980 matches
-
1994 - Agora, editat de orașul Blois/Franța 1999 - Antologia poeziei românești moderne de la origini pînă azi, ed. Paralelă 45, 1999 - La cumpăna de milenii, Carnetele Observator-Munchen. 2001 - Caiete Internaționale de poezie, Norcross UȘA. 2002 - Convorbiri Literare, Antologie. 2004 - Poeții revistei “Echinox”, Antologie (1968-2003), Ion Pop, ed. Dacia, Cluj. 2005 - Laurențiu Ulici, Antologia poeților tineri 1978-82, ed. Muzeul literaturii române, 2007 - Apoziția, München. 2008 - Apoziția, München. 2009 - Apoziția - München 2011 - Dirijabilul de hartie, "antologie de poezie de Fr. Kocsis, 1971-2011 ed. Arhipelag
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
Evoluția în perspectiva a generația 80 în iamgini critice, Cartea Românească, 2004 Alexandru Pintescu, Retorica aproximației, Timpul-Verlag, Iași, 2004 George Vulturescu, Cronist la Frontiera Poesis, Princeps-Edit-Verlag, Iași, 2005 Paul Aretzu, Scara din bibiloteca, , Ideea Europeană, 2007 Ion Pop, Poeții revistei „Echinox”, Cluj, 2009. Ion Neagoș, Crăciun, Schlezak, Zanca, ed. Limes/Cluj, 2015 Au scris critici și recenzii: Ion Pop, Marian Papahagi, Cornel Moraru, Al. Ștefănescu, Al. Cistelecan,Titu Popescu, Simona-Grazia Dima, George Vulturescu, Al. Pintescu, Ion Neagoș, Cezar Ivănescu, Mirecea Doreanu
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
literară, "Albatros", este suprimată de cenzură pentru tendințele ei democratice. După război, scoate revista "Agora" împreună cu Ion Caraion, revistă de cultură internațională, care este suprimată deja după primul număr de cenzura comunistă, din cauza unui articol al lui Titus Ștefănescu-Priboi intitulat "Echinox", în care dădea ca exemple de platitudine a gândirii pasaje din scrierile lui Stalin. Virgil Ierunca părăsește țara în , primind o bursă din partea guvernului francez. , autorul cărții ""Zero și Infinit"". Din 1951 și până în 1974 este redactor al emisiunilor în
Virgil Ierunca () [Corola-website/Science/297927_a_299256]
-
Napoca Universitară a fost o revistă apărută în anul 1974 la Cluj-Napoca, ca organ al Consiliului Asociațiilor Studenților Comuniști din centrul Universitar Cluj-Napoca. Revista "Napoca Universitară" a fost înființată de Andrei Marga, ca replică la revista Echinox. Din redacție făceau parte Tudor Cătineanu (redactor șef), Dan Baciu și Șoo Iștvan (redactori șefi adjuncți), Augustin Cupșa și Eugen Georgescu (secretari de redacție), Mircea Pele, Crstina Bohaciu, Ioan Gavra, Adriana Iuhaș, Iustin Lupu, Antoniu Malczanek, Adrian Moroianu, Dan Ioan
Napoca Universitară (revistă) () [Corola-website/Science/314655_a_315984]
-
Facultății de Litere, la Universitatea „Babeș-Bolyai”. În 2007 a fondat la această universitate Centrul de Istoria Cărții și a Textelor (CODEX), care își propune valorificarea colecțiilor de manuscrise medievale din România. Între anii 1996-1997, a fost redactor-șef al revistei "Echinox" (Cluj). Între anii 1999 și 2005, a fost co-director al editurii "Echinox". În 2010, în timpul ministrului Teodor Baconschi, a devenit consilier în Ministerul Afacerilor Externe, vicepreședinte al Fundației Creștin-Democrate și director adjunct al Institutului de Studii Populare. În timpul celei de-
Adrian Papahagi () [Corola-website/Science/312201_a_313530]
-
universitate Centrul de Istoria Cărții și a Textelor (CODEX), care își propune valorificarea colecțiilor de manuscrise medievale din România. Între anii 1996-1997, a fost redactor-șef al revistei "Echinox" (Cluj). Între anii 1999 și 2005, a fost co-director al editurii "Echinox". În 2010, în timpul ministrului Teodor Baconschi, a devenit consilier în Ministerul Afacerilor Externe, vicepreședinte al Fundației Creștin-Democrate și director adjunct al Institutului de Studii Populare. În timpul celei de-a doua suspendări a președintelui Traian Băsescu din vara anului 2012, a
Adrian Papahagi () [Corola-website/Science/312201_a_313530]
-
anti-sistem”. Adrian Papahagi este autor al volumului "”Boethiana medievalia” . A Collection of Studies on the Early Medieval Fortune of Boethius' Consolation of Philosophy", București: Zeta Books, 2010. Studii pe teme de literatură antică, medievală și premodernă în periodice din țară ("Echinox", "Chora", "New Europe College Yearbook") și din străinătate ("Neuphilologische Mitteilungen", "Medium Aevum", "Scriptorium", "Notes & Queries", "Bulletin des Anglicistes Médiévistes", "Comptes rendus de l'Académie des Inscriptions et Belles Lettres"), precum și în volume colective. În 2014, publică lucrarea "Wyrd: ideea destinului
Adrian Papahagi () [Corola-website/Science/312201_a_313530]
-
de erudiție și rafinament analitic, despre care mari specialiști de la Oxford, Sorbona și München s-au pronunțat deja la superlativ”. Între anii 2005-2007, editorialist și publicist la ziarele "Adevărul Literar și Artistic" și "Averea". A publicat de asemenea în revistele "Echinox", "România Literară", "Cuvântul", "Rost", "Dilema", "Revista 22". Domeniile sale de cercetare includ limbile și literaturile germanice vechi, literatura mediolatină și manuscrisele medievale. A absolvit stagii de cercetare, printre altele, la Warburg Institute din Londra (2008), la Colegiul Noua Europă din
Adrian Papahagi () [Corola-website/Science/312201_a_313530]
-
liceale la Curtea de Argeș (1957-1960). Licențiat al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1968), unde a studiat cu profesorii Mircea Zaciu, Ion Vlad, Iosif Pervain, Octavian Șchiau, Dumitru Drașoveanu, Ion Pulbere, Dumitru Pop etc. Face parte din gruparea revistei „Echinox”. Și-a luat doctoratul în litere cu teza "Memoria Ființei - Poezie și Sacru" (1997). Debut absolut cu poezie în revista „Tribuna” (1964). A fost redactor la Studioul Teritorial de Radio din Cluj, iar din 1987 director al Teatrului Național din
Horia Bădescu () [Corola-website/Science/309209_a_310538]
-
Timișoara și fondator al Cotidianului Timișoara și al Societății Timișoara, totodată participant, ca lider, la Revoluția din Decembrie 1989. Debutează în literatură în 1976, cu versuri, în revista "Forum studențesc" și colaborează, mai apoi, regulat, la reviste precum "Orizont", "Amfiteatru", “Echinox", “Luceafărul”. A murit în 2 decembrie 1993 înainte de publicarea primului său volum de poezii. Nume de referință al generației optzeciste, refuzând orice fel de compromis, Monoran își amână debutul editorial până dincolo de limitele vieții. Cel dintâi volum, Locus periucundus (Ed.
Ion Monoran () [Corola-website/Science/311126_a_312455]
-
exprimat opiniile critice o mulțime de critici literari români contemporani. Debut absolut în poezie: revista "Argeș" nr. 10/1968. A colaborat la aproape toate revistele literare importante: Vatra, Familia, Convorbiri literare, Poezia, Hyperion, Poesis, Contemporanul, Arca, Dacia literară, Luceafărul, Calende, Echinox, Tribuna, Argeș, Litere, Reflex, Bucovina literară, Revista nouă, Banat, Ardealul literar și artistic, Provincia Corvina, Axioma, Spiritul critic, Pro saeculum, Antares, Porto Franco, Suplimentul literar al Scânteii tineretului, Universitas, Săgetătorul, Societatea literară, Criterii literare etc. În antologia de eseuri dedicate
Virgil Diaconu () [Corola-website/Science/312933_a_314262]
-
română a Radio Europa Liberă. După reîntoarcerea în România, s-a remarcat ca realizator de televiziune și comentator pe subiecte politice. Între 1975 și 1979 a urmat cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Din 1976 devine redactor la revista Echinox, iar din 1978 ocupă postul de secretar de redacție, publicând poezii și critică literară, alături de nume sonore precum Marian Papahagi, Ion Vartic, Ion Pop, Mircea Zaciu. După terminarea facultății, în 1979, își adună poeziile în volumul "Lecția de anatomie", apărut
Emil Hurezeanu () [Corola-website/Science/302749_a_304078]
-
10 sate din zona Sebeș-Alba, unde lucrează timp de un an. În 1981 se angajează ca librar in Sibiu, renunțând în scurt timp și la acest post. În același an, Ana Blandiana, în calitate de câștigătoare a Premiului Herder, oferă bursa redacției "Echinox", iar aceasta îl nominalizează pe Hurezeanu. Pentru a putea primi pașaport, este nevoit să se angajeze ca avocat la Mediaș. Reușește să obțină pașaportul și, la 1 noiembrie 1982, pleacă la Viena. După terminarea celor două semestre ale bursei Herder
Emil Hurezeanu () [Corola-website/Science/302749_a_304078]
-
secția română-engleză, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1978-1982. Doctorand în litere, din 2004, la Universitatea “Babeș-Bolyai”, din Cluj-Napoca, cu o teza despre Caragiale, Cehov și Ibsen. Masterat la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Științe Politice și Administrative, 2004 - 2005. A colaborat la revistele Echinox, Vatra, Steaua, Tribuna, Astra, Convorbiri literare, Luceafărul, SLAST, Flacăra, Transilvania, Dialog, Opinia studențeasca, Napoca Universitară, Mișcarea literară, Poesis, What’s Going On Here, The New Farmm, Emmaus, SUA, Poezjia, Katowice, Polonia, Fjala, Flaka e välläzarimet, Iugoslavia, Ungaria ș.a., la Radiodifuziunea
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
Ceasul de flori, Editura Tipomur, Târgu-Mureș, 2001, antologia Cenaclul literar George Coșbuc - 30, Editura Aletheia, Bistrița, 2001, antologia Îmblânzitorul de timp, Editura Tipomur, Târgu-Mureș, 2003, Antologia poeților ardeleni contemporani, de Eugeniu Nistor și Iulian Boldea, Editura Ardealul, 2003, Poeții revistei Echinox, Antologie (1968-2003), vol. I, de Ion Pop, Editura Dacia 2004. Fondator al Cenaclului “Virtus Română Rediviva”, Bistrița, 1975, a inițiat în 1979, în revistă Echinox, ancheta “Dreptul la timp”, despre generația ’80, continuată în revistă Vatra în 1984, până la suspendarea
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
Antologia poeților ardeleni contemporani, de Eugeniu Nistor și Iulian Boldea, Editura Ardealul, 2003, Poeții revistei Echinox, Antologie (1968-2003), vol. I, de Ion Pop, Editura Dacia 2004. Fondator al Cenaclului “Virtus Română Rediviva”, Bistrița, 1975, a inițiat în 1979, în revistă Echinox, ancheta “Dreptul la timp”, despre generația ’80, continuată în revistă Vatra în 1984, până la suspendarea ei, în 1985, de cenzură, a fondat Cenaclul “Hyperion”, Târgu-Mureș, 1983, devenit din 1984 “Romulus Guga”, inițiator al Concursului de Poezie “Romulus Guga”, Târgu-Mureș, 1985
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
Serafim Duicu, Steaua roșie, 14 iunie 1986, p. 3, Gellu Dorian, Caiete botoșănene, nr. 4 / 1987, p. 4, Cornel Moraru, Vatra, 1987, Zaharia Sângeorzan, Cronică, 1987, Constantă Buzea, Amfiteatru, 1987, Bucur Demetrian, Ramuri, 1987, Cristian Livescu, Cronică, 1987, Iulian Boldea, Echinox nr. 7 - 8 / 1987, p. 4, Rodica Berariu Draghincescu, Astra, 9/1988, p. 7, Gabriel Rusu, SLAST, 1989, Eugen Simion, România literară, 1990, Gabriel Stănescu, Albină, nr. 9/ septembrie 1990, Alină Cuceu, Echinox, nr. / 1990, p. 3, Eugeniu Nistor, Steaua
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
1987, Cristian Livescu, Cronică, 1987, Iulian Boldea, Echinox nr. 7 - 8 / 1987, p. 4, Rodica Berariu Draghincescu, Astra, 9/1988, p. 7, Gabriel Rusu, SLAST, 1989, Eugen Simion, România literară, 1990, Gabriel Stănescu, Albină, nr. 9/ septembrie 1990, Alină Cuceu, Echinox, nr. / 1990, p. 3, Eugeniu Nistor, Steaua, ianuarie 1990, pp. 55 - 56, Rodica Beraru Draghincescu, manuscris, Al. Cistelecan, Vatra, 1990, Cornel Munteanu, Solstițiu, 1990, Petru Scutelnicu, Ateneu, 1990, Cristian Stamatoiu, Vatra, 245/ august 199l, p. 4, Ioan Milea, Tribuna, nr.
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
nr. 1 / 1992, p. 5, Cornel Munteanu, Steaua, 1992, Bucur Demetrian Ramuri, 1993, Adrian Mănarcă, Răsunetul, 7 august 1993, p. 3, Iulian Boldea, Cuvantul liber, 1 octombrie 1994, p. 3, Silviu Achim, Adevărul nr. 1381 / 6 octombrie 1994, Alină Cuceu, Echinox, 1994, Gavril Moldovan, Răsunetul nr. 1214/28 septembrie 1994, Cristian Stamatoiu, Vatra, 1994, Iulian Boldea, Cuvantul liber, 1994, Daria Coroș, Clipă cea repede, nr. 3/1994, p. 10, Viorel Chirilă, Familia, 1995, pp. 76-77, Adriana Cean, Tribuna, „Spații ale regasirii
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii ’80-’90, Dicționar biobibliografic, I-III, 2000-2001, Țiț Liviu Pop, Ex libris. Scriitori contemporani, Editura „George Coșbuc”, 2003, Alexandru Pintescu, Retorica aproximației (breviar de poezie optzecista), Editura Timpul, Iași, 2004, Petru Poanta, Efectul „Echinox” sau despre echilibru, Editura Apostrof, 2004, Academia Română, Dicționar general al literaturii române, vol. I, A-B, Editura Univers Enciclopedic, 2004, pp. 404 -405, coordonator Eugen Simion, Nicoleta Bechiș, Dicționar Echinox, coordonator Horea Poenar, Editura Tritonic, 2005. A fost distins cu
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
de poezie optzecista), Editura Timpul, Iași, 2004, Petru Poanta, Efectul „Echinox” sau despre echilibru, Editura Apostrof, 2004, Academia Română, Dicționar general al literaturii române, vol. I, A-B, Editura Univers Enciclopedic, 2004, pp. 404 -405, coordonator Eugen Simion, Nicoleta Bechiș, Dicționar Echinox, coordonator Horea Poenar, Editura Tritonic, 2005. A fost distins cu Premiul I la Festivalul Artei și Creației Studențești, Timișoara, 1979, ca membru în trupa de teatru a Casei de Cultură a Stdenților din Cluj-Napoca, Premiul revistei “Luceafărul” la Festivalul “Baladele
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
critice (de la 21 exegeți), comentariu literar de M.C. la poema "Riga Crypto și lapona Enigel" (1924), bibliografie selectivă. Ediție critică încheiată brusc prin decesul directorului editurii, deosebitul om de cultură Marian Papahagi. Ediție bibliofilă și critică. Este inclusă ediția de la „Echinox”, revizuită și completată. Cele două supracoperte reproduc foto-portrete ale poetului din tinerețe și de la senectute. Ediție compozită, structurată în cinci secvențe: Prolog, Actele, I-III, Epilog, din două lucrări dramatice independente - "Decebal" și "Pacea pământului vine s-o ceară" - și
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
19 aprilie 1954. Pleacă din satul natal la Brașov, unde absolvă Liceul „Andrei Șaguna”. Între 1974-1978 urmează cursurile "Facultății de Filologie" la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, secția română-spaniolă. După absolvire ocupă funcția de secretar general de redacție al reviste literare "Echinox". Cu repartiție de profesor de limba și literatura română, a lucrat în satul Mârșa, din județul Giurgiu, în perioada 1978-1983, iar apoi, remarcat într-un mediu revuistic favorabil, a lucrat la revistele "Flacăra", "Viața studențească" și "Amfiteatru". După 1989, a
Radu G. Țeposu () [Corola-website/Science/297603_a_298932]
-
remarcat într-un mediu revuistic favorabil, a lucrat la revistele "Flacăra", "Viața studențească" și "Amfiteatru". După 1989, a devenit directorul revistei "Cuvântul", conducând în aceeași perioadă și alte publicații din București și Baia Mare. Reprezentant de marcă al grupării clujene de la "Echinox", figură proeminentă a generației literare a anilor '80-'90, membru fondator al ASPRO, membru - de asemenea - al Uniunii Scriitorilor din România, Radu G. Țeposu a fost unul dintre cei mai valoroși critici și eseiști ai literaturii române a sfârșitului mileniului
Radu G. Țeposu () [Corola-website/Science/297603_a_298932]
-
Radiografii, I, 1978;<br> Ț. Popescu, Cărți cu ieșire la mare, 1980;<br> V. Știrbu, în Scinteia, nr. 12;<br> 302, 1982;<br> Ion Oarcăsu, în Steaua, nr. 8, 1983;<br> Petru Poanta, Radiografii, ÎI, 1984;<br> Cornel Robu, în Echinox, nr. 5-6, 1984;<br> Nicolae Manolescu, în România literară, nr. 46, 1985; <br>
Miron Scorobete () [Corola-website/Science/322250_a_323579]