437 matches
-
radiații X trebuie să fie colimat în așa fel că suprafață totală expusă pentru o distanta fixă de la focar la receptorul de imagine, să rămână în limitele receptorului de imagine ales. ● Colimare automată Pe orice parte a receptorului de imagine, ecartul fasciculului de radiații X nu va depăși cu mai mult de 2% din distanță focar-receptor de imagine. Operatorul trebuie să fie capabil să utilizeze câmpuri mai mici decât suprafață întreaga a receptorului de imagine. 7. Dimensiunile petei focale ● În absență
NORMA din 19 aprilie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147100_a_148429]
-
radiații X trebuie să fie colimat în așa fel că suprafață totală expusă pentru o distanta fixă de la focar la receptorul de imagine, să rămână în limitele receptorului de imagine ales. ● Colimare automată Pe orice parte a receptorului de imagine, ecartul fasciculului de radiații X nu va depăși cu mai mult de 2% din distanță focar-receptor de imagine. Operatorul trebuie să fie capabil să utilizeze câmpuri mai mici decât suprafață întreaga a receptorului de imagine. 7. Dimensiunile petei focale ● În absență
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
de angajații ce manifestă semne de stress și să discute despre comportamentul acestora. De unde și nerezolvarea operativă a situațiilor apărute și care, prin agravare, conduc la inițierea de măsuri cu caracter disciplinar, punitiv, aspecte ce pot adânci și mai mult ecartul între linia de acțiune stabilită și ceea ce se realizează efectiv. De aceea, managerii, supervizorii și ceilalți chemați să asigure climatul de normalitate în diferitele 62 compartimente funcționale, dar și pe ansamblul organizației, să se implice activ în rezolvarea problemelor apărute
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
este suprapus bazinului Amazonului și o mare parte este teritoriu andin, Peru are largă ieșire la Oceanul Pacific, dipunând de un litoral de cca.2414km lungime. Așadar, o mare varietate peisagistică, dispusă atât pe orizontală cât și pe verticală (cu un ecart altitudinal de peste 6700m), cel mai înalt vârf din lanțul Anzilor Peruvieni fiind Huascaran (6768m). Dar poate moștenirea cea mai de preț a peruvienilor este cea culturală, rezultată în mii de ani de istorie, de la urmele lăsate de civilizațiile precolumbiene la
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
statului de a manipula puterea de cumpărare în favoarea unor grupuri de presiune"789. Statele sunt cele care, după părerea lui Mises, au distrus rezerva fracționară de 100%, tocmai pentru a devaliza puterea de cumpărare a populației. Există în permanență un ecart, o diferență între percepțiile populației despre monedă și cele ale statului. Regula este că prin manevrarea cantității de monedă acest joc are mereu un câștigător - statul și același perdant - populația producătoare de muncă și valoare. Controlul cererii și ofertei de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
căutându-și, în mod obiectiv, evoluția în ondulație, ciclică. Cu cât tensiunile sunt mai mari, cu atât nivelul de amplitudine al evoluției inițiale este mai mare. Ondulația începe, de regulă, printr-o scădere economică bruscă 912. Amplitudinea ondulației reprezintă diferența, ecartul dintre punctul său maxim și cel minim. Amplitudinea este mai pronunțată cu cât tensiunile din sistem sunt mai pronunțate. De regulă, trecerea de la socialism spre economia liberă s-a făcut prin asemenea procese de readaptare și de reintrare în mecanismul
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
o inflație în desfășurare atunci când967: - Există în economie o creștere durabilă a prețurilor. Discutăm aici nu de o lună în raport cu cea precedentă, ci de mai multe trimestre. Virulența fenomenului poate fi observată și de la o lună la alta, dacă ecartul dintre cifrele obținute în urma măsurătorii este unul foarte mare. - Creșterea prețurilor este continuă, în sensul în care apare ca tendință și nu ca accident de parcurs. De exemplu, o tensiune inflaționistă apărută într-o lună în România, ca urmare a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
punctele de vedere exprimate de J.M. Keynes și M. Friedman. Discutăm aici despre inflația specifică economiilor capitaliste, liberale, economii aflate în plină și permanentă expansiune și în care prețul își joacă în mod transparent și legic rolul de reglator al ecartului dintre cererea și oferta de mărfuri. Vom începe dezbaterea cu Keynes, care "a stabilit o relație între sfera monetară" (moneda) și "sfera reală" (economia productivă), prin intermediul unei variabile - rata dobânzii 973. Această demarcație nu are doar un caracter didactic. Ea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
a reușit asigurarea pentru orice cetățean a unui standard minim de viață. Numai că, în țări ca România, acest standard poate fi foarte scăzut. Din acest unghi de vedere, românii trăiesc un fel de deziluzie marcată și determinată de un ecart, de o diferență curioasă între așteptări și rezultate. Speranțele post - revoluționare erau acelea că vom trăi cu toții mai bine într-o lume liberă. Din entuziasm accentul era pus pe finalități și nu pe metodele de a atinge acele finalități. Ne
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
începând cu căderea inițială. Aceste abordări presupuneau existența unor regimuri diferențiate de istoricitate. În schimb, problema fundamentală pentru teoreticienii Luminilor este cea a trecerii de la starea de natură la starea de civilizație, altfel spus aceea de a ține cont de ecartul dintre "ei" (sălbatici) și "noi" (civilizați). Istoria abstractă și universală postulată de teoreticienii Luminilor este în realitate traiectoria particulară a unei civilizații, istoria singulară a unei porțiuni limitate a umanității care se oferea ca model al unui destin universal; ea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
a mediului, va deveni în secolul al XIX-lea un destin biologic, iar stagnarea culturală a sălbaticilor este concepută ca o inferioritate înscrisă în ordinea naturii. Complexul climat-istorie morală sau locală va fi înlocuit de triada rasă-psihologie-cultură, chemată să justifice ecarturile dintre societățile supuse, în teorie, acelorași legi istorice. Modelul explicativ dezvoltat de antropologii secolului al XIX-lea sfârșește și de o manieră mult mai netă decât în secolul al XVIII-lea, în măsura în care el este în același timp mai bine informat
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
o panoplie "din această de sus împreunare te cheamă o mână la fereastră:/ e mâna mea din panoplii/ care agită smintită batista cea mai albastră". După modernismul puternic metaforizant, Tonegaru propune o poezie a vagului, a ambiguității date nu de ecartul metaforei, ci de ruperea frastică și de proiectarea concretului, mitologicului, poeticului, banalului, senzualului, grotescului chiar pe același plan într-un fel de colaj improvizat, într-un joc tragic cu limbajul sau cu viața. Poemul devine aproape unul ekphrastic, tablou ireal
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
un loc însemnat, rolul ei este diminuat în textele altor colegi de generație, mai ales acolo unde imaginarul poetic este, în mod deliberat, unul al realității contingente. La Ion Caraion, metafora in praesentia are în continuare rolul de a marca ecartul dintre gândirea poetică și locurile comune, dar și de a ridica o barieră între poezia sa și clișeele literare: "ștergem/ grajdul vieții cu singurătate." (Mesagiu pentru colivia poetului). Acestea din urmă sunt puse sub semnul întrebării, instituindu-se un adevărat
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
eminescian circumscriu scopul și obiectivele urmărite de jurnalist în comunicarea mesajului jurnalistic. În cercetarea intențiilor emitentului, distingem între două niveluri ale analizei: * identificarea intențiilor propriu-zise ale emitentului, într-o situație concretă de comunicare; * rezultatele obținute efectiv în urma situației de comunicare. Ecartul dintre intenții și rezultate, enorm uneori, poate fi cauzat de insuficienta cunoaștere a particularităților receptorilor, de deficiențe în adaptarea discursului la orizontul de așteptare al publicului, dar și de perturbări de transmitere a mesajului, datorate canalului, suportului utilizat (în cazul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
opțiunea pentru o perspectivă sau alta, pentru un inventar metodologic sau altul, în funcție de finalitățile investigației. Reușita demersului analitic depinde, în mare parte, de situarea noastră în raport cu textele și de conștientizarea distanțelor dintre orizontul producerii publicisticii eminesciene și orizontul interpretării, a ecartului dintre întrebările jurnalistului și întrebările interpretului. Lumea de sensuri a operei eminesciene prinde contur odată cu înaintările pe care le operează lectura, iar textul articolelor continuă să ofere teren generos pentru analize rafinate, subtile, menite să evidențieze natura proteiformă a geniului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
viitoare în sectoarele neagricole. După cum se observă din tabelul nr. 4 și din graficul din fig. nr. 4 , în cadrul comunei Șipote, numărul persoanelor plecate a fost mai mare decât al celor venite, atât înainte de 1989, cât și după acest an . Ecartul cel mai mare între cei veniți și plecați se înregistrează în anul 1990, când au venit 17 persoane și au plecat 685.Aceasta se datorează faptului că în 1990 s-a regularizat evidența populației. Până atunci, în vechiul regim,obținerea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
compun (suprafața arabilă, pășuni,fânețe, vii, livezi) s-au menținut în cea mai mare parte cam la aceleași valori, în anii 1985, 1990, 1995, 2002. În schimb,, în cadrul categoriilor de terenuri se observă că acestea au proporții caracterizate de un ecart mare între suprafața cu ponderea cea mai mare (suprafața arabilă de peste 5890 ha, respectiv 65,74 % ) și suprafața cu ponderea cea mai mică ( livezi -30 ha, respectiv 0,30% ). Situația e asemănătoare cu cea de la nivelul județului Iași, unde livezile
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Umiditatea relativă în luna iulie este de 64 - 72%. Numărul zilelor cu strat de zăpadă se ridică la aproximativ 75/an, excepție făcând ultimii 3 - 4 ani, când a fost mai mic. Numărul zilelor cu cer senin sunt încadrate în ecartul de 40 - 60/an. Precipitațiile medii anuale sunt de circa 700 mm, în scădere în ultimii ani. Datorită extinderii doar pe câțiva kilometri nu întâlnim distribuții diferite de precipitații, ele fiind uniforme, fără variații. Cea mai mare parte a cantității
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
unui exercițiu democratic. Mai multe generații n-au cunoscut decât regimuri totalitare și nu au putut „învață” decât arta supunerii, acomodării, compromisului, renunțării, al „adaptării”, cu un termen pe care-l știm bine cu toții. Schimbările de după 1944 au produs un ecart important, încât această dată poate fi considerată un eveniment crucial în schimbarea vieții sociale din România. S-a instalat atunci o „ nouă istorie”, dar încă puțini își imaginau ce curs va lua aceasta. Actorii sociali au rămas pentru un timp
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
dificile de după război și să inventeze noi practici sociale. Majoritatea populației nu voia încă să coopereze. Cu timpul s-a constatat însă că circumstanțele s-au schimbat considerabil și că vechile practici nu mai erau considerate „legitime”. Cu fiecare an, ecartul față de vechea societate era mai profund. Încetul cu încetul toți referenții importanți ai vechiului regim dispăreau. Expresia „vin americanii” își pierduse impactul. O bună parte a populației a început să se adapteze la noul context, deși unele rezerve persistau. Unii
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
Rarău. Multianual, mediile lunii ianuarie variază între 0,8 oC la Câmpulung Moldovenesc și între 2,8 oC - 13,6 oC la Rar 13,6 oC la Rarău. Temperatura medie a lunii iulie - variația multianuală a mediilor, fiind luna cu ecartul cel m mai mic între valorile minime și maxime 4,9 oC la Câmpulung Moldovenesc și 5,3 oC la Rarău - eviden evidențiază rolul determinant al radiației solare în bilanțul termic al zonei în această lună. Pr Prima zi cu
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
fel de dispensa divină). Știință și metafizica se reunesc, astfel, în experiența 10, ele reprezentând, așadar, două nivele de cunoaștere a realului, ce corespund celor două raporturi ale omului cu realitatea primară, dar între care există totdeauna un decalaj ("un ecart") ce trebuie permanent asumat: Dacă există un mijloc de a deține o realitate la modul absolut, în loc să o cunoaștem relativ, de a ne plasa în ea, în loc să adoptăm puncte de vedere asupra ei, de a avea o intuiție, în loc să facem
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
însă spiritul și materia se ating, metafizica și știința se vor sprijini una pe alta, de lungul suprafeței comune, testând-se una pe alta, așteptând ca acest contact să fecundeze. (...) metafizica este, prin urmare, cunoaștere care depășește, în ceea ce privește obiectele intermediare, ecartul dintre cunoaștere și realitate și accede la absolut 11. În felul acesta, homo faber (artizanul, omul de acțiune) și homo contemplativus (visătorul) și se completează unul pe celălalt. Știință dobândește o semnificație metafizica (accesul la real), iar metafizica, o dimensiune
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
poemului, reducție radicală în urma căreia ceea ce vorbește strălucind e esența pură, "peisajul lăuntric" al unei imagini numenale. Cu revelarea unui astfel de peisaj ne întâlnim în poemul postum Lumină stranie 10. Efectul irealizării se împletește cu cel al desensibilizării, căci ecartul dintre realul sensibil, determinare definitorie pentru ființa-aici, și dispariția oricărei manifestări fenomenale se deschide încă de la început 11. Un început care, pe de o parte, dă seama de originea semnificabilului însuși iar, pe de alta, creează nesperata posibilitate a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de constatarea crudă că universitățile europene nu prea contează În clasamentele internaționale. Se Înregistrează, fără Îndoială, un contrast Între trecutul glorios și prezentul mediocru. Universitățile europene sunt În declin, chiar În criză. Analiștii au și găsit explicația: lipsa fondurilor satisfăcătoare, ecartul dintre dotația publică și nevoile reale, În condițiile În care În majoritatea universităților europene studiile sunt gratuite sau aproape. Concluzia: autonomia fără mijloace financiare este doar un paliativ. Desigur, există și soluția unor țări din Est, ca România: apariția unui
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]