1,836 matches
-
ramificație o șterge spre sud, luând-o la stânga pe lângă grădina Băranilor, despărțind definitiv satul de pădurea unui evreu. Acesta a tăiat pădurea când a aflat că va fi război și a vândut lemnul, apoi a vândut și pământul, după care ... dus a fost. Cu o parte din pământ, în zona respectivă, au fost împroprietăriți cei care au luptat pe front. Așa a primit pământ Pleșu chiar în capul teiului de drum. Aici și-a plantat garduri din salcâm. Tot aici a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Mai apoi și-a întâlnit fratele mai mare, mort de aproape un an. S-a repezit spre el și l-a îmbrățișat strigând bucuros: „Eram sigur că nu a fost decât o moarte aparentă!” De fiecare dată, nici unul dintre cei duși nu i-a adresat vreun cuvânt. Abia acum le-a înțeles tăcerea, ca pe o poruncă: de a se întoarce dincoace, în visul cu ochii deschiși, pe cărarea cu flori sălbatice multicolore, ca să o ducă de mână pe Clara, știind
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
mai lăsase din mînă de cînd venise, aducîndu-i Vitoriei Lipan poate cel mai frumos omagiu din cîte i s-au adus vreodată. Nu după multă vreme de la începerea povestirii se apropie și Nuțu să asculte și nu se mai dădu dus. Ilinca asculta cu foarte mare atenție și chiar cu admirație. Vrînd-nevrînd, furată de vraja povestirii începu să-l studieze mai îndeaproape pe Bărzăun și constată un lucru foarte surprinzător pentru ea: Bărzăunul nu numai că nu era deloc urît, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
privirea țintă Eu îmi închipui nesfârșite spații Și supraomenești tăceri Și-o pace-atâta de profundă, Că inima aproape se-nspăimântă. Și-apoi când vântul freamătă prin ramuri Nemărginita liniște-o aseamăn Cu acest glas; și-mi amintesc vecia Și timpii duși și timpul cel de azi, Cel viu, și cântul său. În necuprins Se-neacă al meu gând. Și ce-ncântare Să naufragiez în vasta mare... În felul acesta, totul devine înalta bucurie a "naufragiului", a absorbției în acea muzică pancosmică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
i le coborî și se întoarse la bagajele lui. În vreo zece minute ajungem. Ieși mata pe hol ca să faci loc, să viu și eu în urmă, abordă mămăița practic problema. Profesorul de latină însă nu s-ar fi lăsat dus. Tot nu rezolvase misterul Julietei cu Romeo al ei. Pleca așa, fără să înțeleagă? Mă rog, nu așa părăsea orice problemă care îl depășea? Dar de data asta era prea palpabil, prea hotărâtor, și părea atât de ușor s-o
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
eu nu am simțit nimic. Pentru lacrimi de fericire e nevoie de emoții puternice. - Poate că a făcut-o altfel decât te așteptai. - Poate că nimic nu-mi confirmă sinceritatea declarațiilor lui. - Confirmări, mereu ai nevoie de confirmări. Lasă-te dusă și de val. - Ca să mă izbesc de stânci? - Fiind atât de prudentă, preventivă, pierzi trăirile intense. - Poate că intensitatea impactului din trecut m-a făcut să fiu așa. - Trecutul, iarăși trecutul. Când vei învăța să trăiești în prezent? - Ce-mi
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
se raportează la forma fizică, adică acele gânduri pe care le conștientizați În viața de zi cu zi; - gândurile de vibrație subtilă, pe care nu le conștiențizați În forma fizică, dar care sunt cele mai greu de coordonat, pentru că trebuie dusă multă muncă pe plan subconștient. Iar atunci când respingi puterea sufletului și a spiritului, când negi prezența planului vibrațional, ce rezultat poți obține? Cel mai dificil este de lucrat cu persoanele care sunt atât de ancorate În teluric, atât de axate
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
marcante) și mai ales Ana Ipătescu și altă femeie care pozează în "România rupîndu-și cătușele pe Cîmpia Libertății", apoi "11 februarie", Răscoala de la 1907, Rebeliunea legionară, "Revoluția" bolșevică, Revoluția de la 1989, Mineriada. În tot acest vacarm cei doi soți dorm duși, nemișcați, sforăind uneori mai tare decît sunetul mișcărilor sociale. Cînd se trage cu tunul sau e alt sunet chiar cumplit, se foiesc ușor, se mai întorc de pe o parte pe alta. Grupul iese, cei doi dorm. 14. De paturile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
și de la mitingul din 21.12.1989, cănd mulțimea a strigat HUO și a fugit în panică și N.C. a promis majorarea cu 100 de lei. EA: Ce îi dai, moșule, cu democrația, cu comunismul criminal, ca și tu ai duso bine, ai facut facultate, sor’ta la fel, cumnatul a fost activist, ai câștigat bani, ai avut ce mânca, nu te-a împiedicat nimeni să citești și să cumperi cărți, nu mai aveai moșie, pământul era al oamenilor, așa că roadele
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
și ultimul tablou - intitulat “ Furt eșuat, o extraordinară combinație între Rembrandt, Dali și Picasso, cu accente personale care scoteau în evidență personalitatea copleșitoare a regretatei pictorițe, după cum s-a exprimat un critic în vogă -, Jack cumpără un bilet de avion (dus) către insulele Azore. Banii din cont i-ar fi permis să meargă oriunde ar fi dorit, însă el alese această destinație, fără să dea nimănui explicații. Înainte de păși pe scara avionului, fostul majordom întoarse capul și privi către oraș. Câteva
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
pachețele. Fata mi se păruse a fi la locul ei, cinstită. Și, uite, că nu era! În ziua următoare i-am spus doar atât: Să-ți iei cizmele, fetițo, să-ți cauți alt serviciu! A lăsat ochii în jos și dusă a fost! A trebuit să angajez pe altcineva. Și a venit George, un băiat bun și serios. Atât de serios că de la un timp începuse să se uite cam des la Elena, cealaltă angajată. Sub ochii mei a început idila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
nopții. — Nu, nu mi-e somn deloc. Citeam o carte despre socialism și eram concentrată. — Ah! N-avem nimic de băut în casă? Când ești într-o asemenea stare, cel mai bun lucru e să bei ceva înainte de culcare. Dormi dusă apoi. Mă tachina din când în când, însă era ceva în atitudinea ei care nu se putea defini. Cochetăria suavă a unei foi subțiri de hârtie care se dezintegrează. (rând liberă A sosit luna octombrie, însă n-a adus nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Abisinia, de Mihai Tican Rumano, ediția a doua (prima apăruse la Cugetarea, în același an), Cartea Românească, 1935. Prefața lui Radu D. Rosetti n-are nimic dintr-un cuvînt înainte și totul dintr-o recunoaștere prietenească a altuia cu "boala dusului". La vremea cînd îi apărea Abisinia, Mihai Tican Rumano (supranume spaniol, cu atît mai evident românesc), avea ceva bagaj de cărți de călătorie. Le citim pe coperta a doua: Viața albului în țara negrilor, Lacul cu elefanți, Peisagii iberice, Corrida
Alb-negru by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8798_a_10123]
-
el însuși de retorica baladescă și de pitoresc, pentru a se apropia apoi vertiginos de imperativul purist și incantatoriu al esteticii lui Bremont. însă dincolo de arhitectura textului, de ritmul alert al respirației și de un interes special pentru imponderabila lexicală, dusă uneori pînă la abstracțiune, toate de filiație barbiană, poezia lui Barbu Brezianu este lipsită de angulozități, de acel impact aproape contondent pe care poezia lui Ion Barbu îl are asupra cititorului. Dacă autorul Jocului secund se comportă ca un pugilist
Stingerea lui Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8872_a_10197]
-
unei teme proprii... Oricât de mult aș ține la grila istoriei literare, e limpede, în cazul de față, că ea deformează, în sensul unei evoluții prozastice, realitatea artistică a primei cărți. În fapt, departe de a fi o temă moștenită, dusă mai departe în virtutea inerției, referința la evenimentele și întregul context socio-politic al deceniului șase este extrem de importantă. Nu se poate vorbi, aici, despre o tematică împrumutată și alipită formal pe structura cărții, ci dimpotrivă, de o problematică profund, intim legată
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
am fost la fel de surprins ca atunci când am aflat că grepfrutul/ se mănâncă cu lingurița era perfectă/ perechea aceea de tălpi-glezne-gambe-/ genunchi-pulpe aproape că am făcut pe mine la vederea ei dacă iese de aici/ înainte de sfârșitul lumii eu mă sinucid/ dusă a fost/ ce porcărie". Cam așa, inegal și fulgurant, arată volumul citit de foarte aproape, de la nivelul adnotării. A venit, acum, momentul unei lecturi - pe cât ni se îngăduie - contextuale și al unor întrebări - sub aceeași rezervă - destul de cinice. Care e
Klein spuse nein by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9936_a_11261]
-
din cauza convingerilor sale necomuniste. Nu i-a arătat nimeni nici o considerație. În schimb, și-a exercitat cu insolență autoritatea, rânjind, acest Nicolae Văcăroiu, un fost privilegiat al regimului comunist. Traian Băsescu a făcut ce trebuia făcut. Inițiativa lui însă trebuie dusă mai departe, de noi toți, pentru ca niciodată România să nu mai fie a călăilor lui Ion Diaconescu sau a susținătorilor lor de astăzi.
Un început by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9981_a_11306]
-
impune în teritoriul casei... Se instaurează astfel o adevărată rivalitate între familie și colecție... Făcînd-o publică, Lawers dă senzația că se abandonează unui ritual menit să-l elibereze din jugul ce-l oprima odinioară, ajutîndu-l să se scuture de povara dusă: el relativizează tocmai acele lucruri din care tatăl său își făcuse un focar de interes, regenerat în mod constant. Fiul se disociază cu o discreție nostalgică de toate acestea: aici, nu e loc pentru ură sau pentru distrugere, ci doar
George Banu - Portretul tatălui în chip de colecționar by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/9126_a_10451]
-
opt ani, mi-aduc aminte, am fost la Olănești, la Călimănești. Mergeam în fiecare an în altă parte. Și, încet, încet, se trezea în mine o oarecare maturitate, o sămânță de personalitate. Fiindcă până pe la șase ani mă cam lăsam dusă. Făceam ce mi se spunea. N-aveam nicio dorință de a mă îndepărta de banca pe care stătea mama cu prietenele ei. După aceea am început să-mi exprim propriile dorințe. Printre ele era, bineînțeles, Mărășești-ul. Vacanțele, de când am intrat
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
simbolistă, impresionistă, mizând pe forme și culori, pe intensități variabile de lumini, pe estomparea contururilor și pe reverberațiile psihologice ale duratei interioare. În romanul Matei Iliescu, Radu Petrescu scrie cu o artă proustiană (impresionismul psihologic) un subiect flaubertian (iubirea bovarică, dusă însă până în pragul destrămării, nu al tragediei). Prozatorul nostru are de la Flaubert personajul idealist cu aversiune față de mediocritatea provincială, viciul sentimentului erotic insațiabil, pus în ecuația unui bovarism fără frivolitate, nedus până la capătul unui eșec total. De la Proust preia minuțiozitatea
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
Ioan Lăcustă Din ce in ce mai des mă încearcă, ciudat și întăritor în năuceala lui, sentimentul că în România acestui început de mileniu se trăiește în lumi paralele. În Românii evoluând (mai corect spus ducându-se în dusul lor) spre un niciunde, neștiut, misterios și chemător cu puterea unei vrăji de destin deturnat. Presa, radiourile, televiziunile, mersul în autobuze sau dusul la piață, reuniunile de familie sau feluritele întruniri publice, gândurile unora sau altora, exprimate în liberă și
Două tablete by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/8175_a_9500]
-
început de mileniu se trăiește în lumi paralele. În Românii evoluând (mai corect spus ducându-se în dusul lor) spre un niciunde, neștiut, misterios și chemător cu puterea unei vrăji de destin deturnat. Presa, radiourile, televiziunile, mersul în autobuze sau dusul la piață, reuniunile de familie sau feluritele întruniri publice, gândurile unora sau altora, exprimate în liberă și devălmașă zurbă de păreri, toate conturează portrete ale câte unui chip de țară. O țară vie, cu seve pătimașe, cu trăiri paroxistice adeseori
Două tablete by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/8175_a_9500]
-
familiei, dispariția din comerț a chibriturilor, brichetelor, șampoanelor, săpunului, rujurilor și fardurilor, mizeria alergăturii disperate după un pachet de vată medicinală, stupiditatea "cazonă" a milităriei feminine pe timpul facultății: totul se arată și se înlănțuie, în decăderea generală a unei țări duse, în paranoicul discurs oficial, pe cele mai înalte culmi de civilizație și progres. Finalul Sandei Cordoș, foarte bun, este interogativ la modul grav al lui Preda: În 1989 m-am decis (deloc ușor) să aduc pe lume un copil. De ce
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
și primul său director. Aici scrie articole și realizează emisiuni, denunțând mistificările propagandei comuniste (Adevăratul glas), despre starea cruntă de mizerie din Re Pe Re, despre beciurile Securității și torturile din închisori (Poveste de Crăciun); scrie versuri tânguitoare, precum Pașii duși sau Pământul, în care vibrează dorul de țară al pribeagului. Din păcate, este dezamăgit de neînțelegerile dintre diversele grupări ale românilor. O lipsă de unire și de solidaritate, care a caracterizat, vai, emigrația noastră. Au existat și momente mai deosebite
Destinul soților Cosmin by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8205_a_9530]
-
Tudorel Urian Autoare, până în prezent, a unui volum de versuri (Ciorap cu firul dus, Marineasa, 2005) și a unui roman (Ochelari de damă, Brumar, 2005), Daniela Rațiu este una dintre autoarele tinere de azi despre care ar trebui să se vorbească mai mult. Un bun prilej ar fi recenta publicare de către prestigioasa Editură Cartea
Decalogul nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9699_a_11024]