poeți, critici de artă etc. care mi-au Îmbogățit cunoștințele generale și m-au făcut să-mi măresc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
abia intraseră la Seminarul de la M-rea Neamț, a fost făcută starețului Clement la Mânăstirea Cernica. Am auzit de la mama o amintire care mi-a dat de gândit: cu mulți ani În urmă, un farmacist evreu din Fălticeni se ducea dumineca la biserica Sfântul Ilie, să-l asculte pe tata cântând la slujbă. Apoi, când a fost comemorat Eugen Lovinescu (50 de ani de la moarte), doamna Gloria Lăcătușu, redactor la Radio Iași, a imprimat la reportofon pe cel care bătea toaca
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de la Târgoviște, „Crizantema de aur”, ca În fiecare an. Să-mi mai scrieți, dacă vă vin În gând alte idei interesante pentru a salva cultura Fălticenilor. Cu deosebită prețuire, Radu Orac 11 Fălticeni, 8.IX.2001 Dragă Domnule Eugen Dimitriu, Dumineca trecută un gând nu mi-a dat pace și m-am dus la Buciumeni, să fotografiez bisericuța de lemn de acolo. O măicuță de la schit mi-a vorbit de vechiul lăcaș, adevărată bijuterie de epocă, construit pe moșia preotului Iuga
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pleca În curând la București la unchiul ei, R. Schweitzer-Cumpăna. Îi poți telefona, la nevoie, la No. 12.10.80. Desigur, faci foarte bine, că nu primești să faci naveta, oricât aș fi dorit, să te știu la Flt. Poate dumineca să mergi să Îndrumezi Muzeul; dar și atunci nemțește: cu plată 498. Mă mir că Gafița, care a devenit om mare, a primit și ceva de la Fălticeni. Deh! Holban a devenit la modă și faptul, că el scrie prefața, l-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
baza materială, ca să nu se muncească zadarnic. (Se poate interveni la Edit. „Junimea” la Iași). I-am scris și d-lui Prof. Popa În această privință. Arătând omagiile mele Doamnei matale, salutări de la ai mei (inclusiv Schweitzer-Cumpăna, care a fost dumineca trecută la mine), Îți strâng mâna urând sănătate, al matale 535 De fapt Oltea Tănase. 536 Bătaia cu flori În Grădina publică și fanfara regimentelor 56 sau 16 infanterie, aduc aminte de Fălticenii de altădată. Astăzi, nu mai există nici
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
gospodărești am neglijat acest răspuns. În al doilea rând, vă rog să veniți oricând la noi, pentru a vă da referințele, de care aveți nevoie, că nu ne stingheriți, ci din contra ne veți face mare plăcere. Noi În special dumineca și sărbătorile suntem mai liberi și putem sta de vorbă, mai mult, asupra (a) tot ce vă interesează. Acuma toamna suntem mai ocupați În zilele de lucru - cu strângerea recoltelor din grădină și livadă. Ne-ar face plăcere, să poftiți
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
acelea care, cu cît ne simțim mai rămași, cu atîta mai pă scurtă cale să ne apropie cătră scoposul cel adevărat și atunci sînt prea gata a ne da mînă de ajutoriu cu fapta și cu cuvîntul. Numele Foii de duminecă va înceta, iar în locul acestiia va ieși: Dacă privim întreaga activitate a "Curierului românesc" și a "Albinei românești", atât de întinsă și de diversă, nu putem să nu reținem pasul mare pe care îl înscriu, alături de "Gazeta de Transilvania" și
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
să faci. I-am mulțumit și-am plecat. Normal, mi-a dat un răspuns logic. M-am dus acasă. Și a trecut ziua de vineri, însă a apărut al patrulea personaj care avea și bicicletă și tot acolo stătea. Sâmbăta, dumineca, la fel... N-am mai avut răbdare și la un moment dat zic: Mamă, eu nu-s amator de futbol, da’ mă duc la un meci de futbol. Ei, între timp, s-au apucat și au ars tot ce-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Măi frate Pop, un lucru te rog, să scrii acasă la părinți să știe că trăiesc, că n-am murit. Și am plecat acasă... Cum a fost întâlnirea cu familia? Am ajuns marțea sau miercurea, nu mai știu exact... Și dumineca zic către nevastă-mea: Auzi tu, eu mă duc în camera din față. Te rog foarte frumos să nu vii la mine, să nu mă deranjezi. Și m-am dus să scriu carte la părinții lu’ Suciu. Și așa am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
se pare că pe ăla îl chema Seredoi. Și-apoi mai era Istrate. Și o mai fost încă, da’ am auzit că ăștia o murit amândoi, frații Șomlea. Aiștea o fost foarte răi, amândoi... Aiștea tare rău bătea’... În fiecare duminecă avea programul de bătaie. Scotea din cameră în chiloți, că era căldură mare, și bătea... Când găsea ceva imediat făcea raport și-apoi scotea la bătaie. De la camera 107, printr-o gaură mică, vedeam exact la șeful secției și vedeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
patriotice, Cluj, 1938 (în colaborare cu Ion Breazu); Pavel Dan, Urcan Bătrânul, introd. edit., București, 1938. Traduceri: Asztalos István, Vântul nu se stârnește din senin, București, 1949, Jóska, București, 1957, Omenie, București, 1960, Povestind copiilor, pref. Mihai Gafița, București, 1961, Duminecă cu dragoste, pref. Ion Oarcăsu, București, 1962 (în colaborare cu Constantin Olariu); Móricz Zsigmond, Rubedenii, București, 1949, Haiducul își joacă murgul, București, 1952, Rubedeniile. Un om fericit, pref. Pop Simion, București, 1962, Opere alese, I-V, pref. Nagy Pál, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286198_a_287527]