1,931 matches
-
supraviețuit grupării fracturiste?! Apoi, cum să fragmentez linia puternic neo-expresionistă și vizionară ce trece (de o cruzime elaborată) pe la Dan Coman, dar și (mai «contemplativ», dar nu mai puțin obsesiv) pe la Cosmin Perța, dar și (comprimat, hipersensibil, «catafazic») pe la Teodor Dună, cu toate că el vine de și mai departe, dinspre Ioan Es. Pop și Cristi [sic!] Popescu?!" Mă întrerup o clipă: familiaritatea excesivă cu autorul Artei Popescu, alintat când nu e cazul, e una din metehnele realmente deranjante ale ultimilor ani. Continuu
Antologia și Stamate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6075_a_7400]
-
Raluca Dună N. Steinhardt în evocări, ediție îngrijită de Florian Roatiș, Iași, Editura Polirom, 2012 Citind volumul de evocări dedicat lui Nicolae Steinhardt ai o senzație contrariantă: cum era, cine era de fapt Nicu Steinhardt? Evreul botezat din interes social, din snobism
„Călugărul paradoxal” by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4745_a_6070]
-
Raluca Dună Cosmin Cârciova,Voia, Casa de Editură Max Blecher, 2011 Voia este manuscrisul câștigător al unui concurs destinat debutanților, organizat de Casa de Editură Max Blecher și Editura Herg Benet, două edituri noi pe piața de carte românească. Cosmin Cârciova, autorul
Neo-Avangarda se apropie by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4997_a_6322]
-
Dan Stanciu, Timișoara, Editura Brumar, 2012, 96 pag Despre debutul, cu poezie, al lui Marius Chivu, n-ar fi, critic, multe de spus. O dovedește chiar prima reacție la carte, apărută în numărul trecut al „României literare“ sub semnătura Ralucăi Dună: o recenzie mai curând amabilă decât favorabilă (aici e chestiune de gust.) O observație demnă de interes e de factură tipologică: „autoînvestirea existențială în actul de a scrie, nemediată de imaginație, necosmetizată estetic, poate genera în unele cazuri (similar, cel
Pe vremea când nu mă gândeam la moarte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4564_a_5889]
-
pe de altă parte) frisonantă? Sigur, mai adânc de boala cu consecințe mortificante și de moarte ca atare nu se poate, ca experiență, fora. Dar de ce ar deveni simplul accident biografic argument literar, nu-mi dau seama. Și nici Raluca Dună nu precizează atunci când propune, en passant, în chip de concluzie, rediscutarea criteriului poeticului. În plus, „similar” e un cuvânt nepotrivit. Cuvânt care amestecă merele cu perele. Nu există asemănare între ultimele cărți ale lui Ion Zubașcu și aceasta, prima, a
Pe vremea când nu mă gândeam la moarte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4564_a_5889]
-
epică, dificultatea era aceea de a o face să se reverse peste propria temă. De a transforma o poveste despre boală și despre covârșitoarea aventură a recuperării postoperatorii într-una despre viață și atât. După părerea, implicit formulată, a Ralucăi Dună, încercarea se soldează cu un eșec. Aceasta nu vede aici decât un jurnal de convalescență. (În genul pașoptistului C.A. Rosetti, în definitiv.) Pe care-l supraevaluează tale quale. Ar fi, totuși, mult prea puțin. Spre norocul cărții, există contraargumente
Pe vremea când nu mă gândeam la moarte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4564_a_5889]
-
Sorin Lavric În ființa Ralucăi Dună s-au încrucișat două atracții: pasiunea literelor, morb melodic constînd în plăcerea dată de ritmul sunetelor articulate, și interesul pentru pictură, patimă cultă decurgînd din plimbarea privirii pe tente cromatice. Nu știu dacă încrucișarea atinge pragul sinesteziei - acea reacție în
Tabloul scris by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5665_a_6990]
-
renunțe la una din virtuți în favoarea celeilalte, mai ales atunci cînd a avut sarcina scrierii unei teze de doctorat, drept care le-a adunat pe amîndouă sub bolta unei teme cu valență filozofică: mania autoreferențialității în pictură și în literatură. Raluca Dună nu spune „manie” și nici „autoreferenț ialitate“, ci spune „reprezentări auctoriale“, adică moduri prin care autorii vorbesc despre ei înșiși prin mijlocirea artei în care excelează. Dar dacă lăsăm deoparte alura scrobită a expresiilor de secime universitară - scriitură, eu auctorial
Tabloul scris by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5665_a_6990]
-
de a se pune pe ei înșiși în lumină. Cînd e vorba de pictori, imboldul ia forma autoportretului, cînd e vorba de literați, mania poartă numele de autobiografie (cronici de familie, jurnal, memorialistică etc.). Perioada asupra căreia se oprește Raluca Dună leagă Antichitatea de Renaștere, într-o cercetare minuțioasă de asiduă răscolire a bibliografiei de specialitate (Georg Misch, Georges Gusdorf, Louis Marin). Rezultatul este volumul Eu, autorul, o mostră aspră de depănare a unei erudiții fastuoase, pe care o străbați cu
Tabloul scris by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5665_a_6990]
-
gîndul că ochii altora le va admira persoana. Preocupați de ei înșiși într-o măsură ce trece peste pragul obișnuit, artiștii sunt făpturi apăsat narcisice: se iubesc prea mult ca să aibă puterea de a nu se înfățișa direct posterității. Raluca Dună are migală descriptivă și un ochi de acuitate ciclopică față de detalii. Descrie tablouri, comentează documente și urmărește avatarurile prin care trece obsesia de sine a artiștilor. Dar ce atrage atenția nu e atît amănunțimea comentariilor, cît premisa pe care autoarea
Tabloul scris by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5665_a_6990]
-
acuitate ciclopică față de detalii. Descrie tablouri, comentează documente și urmărește avatarurile prin care trece obsesia de sine a artiștilor. Dar ce atrage atenția nu e atît amănunțimea comentariilor, cît premisa pe care autoarea declară că și-a clădit cercetarea. Raluca Dună afirmă că „atît scriitorii, cît și pictorii uzează de procedee duble, vizuale și textuale“ (p. 25), nuanță pe care o întărește o pagină mai încolo: „scriitor și pictor, fiecare apelează la mijloacele proprii celuilalt“ (p. 26), asta însemnînd că orice
Tabloul scris by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5665_a_6990]
-
picturi nu stă în fabula care se desprinde din elementele ei, ci în dispoziția pe care ți-o trezește privind-o. De aceea, nu povestea din spatele desenului contează, ci emoția indicibilă pe care o simți la vederea ei. În Raluca Dună întîlnim ambiția intelectualului care nu vrea să guste un tablou, ci vrea să-l înțeleagă, disecîndu-i mesajul pînă la pierderea farmecului pictural. Autoarea vrea legende explicative, nu tresăriri de emoție. Numai că, descifrat ca o enigmă și lămurit ca o
Tabloul scris by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5665_a_6990]
-
tom de fină analiză a picturii medievale, în care autoarea a inserat, din nevoia de a salva simetria temei, cîteva capitole „literare“. De aici senzația că centrul de greutate al volumului stă în comentariile plastice, nu în considerațiile literare. Raluca Dună scrie corect și nespectaculos, arătînd un spirit pedant de limfă rece, la care se adaugă o inteligență sobră, hrănită de un nerv placid. Cu un ochi pretențios la detalii lămuritoare, Raluca Dună e un metronom al cărui pendul bate exact
Tabloul scris by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5665_a_6990]
-
în comentariile plastice, nu în considerațiile literare. Raluca Dună scrie corect și nespectaculos, arătînd un spirit pedant de limfă rece, la care se adaugă o inteligență sobră, hrănită de un nerv placid. Cu un ochi pretențios la detalii lămuritoare, Raluca Dună e un metronom al cărui pendul bate exact și ferm, fără nici o abatere de la rigoarea impusă de ritmul cercetării. N-are simț speculativ, dar are acribie în sesizarea elementelor mici, lăsînd impresia că pictura o atrage mai mult decît literatura
Tabloul scris by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5665_a_6990]
-
heraldica fără să le transmită emoția. O vitrină cu exponate de piatră, a cărei tratare minuțioasă îți dă impresia unei cripte reci și înfiorător de livide. O emoție trecută în concept dă tensiune, dar fără concept dă isterie. La Raluca Dună, nu conceptul lipsește, ci sentimentul, de aceea cartea are de ispășit acea apatie ce decurge din excesul de umoare analitică: o lungă defilare de comentarii stufoase, făcute pe un ton de impostație neutră. E o morgă serenă și înghețată în
Tabloul scris by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5665_a_6990]
-
conceptul lipsește, ci sentimentul, de aceea cartea are de ispășit acea apatie ce decurge din excesul de umoare analitică: o lungă defilare de comentarii stufoase, făcute pe un ton de impostație neutră. E o morgă serenă și înghețată în Raluca Dună, o morgă animată de intenția unei arhivări muzeale, de aceea volumul are o ariditate academică de amvon laic.
Tabloul scris by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5665_a_6990]
-
Raluca Dună Iulian Ciocan, Tărâmul lui Sașa Kozak, București, Ed. Tracus Arte, 2011 Romanul lui Iulian Ciocan este unul remarcabil, și pentru că este „bine scris”, de fapt, foarte bine scris, și pentru că are „personaje memorabile”, și pentru că are o structură bine legată
Povești din Basarabia by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/5571_a_6896]
-
Literatura trebuie să și placă, nu-i așa? Sunt trei secțiuni în carte. Prima e rezervată consacraților (pe lângă cei deja amintiți, îi mai numesc pe Nicolae Avram, Dumitru Bădița, Aurelia Borzin, Ionel Ciupureanu, Nicolae Coande, Gabriel Daliș, Aurel Dumitrașcu, Teodor Dună, Florin Dumitrescu, Petru M. Haș, Doina Ioanid, V. Leac, Ciprian Măceșaru, Dmitri Miticov, Irina Nechit, Ofelia Prodan, Andra Rotaru, Robert Șerban, Chris Tanasescu și Nicolae Tzone). Cea de-a doua, debutanților, șapte la număr (dintre care Iulia Militaru nu e
Cincizeci (și doi) de poeți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5572_a_6897]
-
bucurat atât de aprecierea publicului cât și a criticilor, încât te poți întreba, și pe bună dreptate, ce se află uneori în capul redactorilor de carte? Dar apoi îți aduci aminte că și Pe aripile vântului, Oameni din Dublin, Carrie, Dune sau Catch-22 au fost la vremea lor respinse, și încă în mod repetat. Terminând cartea, m-am apucat s-o citesc pe următoarea din serie (deocamdată netradusă la noi) în timp ce, undeva în minte, mi se forma, dureros, cumplita întrebare: dacă
Salvați-o pe Jane! by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5586_a_6911]
-
Poezie Nisan, organizat în satul Maghar, Israel (cea de-a XII-a ediție). Uniunea Scriitorilor din România ne trimite cu tot dichisul și susținerea (eu sunt recomandată de Irina Petraș). Tel Aviv: căldură umedă, palmieri disciplinați, flori galbene de stâncă, dune intermitente, marea aburită pe margine, zgârie-nori mediani, dar și blocuri în paragină. Nazareth. Orașul e un hibrid araboevreiesc, seamănă și cu o insulă grecească, dar și cu un bazar musulman. Bisericile creștine de culoarea untului. Minaretele verde-petrol. Dimineața avea să
Poezie în Țara Sfântă by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/5610_a_6935]
-
Zaim, care însă știe să privească spre cer. Romanul este populat cu o mulțime de personaje ale căror existențe constituie și ele, ca niște piese de puzzle, fragmente din realitate. Una dintre vocile narative ale romanului îi aparține lui Augustin Dună, șeful Mirunei, cel care o dusese la spital în ziua dinaintea morții ei, dar și cel care îi refuzase un concediu de odihnă; cuprins de remușcări, acesta îi „povestește” întâmplarea în gând fostei soții, care îl părăsise de curând, nemaisuportând
O poveste a zilelor noastre by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/5613_a_6938]
-
Adina Rosetti, ci și perspectiva. Lumea este redată în Deadline prin ochii unor corporatiști, ai unor blogeri, ai unui homeless, ai unor bătrâne provinciale sau ai unor bucureșteni curioși - vecinii Mirunei -, prin ai înțelepțitei Laura, fosta soție a lui Augustin Dună, care pledează pentru downshifting, pentru că vede viața curgând pe lângă ea, dar și prin ochii... motanului Ben, pisoiul Mirunei, care, după anii în care își aștepta înfometat stăpâna până la miezul nopții, se trezește deodată singur de-adevărat și, prinzând un moment
O poveste a zilelor noastre by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/5613_a_6938]
-
un vechi pulover, gura, ochii fără riduri, Dezgolindu-i tinerețea să-i pot vedea Rănile pe care nu le înțelesesem altădată. Cum aș putea să uit astfel de răni? Resturi sângerânde ale unui zâmbet de-ndrăgostită, Împrăștiate ca Osiris peste dunele deșertului? Abia acum inima mea o recunoaște, prea târziu, Printre marii victorioși, Învingând furia orașului, acum o numesc Campioana iubirii - pe drept aleasă! Prezentare și traducere de Horațiu Stamatin
Centenar Lawrence Durrell by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/4513_a_5838]
-
Raluca Dună Ruxandra Cesereanu, Un singur cer deasupra lor, Iași, Polirom, 2013 Nu am fost niciodată un fan al prozei practicate până acum de Ruxandra Cesereanu, mi se părea de la un punct încolo prea barocă, poetizantă, artificială, prea autoficțională, epatantă într-un
Un cer numit România by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3716_a_5041]
-
Președintele UDMR Kelemen Hunor acuză în termeni duri reținerea președintelui Consiliului Județean Harghita, Csaba Borboly, și atrage atenția că DNA a preluat rolul poliției politice. Kelemen Hunor a făcut această declarație în cadrul emisiunii Kozbeszed (Dialog public), difuzată marți seară pe Duna TV, potrivit Hotnews. Și liderul Partidului Popular Maghiar din Transilvania, Toro T. Tibor, prezent în cadrul aceleiași emisiuni, a criticat "intimidarea și amenințarea politică", respectiv execuția politică pe criteriul etnic. La emisiune a participat și președintele CJ Harghita, Borboly Csaba, care
DNA a preluat rolul poliţiei politice. Vezi cine spune by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37720_a_39045]