2,114 matches
-
aceea mai târziu, la București, în redacția „Gazetei literare” unde eu fusesem angajat corector, în 1958, iar Vârgolici colabora de câțiva ani cu articole. Dar să nu plec prea repede, făcând aceste însemnări, din spațiul Brăilei, al orașului nostru magic dunărean, astfel cum și-l amintește Vârgolici în cartea sa. Cu largi bulevarde dispuse în evantai, pornind de la Dunăre și ajungând tot la Dunăre, cu berării, cafenele, ceainării, grădini de vară, cu cele patru sau cinci cinematografe care funcționau din plin
De neamul brăilenilor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4119_a_5444]
-
ninge, dimineața ninge iară, Se bucur’ copiii! Românescă iarnă veche... De ce să ai o țară oare, Un cer să nu ai peste ea? Și casa ta de ce-ar fi mare, Pe masă flori de n-ai avea? Albă iarnă dunăreană... Patria ne-a fost pământul Unde ne-au trăit strămoșii: Acolo este țara mea Și neamul meu cel românesc. Iubito, poate vine mama, Să lași un loc și pentru ea. De n-ar încape ea la masă De ce-ar
PARTEA A IV.A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385293_a_386622]
-
25 de ani de temniță grea. Sub povara durerii moare la închisoarea Jilava în 27 Iunie 1962. În pâlpâirile ultimilor ani ai detenției a aprins scânteia poeziei. Creația sa se reflectă în broboanele de sânge picurate pe tâmpla trecutului. Dorul dunărean i-a împins carul cu osia de lemn spre bisericuța veche a părinților. Chemările Strămoșilor sunt miresme de trandafir, sunt florile de salcâm scuturate pe ștergarul ce-nfășoară pâinea nouă aburindă. Dorința binelui coboară turma anilor spre pajiștea suferinței, iar
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
termen de finalizare în anii 2012-2015, menționându-se și costurile estimative. Coridorul pan-european IX pornește de la Helsinki (St. Petersburg - Moscova - Kiev - Chișinău) și străbate România (621 km) de la Ungheni, prin Iași - Buzău - București - Giurgiu), și mai departe, peste podul dunărean de la Giurgiu - Ruse, prin Dimitrovgrad (Bulgaria) până la Alexandropolis (Grecia); modernizarea acestui coridor se va finaliza între anii 2015-2021. Modernizarea infrastructurii feroviare și asigurarea interoperabilității acesteia cu căile ferate europene reprezintă unul dintre obiectivele majore ale integrării țării noastre în Uniunea Europeană
Agenda2005-39-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/284237_a_285566]
-
și administratori militari germani, iar primul guvernator militar al Banatului, Claudius Florimund Mercy, a adus cu sine o întreagă pleiadă de asemenea oameni. Administrația Țării Banatului, care a funcționat de la 1716 până la 1778, a mai adus și obiceiurile și moravurile dunărene din zona Imperiului și a Austriei de astăzi. Istoricul Ioan Hațegan spune că în primele decenii, situația a fost mai dificilă pentru acești administratori, însă apoi au început să vină în Banat sute de familii de coloniști catolici din lumea
Agenda2005-35-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284136_a_285465]
-
Tehnică al Ministerului Federal pentru Economie și Dezvoltare al Germaniei, s-a aflat la sfârșitul săptămânii trecute la Timișoara. Astfel, în cadrul unei întâlniri cu presa, domnia sa ne-a informat despre cea de-a V-a conferință de afaceri a regiunilor dunărene, intitulată „Cooperarea Dunării fără bariere”, care va avea loc în perioada 10-11 noiembrie, la Belgrad. Manifestarea, aflată sub înaltul patronaj al doamnei Benita Ferrero-Waldner, membră a Comisiei Europene, responsabil pentru relații externe și politică de vecinătate europeană, și al domnului
Agenda2005-44-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284355_a_285684]
-
mediu și managementul apelor; cooperare între știință și afaceri) și urmărește să încurajeze relațiile economice și orice alte cooperări între țările aflate de-a lungul Dunării. Totodată, prin intervențiile lor, participanții doresc să determine stimularea inițiativelor de afaceri din regiunile dunărene, motiv pentru care subiectele propuse dezbaterii sunt dintre cele mai diverse: investiții transfrontaliere, rolul ÎMM, transportul fluvial - suport al cooperării economice regionale, servicii de informații riverane, transport intermodal și complementar, traseul ciclistic dunărean, dezvoltarea turismului nautic și altele. Având în
Agenda2005-44-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284355_a_285684]
-
determine stimularea inițiativelor de afaceri din regiunile dunărene, motiv pentru care subiectele propuse dezbaterii sunt dintre cele mai diverse: investiții transfrontaliere, rolul ÎMM, transportul fluvial - suport al cooperării economice regionale, servicii de informații riverane, transport intermodal și complementar, traseul ciclistic dunărean, dezvoltarea turismului nautic și altele. Având în vedere că pe traseul Dunării, între Serbia și România, se pot dezvolta proiecte în cadrul Noului program de vecinătate România - Serbia și Muntenegru, la conferința de la Belgrad vor participa și reprezentanți ai Agenției pentru Dezvoltare Regională
Agenda2005-44-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284355_a_285684]
-
un ciclu bilingv cu predarea intensivă a limbii germane. Astfel, repertoriul ales pentru acest turneu este orientat deloc întâmplător spre publicul tânăr și foarte tânăr“, a precizat dl Vărșăndan. Turneul este realizat cu sprijinul Fundației Landului Baden-Württemberg pentru Cultura Șvabilor Dunăreni și al Institutului pentru Relații Externe din Stuttgart. Spectacolul lumii l Conferințele profesorului Pfaff Ca de fiecare dată, conferințele cu diapozitive pe care enciclopedicul profesor Erich Pfaff (Germania), fondatorul Universității Populare Germane, le susține la Casa „A. M. Güttenbrunn“ (str.
Agenda2005-48-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284415_a_285744]
-
și încredere, pe care, la rându-le, să-l ducă mai departe. Ne autofinanțăm, nu suntem în slujba nici unei instituții politice sau biserici, ci doar în slujba umanității“, a explicat James Selway, unul dintre coordonatorii World Children’s Choir. Filme dunărene l Pelicule documentare și artistice Până în 30 iulie se mai primesc înscrieri la Festivalul Internațional de Film „Dunărea - Fluviul Europei“, manifestare ce va avea loc la Ruse, în Bulgaria, în perioada 20-24 septembrie. Adresată cineaștilor din țările riverane, competiția are
Agenda2005-30-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283974_a_285303]
-
discuții cu parteneri croați și germani asupra oportunităților de colaborare, și mai cu seamă cu privire la turneul T.G.S.T. la Osijek, ce va fi organizat în noiembrie 2005. Schimburile culturale cu orașul Osijek sunt sprijinite de Fundația Landului Baden-Württemberg pentru Cultura Șvabilor Dunăreni. S. P. Jocul de-a... grația l Aniversarea Studioului de dans Hellena Ganser S-au împlinit 15 ani de când Studioul de Dans Hellena Ganser există în Timișoara ca una dintre cele mai fericite alegeri pentru educația copiilor cu aptitudini artistice
Agenda2005-25-05-general11 () [Corola-journal/Journalistic/283836_a_285165]
-
fi împlinit. Spre a termina, în sfârșit, și sala de spectacole - cu o capacitate de 700 de locuri, cu loji și balcoane - cu o uriașă scenă rotativă unică în țară, a luat o dureroasă hotărâre: vânzarea casei personale din orașul dunărean, pentru a putea plăti lucrările. Teodor Costescu și-a vândut casa la un preț redus și a locuit în clădirea teatrului, umilit și uitat de către contemporani. Apoi a ajuns într-un sanatoriu bucureștean unde și-a și dat obștescul sfârșit
Palatul Culturii “Teodor Costescu” din Drobeta Turnu Severin a fost inaugurat cu fast [Corola-blog/BlogPost/92481_a_93773]
-
turnului lui Sever. Primii șase ani, dintr-un interval depeste 44, i-am petrecut în acest minunat oraș, orașul vieții mele cum îl rostesc de fiecare dată cu multă plăcere, dar și cu mândrie. Revin de multe ori în urbea dunăreană. De cum văd Castelul de apă (la intrarea în oraș) parcă anii plecați de aici dispar, iar următorul pas pe care-l fac, este... către Dunăre. Pot să spun acum că mereu, acolo, mă simt acasă. Mai iubesc Severinul și pentru că
Drobeta Turnu Severin – miracolul de la porţile de fier ale Dunării [Corola-blog/BlogPost/92487_a_93779]
-
la Strehaia și, în final, la Râmnicu Vâlcea. Noi, vâlcenii și severinenii facem un pod peste timp să menținem mereau trează cultura NEAMULUI ROMÂNESC, cultură, care, alături de biserică și istorie ne-a adus până aici. Nu am putut părăsi urbea dunăreană fără să merg să revăd două dintre locașurile de cult atât de dragi mie: mănăstirea Sfânta Ana de la Orșova și mănăstirea Vodița. Bucuria a fost și mai mare că am întâlnit-o pe maica stareță Iustina Popovici, dar și pe
Drobeta Turnu Severin – miracolul de la porţile de fier ale Dunării [Corola-blog/BlogPost/92487_a_93779]
-
secolului XIII Cetatea Albă, numită de turci și slavi Akkerman sau Maurocastron, este un oraș comercial foarte important în schimbul produselor agricole, astfel este atestata prezența pe la 1290 a unei corăbii genoveze din Calfa sosita aici pentru a lua grâne. Localitățile dunărene în totalitatea lor au o mare importanță în procurarea de grâu pentru genovezi, cantități mari de cereale de care aceștia aveau nevoie în permanență încărcându-se din porturile maritime și fluviale ale Dobrogei. Cercetând portulanele medievale cu privire la litoralul Mării Negre, Gh.I.
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
în secolul al XI-lea în Lexicul lui Fotios, patriarhul Constantinopolului care trimite o corespondență învățăcelului sau de aici, Toma protospătar și arhonte de Lycostomyon ,,ca o așezare negustoreasca, o factorie comercială. Inițial port bizantin pentru dirijarea, controlarea traficului naval dunărean, Chilia a funcționat pe insulă. În apropierea fortăreței bizantine, genovezii vor ridica mici depozite, magazii, sure pe masura creșterii cantității de cereale, a abordării comerțului cu piei de vite se va largi suprafață administrativă a portului apărând două componente-construcțiile din
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
comercială și de bastion de apărare,găzduind în secolele IX-X flotă bizantina de pe Dunăre,controlând o parte din traficul fruvial și maritim la acea dată,iar sub oblăduirea coloniștilor genovezi dezvoltând o scehala pentru cereale destul de importantă în traseul ceomertului dunărean-o spune notarul Damian Andreea într-un act public datat 1360. ,,Spre sfârșitul sec. XIII, românii din partea meridionala a spațiului carpato-nistrean coborau în delta Dunării (formată din mai multe brațe), unde își comercializau produsele agricole. Treptat, pe malurile brațului de
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
fi putut fi Vicina. În codex 534 Din Bibliotecă Marciana-Veneția pentru secolul XII e menționat orașul Vic(Vicina), iar pentru secolul XIII actele notarului Gabriele Prodomo 1 iulie-6 octombrie 1281 menționează cifră de afaceri foarte mare a acestei așezări comerciale dunărene,comerț intens făcut de orașul de la Dunăre cu Caffa și Peră și de aici,cu lumea mediteraneeana. Cercetările întreprinse, încă din perioada interbelică -în primul rând de către Gh. I. Brătianu - asupra istoriei Vicinei au făcut ca aceasta faimoasa așezare danubiana
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
Într-o primă instanță: nu-mi venea În minte nimic nou, dar nici nu mă amuza să ne Întoarcem iarăși la Cioculescu și Rădulescu-Motru sau la Carol I, care pășise pentru prima oară pe pământ românesc În portul acestui oraș dunărean. Ca să acopăr tăcerea instalată la masă din vina mea, am sorbit cu poftă prefăcută din paharul cu votcă și mi-am aprins cu gesturi ostentativ meticuloase Încă o țigară. Ca-n romanele de duzină si-n filmele cu proști, exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ți-e teamă că-ți pierzi sufletul? — Ei, sufletu!... Nu de suflet mi-e mie teamă - spuse visător călugărul. Animi volant, corpora manent, cum au zis proorocii. De trup mi-e frică. Trupul - această necunoscută. — Ciudați mai sunteți și voi, dunărenii! - medită tătarul. — Așa ne-a fost scris, s-avem tihna vântului și nestatornicia apelor. Dar nu ne plângem. Rămânem. Suntem. Toți. Azi aici, mâine-n Focșani, ce-am avut și ce-am pierdut. — Am ajuns - zise tătarul, arătând poarta haremului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Și cum hălăduiau cei trei prin stepă și vorbeau (adică, mai bine zis, numai doi vorbeau, deoarece, cum aminteam mai înainte, celui de-al treilea tovarăș, printr-una din acele nefericite întâmplări care au hotărât de-atâtea ori soarta rapsozilor dunăreni, i se tăiase o bună bucată din limbăî, ajunseră în fața unui luminiș. Deodată, iapa spătarului Vulture sforăi și se ridică în două picioare. — Hooo, Laika, hooo, că nu dau tătarii! - își domoli iapa spătarul Vulture, bătând-o ușurel pe grumaz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
oaspeți împungându-i cu voioșia caracteristică vârstei, își vârâră ascultători iataganuțele la brâu. — Fraților! - glăsui tătarul, și acest cuvânt, rostit cu putere, se rostogoli ca o chezășie peste stepă. Fraților! Am ascultat aici vorbele pline de miez ale acestui preaînțelept dunărean mazilit și timpanul meu obosit de vuietul vaietelor și-ai vânturilor a vibrat tresărind la zvonurile retoricii! Mare lucru, fraților! De zece ani umblu teleleu, parcă așa se spune, prin stepă, n-am casă, n-am masă, n-am decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
repetăm, obișnuităî ar putea părea Cetitoriului o divagație pofticioasă, tezistă. Ne vom mărgini doar a spune că, după ce personajele s-au îndestulat și și-au făcut binemeritata siestă, sosi vremea plecării. — Și acum, încotro? - spuse hanul, privindu-i curios pe dunărenii prăvăliți la umbra unor tătăroaice în floare. — Mărite han! - spuse spătarul Vulture după ce-și stăpâni în ultima clipită un iminent zgomot stomacal. - Noi, adică eu, Vodă și Broanteș ne-om duce, conform tradiției, la Stambul, să vedem dacă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de el, lua uimit cunoștință pentru prima oară de faptul eminamente lumesc că unele părți ale netrebnicului trup bărbătesc pot căpăta uneori o independență cu totul ieșită din comun. în sfârșit, cam pe când mărețul Phoebus trecea fâșia orizontului în Vest, dunărenii porniră la drum: Barzovie-Vodă, spătarul Vulture și Broanteș spre Stambul, Metodiu și Iovănuț spre Moldova. Să-i urmărim oleacă pe aceștia din urmă. După vreo două ceasuri de cale bună, se lăsă noaptea. Călugării mergeau prin stepă fără grăbire. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cu moartea! Pe aia n-o știu - mărturisi viziriul. — Ei, nu-i nimic - spuse sultanul. Hai noroc și să ne vedem sănătoși. Episodul 40 DESPRE GÂNDIRE Speriați, năuciți, moldovenii ieșiră de la sultan. Singurul dintre ei care, conform unui străvechi obicei dunărean, își transforma spaima în meditație, părea a fi spătarul Vulture. — Luminăția-ta - grăi el către viziriu - un cap am și eu. Și p-ăsta să mi-l pierd?! — Se ridică aici o problemă - răspunse visător viziriul. Oamenii, spătare, nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]