506 matches
-
cesiuni de teritoriu. Mai cu samă s-au împotrivi la cesiunea cetății Niksici, a teritorielor dinspre Albania și a portului Spizza. Așadar tratările de pace turco-muntenegrene amenință a se 'mpiedeca de stavile serioase. [2 martie 1877] {EminescuOpIX 336} PRELEGERILE JUNIMEI ["DUMINECA TRECUTĂ D. P. VERUSSI... "] Dumineca trecută d. P. VERUSSI a ținut prelegerea sa asupra "politeismului " înaintea unui public distins și foarte numeros. Plecând de la considerația psicologică că politeismul este o religiune ce stă în legătură necesară cu gradul de dezvoltare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
samă s-au împotrivi la cesiunea cetății Niksici, a teritorielor dinspre Albania și a portului Spizza. Așadar tratările de pace turco-muntenegrene amenință a se 'mpiedeca de stavile serioase. [2 martie 1877] {EminescuOpIX 336} PRELEGERILE JUNIMEI ["DUMINECA TRECUTĂ D. P. VERUSSI... "] Dumineca trecută d. P. VERUSSI a ținut prelegerea sa asupra "politeismului " înaintea unui public distins și foarte numeros. Plecând de la considerația psicologică că politeismul este o religiune ce stă în legătură necesară cu gradul de dezvoltare intelectuală a unui popor și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
budhaistă are analogii multe în formarea de societăți în Europa pentru apărarea animalelor. Auditoriul, numeros și de astădată, a fost mulțămit atât cu cuprinsul prelecțiunei cât și cu dicțiunea vie a vorbitorului. [9 martie 1877] {EminescuOpIX 341} TEATRU ["REPREZENTAȚIA DE DUMINECĂ... "] Reprezentația de duminecă în beneficiul d-șoarei Dănescu a fost din cele mai succese. Vesela comedie în două acte "O palmă în sala teatrului", localizată cu îndemînare de d. Manolescu, s-au jucat repede și c-o rară dispoziție din partea tuturor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
multe în formarea de societăți în Europa pentru apărarea animalelor. Auditoriul, numeros și de astădată, a fost mulțămit atât cu cuprinsul prelecțiunei cât și cu dicțiunea vie a vorbitorului. [9 martie 1877] {EminescuOpIX 341} TEATRU ["REPREZENTAȚIA DE DUMINECĂ... "] Reprezentația de duminecă în beneficiul d-șoarei Dănescu a fost din cele mai succese. Vesela comedie în două acte "O palmă în sala teatrului", localizată cu îndemînare de d. Manolescu, s-au jucat repede și c-o rară dispoziție din partea tuturor actorilor ocupați în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o putere universală stăpânește toată viața și toată mișcarea reală, este rezultatul cel mai înalt al cugetării omenești, care nu poate fi înlăturat prin esperiență numai. Din cauza întîrzierilor de pân - acuma, cele două prelegeri amânate se vor ținea în două dumineci consecutive cari urmează după săptămâna luminată. [23 martie 1877] [CONCERT ["DEȘI CONCERTUL... "] Deși concertul d-lui Toma Micheru va avea loc în 30 martie, adică abia peste o săptămână, totuși mare parte din bilete s-a desfăcut de pe acuma, fără ca
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ostașilor și un urra general răsună ca răspuns din toate părțile. Spre sară Maiestatea Sa se întoarse cu trenul la Chișinău. [13 aprilie 1877] PRELEGEREA D-LUI A. D. XENOPOL DESPRE CRITICISM [Prelegerea d-lui A. D. Xenopol despre criticism avut loc duminecă în 3 april. Domnia sa a arătat mai Întâi cum, religiunele neputând rezolvi pe deplin întrebările metafizice, capetele mai eminente încearcă o rezolvare pe altă cale, acea a filozofiei. Dar toate sistemele filozofice din anticitate până în timpurile mai nouă păcătuiau printr-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
zile de-a rândul pentru a face un drum de două ceasuri. Suleiman Pașa au pierdut într-aceste lupte 5000 de oameni, cam scump pentru plăcerea de a se primbla prin mijlocul Muntenegrului. [19 iunie 1877] PENSIONATUL NORMAL DE DOMNIȘOARE ["DUMINECA TRECUTĂ... "] Dumineca trecută spre sară s-au închiet esamenele publice de la pensionatul normal de domnișoare, prin o serie de producțiuni muzicale. Rezultatele instrucției, a creșterei, apoi îndeosebi a culturei muzicale din acest institut despre cari au dat dovadă aceste esamene
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a rândul pentru a face un drum de două ceasuri. Suleiman Pașa au pierdut într-aceste lupte 5000 de oameni, cam scump pentru plăcerea de a se primbla prin mijlocul Muntenegrului. [19 iunie 1877] PENSIONATUL NORMAL DE DOMNIȘOARE ["DUMINECA TRECUTĂ... "] Dumineca trecută spre sară s-au închiet esamenele publice de la pensionatul normal de domnișoare, prin o serie de producțiuni muzicale. Rezultatele instrucției, a creșterei, apoi îndeosebi a culturei muzicale din acest institut despre cari au dat dovadă aceste esamene sunt vrednice
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a-i da trăsura mîine. Caii nu s-au îndreptat și despre Leon ți-am scris că-l voi cita la judele de pace; spune tot minciuni și nu mai dă docariu. Harieta nu se află acasă, mă voi repezi duminecă la Cernăuți, spre a o aduce. Posed două mii șase sute douăzeci fr. în numerar, din banii prinși pe trei vagoane popușoi. Restul, cum ți-am scris, au remas nebătut și chiar ne va trebui, pentru că n-avem mai mult de trei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
termene, care s-au îndelungat în timp, găsim potrivit să ne ocupăm de sosirea lui Eminescu la Botoșani, după ieșirea lui din ospiciul de la Mănăstirea Neamțului. Scipione Bădescu, prietenul său mai vechi, i-a anunțat sosirea, prin "Curierul român" de duminecă 21 aprilie 1887, scriind pe prima pagină: "Poetul Eminescu este oaspetele urbei noastre, iată de ce ziarul nostru apare în cadru de sărbătoare. Cu trenul de ieri sosi iubitul amic, dulcele poet și distinsul concetățean între noi, spre a-și vedea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de alții,/ Trăiești în lume, dar mori în tine,/ În eu./ E o victorie aceasta." Un anumit sentiment de strălucire, cel al sărbătoririi, se zbate ca o sete de glorie pledând pentru bucuriile spiritului: Numai pământul a avut noroc/ De duminecă/ Mai iese lumea pe stradă,/ Mai fumează/ Se îmbracă mai cu grijă/ și nici nu se muncește cine știe ce" ("Recapitulare"). . "Celula de viață umană și familială în ipostaza idilică" În volumul "La Lilieci", Sorescu îmbrățișează toate miturile compromise prin lipsă de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
deapănă întâmplarea. "E ger, noaptea e sticloasă/ și salcâmii de pe coastă, clăile de fân toate pătulele și/ Magaziile vergeluțe, sunt ca limba de clopot, gata să facă/ Bang./ Satul devine strălucitor" (" La strigat"). Locul de taifas este "patul" din fața porții, dumineca când afli ce au făcut lupii, ce a visat Gaga Rita, Țața Anica și alte vecine. Sătenii privesc sus pe deal, pe unde oamenii trec în haine de sărbătoare (lumea albă este lumea primenită în haine sărbătorești). Poemele cu aparență
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ziuă, cine vrea să fie sănătos peste an să se ducă la fîntînă sau la apă curgătoare și să-și toarne trei cofe de apă în cap. Lunea nu e bine să te speli cu apă rămasă prin vase de duminecă. Cînd te speli și bei apa care rămîne în vasul cu care te-ai spălat, te îmbolnăvești. în ziua de Joimari, dănacii* și fetele se duc dis de-dimineață la baltă, înainte de a răsări soarele, aruncă apa într-o parte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sunetul clopotului, și va fi așa de curată ca și clopotul. Copiii cei mici să nu se scalde în apa rămasă din ziua cea laltă, căci nu mai cresc, ci să se scalde totdeauna cu apă proaspătă. Apa care rămîne dumineca să se arunce; e bună numai pentru viermi. Apa de la întîlnitură* e bună de scăldat, ca să nu se lipească de cel scăldat boale și farmece. Pentru ca să nu te prindă frigurile, durerile de cap, de piept și de stomac, e bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
altei ființe din altă localitate, și apoi se bat amîn două. Locul unde se bat alele și localitatea alei celei învinse sînt supuse furtunii și sufăr mult de grindină. Bală Balele ce curg la un copil mic să se taie dumineca dimineața, că nu-i va mai curge. Nu-i bine să te duci nespălat pe obraz la fîntînă ca să aduci apă, căci băieților care-i vei avea au să le curgă bale. Balegă Nu-i bine să dai balegă vinerea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Domnului. (Gh.F.C.) Bubă La 4, 5, 6 decembre se zic „zilele bubatului“. Nu mănîncă copiii boabe coapte, ci numai fierte, ca să fie bubatul* moale. Se împart turte de azime, de pîne la vecini. Cînd dai pîne pe foc, faci bube. Dumineca nu se lă*, că faci bube în cap. Să nu te uiți după un bubos în oglindă imediat, ci mai tîrziu, căci altfel îi iei bubele. Nu e bine să mănînci în scăpatul soarelui, că faci bube la gură. Coaja
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pusă-n parii gardului te apără de holeră. (Gh.F.C.) Untura de cal e bună la reomatism. (Gh.F.C.) Cu boașe* de cal vindeci buba rea și oftica. (Gh.F.C.) Ficatul de cal cu țuică e bun la amețeală și nebunie. (Gh.F.C.) Cană Dumineca să nu te speli pe ochi din cană ori din ulciorul din care bei apă, căci apoi va mirosi urît. Candelă Cînd verși candela e semn de moarte. Cînd s-a stînge candela de la sine e un mare rău. Cap
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
durerile de cap. Să nu bați cu papucul pe copii, că-i rău de durere de cap. Cînd scapără pentru prima oară, să te pleci jos și să iei cu ochii închiși paie, că-s bune de durere de cap. Duminecă să nu spui că te doare capul, căci te va durea mai rău. La caz de durere de cap, e bine a pune la frunte și ceafă frunze de curechi* verde sau murat. La mort să nu stai pînă l-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care au ieșit întîi, că se amărăsc. Cînd tai castravetele, ia-i vîrful de unde-i floarea și pune-l în fruntea unui copil, că nu-l va durea niciodată capul. Cînd castraveții au floare multă și nu rodesc, strînge floarea dumineca dimineață, cînd e popa în biserică, și bate-o cu un băț în răscrucile drumului - și atunci vor rodi. Să nu mănînci castraveți în locul unde cresc, că se amărăsc. Ca să se facă castraveții, leagă la vrejurile lor coinăcelele-cotoiului* și va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de-ale ei, să nu le ieie de gură, ci de poale. Cămeșile trebuiesc croite sărbătoarea [în zi(le) de sărbătoare], ca să-i meargă bine celui ce le va purta și să nu le isprăvească sîmbăta, că face a boală. Duminecă să nu coși ceva la o cămeșă a cuiva, că-i coși mințile. Pentru aceasta, cînd e neapă rată nevoie, cît coasă, dă-i purtă torului să ție în gură cîteva fire de destrămătură. Nu e bine a se face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ouă, ci se vor tot scula. Cojile în care au stat puii nu se leapădă, ci se strîng toate pe un băț și se pun sub streșina casei, că pe urmă, dacă nu faci așa, puii se răzlețesc de cloșcă. Dumineca cloșcă nu se pune, că ies pui monștri. De multe ori, femeile sînt silite să muncească în sărbători: să coase, să lipească cu lut, bă rbații să dea borte cu sfredelul etc. Pentru aceasta ies puii din cloșcă urîți. Ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
surcelele sub prag, zicînd că-i taie frica. Asta se face în trei sîmbete dimineața, iar surcelele se aruncă în drum. Ca să umble copilul mai bine, cînd începe a se trage pe jos, îl ia unul din căseni într-o duminecă dimineața de mînuțe și-l duce în picioare pînă la prag, iar mă-sa taie cu foarfecele înaintea lui cîteva pene de găină. Tot în acest scop, cînd vine vreo țigancă cerșitoare, îi ascunde be tele în casă, zicînd: „Astea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pisează în praf și-l bea într-un pahar cu apă. Cununie Poporul crede că acei cununați nu-i mai poate nimeni despărți, doară singură moartea. Să nu faci cununie în casă, că rămîne unul văduvoi. Se crede că numai dumineca și joia este bine a se cununa; dacă s-ar cununa cineva în alte zile, apoi acea căsătorie nu va fi fericită. Femeia însărcinată care cunună îi va muri pruncul. Nuna care cunună să nu fie însărcinată, căci nu vor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
toată viața. Mireasa venită acasă de la cununie învălește îndată focul pe vatră, să astupe gura bărbatului și a soacrei, ca să nu-i zică vreodată ceva. Fata care uită pirostriile pe foc se mărită repede. (Gh.F.C.) La pețit mergi joia sau dumineca. Nu e bine să mergi lunea, că e început de săptămînă, și nici marțea, că atunci s-a pornit lumea. Miercurea e văduvă. (Gh.F.C.) Dacă la nuntă ți se sting lumînările e semn rău. (Gh.F.C.) Dacă la nuntă timpul e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
singur în odaie. Cînd suge, copilul schimbat rupe țîța. Oamenii iau trei vergele de alun de-un an, duc copilul la gunoi după apusul soarelui, pe lună nouă, și încep să-l bată. Vidmele* aduc înapoi copilul furat. (Gh.F.C.) Duminică Duminecă nu se taie pasere, nici altfel de dobitoc, că pe urmă nu-ți merge bine în acele dobitoace, fiind în același timp și un mare păcat. Dacă te lai duminecă, faci mătreață și picingine. Să nu sădești duminecă plante, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]