215 matches
-
ca să poată înjura gorjenește, în voie, cînd nu-i ieșea treaba), aflată, prin anii optzeci, printre noi, la Muzeul Literaturii Române din București, se amuza copilărește de pe scaun cum Dan Hăulică îi aranja sculpturile (portrete de scriitori) în vederea vernisajului de după-masă. Cum pitica octogenară își vîntura piciorușele, care nu puteau ajunge la podea, o auzirăm deodată țipînd mirată: dar aia de colo nu-i a mea. O uitase. În genul "actelor ratate" ale lui Freud. Cu poetul L., septuagenar pe-atunci
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
surescitarea din glas. Am așteptat și tot așteptat să Încep să fac cumpărături pentru copil. Și tocmai am citit despre magazinul ăsta nou pentru bebeluși de pe King’s Road, numit Bambino. De fapt, chiar m-am Învoit pe bune pentru după-masă, special ca să mă duc să-l văd! Simt privirea lui Luke pironită asupră-mi și, cînd mă Întorc spre el, Îl văd că mă privește nedumerit. — Scumpa mea, ce vrei să spui cu „să Începi“? zice. — Încă n-am cumpărat
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
din umeri și ne conduce spre ușa de la intrare. — Dar... zic, apoi amuțesc, neputincioasă. — E ok. Dacă dumneavoastră sau cumpărătorul vă răzgîndiți, vă rugăm să ne dați de știre. Luke Îi zîmbește politicos și ieșim fără tragere de inimă În după-masa tîrzie de vară. Frunzele au Început să capete culori de toamnă, iar În ferestrele de peste drum se reflectă soarele. Mă și văd locuind pe strada asta. Mă văd Împingînd căruciorul cu bebe, făcînd semn tuturor vecinilor... — Nu pot să cred
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
toate frescele alea absolut fabuloase. SÎnt sigur că ți-a spus. Mă fixează cu ochii mari, nevinovați. Luke și cu mine n-am fost să vedem nici o frescă În Ferrara. Am stat la același restaurant În aer liber În fiecare după-masă, bînd Proseco și mîncînd cea mai gustoasă mîncare din viața mea. Și nu mi-a pomenit niciodată că a mai fost acolo, cu Venetia. Dar poate să aștepte mult și bine, n-o să recunosc În veci așa ceva În fața ei. — Sinceră
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Luke. Eu sînt. — A, bună! Mă las mai bine În scaun, gata de conversație. Tocmai am discutat despre contractul lui Danny. N-o să ghicești o mie de ani... — Becky, mi-e teamă că n-am să reușesc să ajung În după-masa asta. — Poftim? Îmi piere brusc zîmbetul. În după-masa asta avem primul curs prenatal. Cel la care vin și partenerii, facem exerciții de respirație și ne Împrietenim pe viață. Iar Luke mi-a promis c-o să fie acolo. Mi-a promis
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
bine În scaun, gata de conversație. Tocmai am discutat despre contractul lui Danny. N-o să ghicești o mie de ani... — Becky, mi-e teamă că n-am să reușesc să ajung În după-masa asta. — Poftim? Îmi piere brusc zîmbetul. În după-masa asta avem primul curs prenatal. Cel la care vin și partenerii, facem exerciții de respirație și ne Împrietenim pe viață. Iar Luke mi-a promis c-o să fie acolo. Mi-a promis. Îmi pare rău. Pare cu mintea În altă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ai lui Luke. Abia aștept, chiar am fost să-mi aranjez părul la coafor pentru asta. — Sper. Te țin la curent. — Ok. Ne vedem mai tîrziu. Închid și tocmai vreau să formez numărul lui Suze, cînd Îmi amintesc că, În după-masa asta, Îl duce pe Ernie să se joace cu nu știu ce grup de copii. Deci nici pe ea nu pot conta. Mă las pe spătar, gîndindu-mă intens. Aș putea să mă duc pur și simplu singură. Doar nu mi-e frică
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
putea să mă duc pur și simplu singură. Doar nu mi-e frică de o mînă de femei gravide, nu? Sau mai bine... Ridic iar telefonul și formez un număr din agendă. — Auzi, mamă, zic imediat ce răspunde. Ești ocupată În după-masa asta? Cursul prenatal se ține Într-o casă din Islington și se numește „Opțiuni, cum să devenim mai puternice și lipsite de prejudecăți“, titlu, după părerea mea, cît se poate de inspirat. Eu una, de cînd mă știu sînt total
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Luke mi-a urmat sfatul și, În plus, a mai spus și altora despre asta. — Nici măcar n-am remarcat! zic cu un rîs destul de strident. În orice caz, ar cam trebui să plec, tocmai treceam pe-aici... Îți urez o după-masă frumoasă, spuse Luke și mă sărută. — O să mă străduiesc. Îl strîng de braț. Și poate punem de un picnic mai Încolo? Luke are o grimasă. — Nu, Îmi pare rău. Trebuia să-ți fi spus, diseară vin tîrziu. Iau masa cu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
lui se află În parcare, ceea ce Înseamnă că trebuie să fie acasă. În timp ce urc În lift, Încep să-mi repet În minte povestea pe care am să i-o spun. Iată planul meu: să-i spun că am fost toată după-masa la serviciu. Nu. Poate că a sunat acolo cine știe din ce cauză și a aflat că mi-am luat după-masa liberă. O să-i zic c-am fost la cumpărături. În nici un caz În zona West Ruislip. Dar dacă m-
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Asta nu face decît să demonstreze ce spuneam, clatină Suze din cap, minunîndu-se. Fiecare sarcină e altfel. Mă lovește din senin un nou gînd. — Hei, Suze, dacă-mi pregătesc culcușul, poate că o să nasc În curînd! De exemplu, chiar În după-masa asta! — Nu se poate! spune Suze stresată. Nu Înainte de petrecere! Imediat ce-a rostit aceste cuvinte, Își duce mîna la gură. Petrecere? Vrea să zică... petrecerea copilului? — Îmi organizați o petrecere surpriză pentru copil? nu-mi pot stăpîni Încîntarea. — Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
nesimțiți, spune Luke, iar În glas Îi simt mînia. Au impresia că toată lumea e a lor. — Practic, chiar e, Îi atrag atenția. — Eu nu sînt proprietatea lor. Luke pare foarte hotărît. — Și nici compania mea. — Și ce-o să faci? — În după-masa asta o să am o discuție cu angajații mei. Tace și mi-l Închipui la biroul lui, În cămașă, chinuindu-se să-și dea jos cravata. — Dar se pare că va cam trebui să ne retragem definitiv din afacerea asta. N-
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
fost folosiți de autoritățile militare române la diferite munci: curățirea și amenajarea aeroportului (330), înlăturarea baricadelor (160), respectiv în cadrul batalioanelor de pionieri în vederea deminării clădirilor minate (240)61. Soarta evreilor din Odessa avea să fie pecetluită de atentatul comis în după-masa zilei de 22 octombrie 1941. Încă din primele zile ale ocupației Odessei autoritățile române, în speță comandamentul militar al orașului și comandamentul Diviziei a 10-a infanterie au primit diverse informații atât de la serviciul secret român cât și de la localnici
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de la localnici, potrivit cărora clădirea în care se instalase fostul sediu al NKVD situat pe strada Engels fusese minat în retragere de către sovietici 62. Deși clădirea a fost controlată de geniști și nu a fost identificat nimic suspect, totuși în după-masa zilei de 22 octombrie, ora 17.45, ea a sărit în aer. În urma exploziei și-au pierdut viața, respectiv au fost răniți, un număr de 135 de militari români și germani (79 uciși, 43 răniți și 13 dispăruți), printre care
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
06.1941); titular la același departament (27.06.1941-23.08.1944); vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministru de Externe (27.06.1941-23.08.1944). A fost, incontestabil, principalul colaborator al Conducătorului Statului român. Arestat odată cu mareșalul Ion Antonescu în după-masa zilei de 23.08.1944, Mihai Antonescu a împărtășit soarta celorlalți colaboratori apropiați ai mareșalului, respectiv captivitatea în URSS (septembrie 1944-aprilie 1946); judecarea și condamnarea la moarte de către Tribunalul Poporului (aprilie-mai 1946), sentința fiind executată la 01.06.1946. 413
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]