655 matches
-
ce aude, în interesul acestei comunități. Mi-au răspuns: Cel mai rece - prim-ministrul Rep. Moldova, Valeriu Muravschi (5.I. 1992, emisiunea nr. 56); Cel mai călduros - personalul de la BBC; la ei "acasă"; Cel mai trist - un parlamentar european popular ecologist (1999); Cel mai vesel - pre ședintele Mircea Snegur la Palatul prezidențial, Chișinău, Republica Moldova. Cel mai deosebit Prea Fericitul Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în mers, binecuvântând, atingând creștete, după re-înființ area Episcopiei Hușilor și întronizarea P.S. Ioachim. Interviuri și emisiuni
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
aților lor. urile în c BUNII Z 719), joi, 18 oc . POLITIC ob pe de și V pr coada-n n alte colț incredibil a de o ocu e cutie cu imeni. Dumitru V. Marin a candidat la primăria Vaslui (ecologist, apoi prin fuziune A.P. și P.N.L.), la Consiliul Județean ca șef de listă, la Consiliul Local Vaslui, ca deputat al Uniunii Naționale de Centru și senator pentru Convenția Democratică (cu P.N.ț.C.D.). A prins în total cinci mandate de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
LIE cu toți ceilalți, dar mai ales cu sine. Și televiziunea, și manageriatul și politica sunt cronofage. Așa se explică de ce a realizat doar puține cărți tipărite, chiar dacă sunt de mare importanță. Până la urmă mobilizarea cetățenilor în toate campaniile electorale (ecologiștii au fost a 4-a forță politică în județ și prima pe țară, 11% dintre consilieri în cadrul Federației Ecologiste din România), apoi între campanii, deplasările aproape zilnice în teren (reporter TV - radio, ziar) alcătuirea unor comunicări și referate științ ifice
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de a se bate, pentru că alt inamic decât Tăriceanu n-au ! Cotiga cu cei de la Vaslui nu e încă răsturnată dar 247 cu siguranță "pre ședintele" lor de la județ e bun pentru politică precum baba la mitralieră ! La... ETC.: verzii, ecologiștii ș.a. mult prea mici pentru un război... Unde se vor duce voturile vasluienilor? Sigur spre vreun pinguin care știe problemele județului ca pe cântările popești ! Ar trebui ca pe 25 noiembrie să se ivească șanse și pentru noi. Dar cum
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
decât libertatea deplină pentru Băsescu să ducă PD la procentul visat. Mutare de notă maximă pentru Boc și ai lui care s-ar fi pierdut în procente mici dacă n-ar fi tăicuțu și arbitru (?) și jucător ! ȘI ALȚII, adică ecologiștii, Ap-i știi, PNȚCD-iștii rămân cu ochii în soare și după 25 noiembrie. Au rămas prea mulți muți și pierduț i în spațiul electoral, deși pe ici pe colo niște tipi clonțoși vor să facă politică mare de pe vatra bordeiului
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
care s-ar numi "împăratul nebunilor". Am suportat "săpăturile" unor "colegi" de partid obligați să-mi susțină candidatura pe care am acceptat-o dar n-am impus-o eu și nici nu puteam ! Am obținut însă doar "scorul" meu de ecologist (3,82 în 2004, 3,7 în 2008) întrucât în absolut nici o situaț ie, PNL, care m-a 258 propus, n-a susținut candidatul provenit de la AP, nu a făcut asocierea necesară cu partidul sau conducerea județeană a acestuia, n-
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
vor dar nu pot să se bată cu greii dimprejur. Și apoi, cu ce: cu anonimitatea, că parale n-au !! Tot la parașutați din București și tot fără grija electoratului.... Un cuvânt despre prezența mea în câmp electoral: Procentul de ecologist (3,7) a fost slab, slab dar se știa de la bun început că e greu posibil mai mult. Cum să deturnezi fidelitatea bătrânilor pro PSD dusă până la fanatism ? Pen' ce ? Cum să înlături autoritatea lu Băsescu ? Și, mai ales, cum
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
le-a descris în ediția englezească a lucrării The Mentality of Apes (1927). Ea a fost asociată excesiv cu cartea lui Koffka din 1927 - Dezvoltarea intelectului. Experimentele de insight, menite să demonstreze insightful learning („învățarea iluminatoare”), au fost supuse ironiilor ecologiștilor în a doua jumătate a secolului XX. Romancierul francez Pierre Boulle a imaginat în nuvela Planeta maimuțelor o lume în care maimuțele (inteligente) desfășurau experimentele köhleriene pe oameni (idiotizați). Succesul acestei splendide cărți de propagandă ecologistă a estompat gloria pe
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
profesoral, în Consiliul elevilor, la întâlniri ale coordonatorilor de programe educative, la ședințe cu părinții; - Vom expune suporturi informative (pliante, reviste, afișe) la diferite evenimente din școală și din afara ei, vom furniza informații mass-mediei. b) Organizarea de evenimente speciale: -Balul ecologiștilor -Simpozionul județean “Probleme globale ale omenirii” -Lansare de carte cu materiale realizate în cadrul proiectului. c) Activități promoționale: -Conceperea și promovarea unor teme atrăgătoare pentru publicurile țintă, pentru a le spori entuziasmul față de acțiunile de protecție a mediului. 6) Bugetul campaniei
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
interesant al teorie proprietății a lui Locke privește aplicarea ei la problema dreptății ecologice. Discursul activiștilor pentru dreptate ecologică este adeseori antiliberal, dar trebuie să distingem aici între liberalismul contractualist clasic și neoliberalismul actual care ocultează aspectul dreptului natural. Considerațiile ecologiștilor "nu sunt întru totul în contradicție cu teoriile liberale ale dreptății, dacă ținem cont de faptul că ele își găsesc justificarea în contractualismul lui John Locke. Conform concepției acestuia, una dintre limitele legitime ce pot fi impuse proprietății este condiția
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
importanța protecției planetei, drepturile egale la resurse și viață ale generațiilor viitoare etc. Răsar partidele ecologiste peste tot în lume (verzii din Franța, Anglia și Spania, de exemplu). În SUA, fostul președinte Bill Clinton l-a avut ca vice-președinte pe ecologistul Al Gore. Poate că soluția profundă a crizei ar fi resuscitarea respectului pentru pământ prin reactualizarea străvechilor mentalități mitologice. Există, din fericire, un început ce vine din chiar spațiul politic. Un fost candidat ecologist la prezidențiale, Antoine Waechter, invoca frecvent
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
a hotărât că este necesar să acorde mai multă atenție ONG-urilor: compania a anunțat de curând că nu va fora în locurile aparținând Patrimoniului UNESCO. Decizia a fost luată la doi ani după ce firma Shell a fost constrânsă de ecologiști să abandoneze planurile de a fora într-o așezare din Bangladesh aflată în patrimoniul UNESCO.133 Mai multe companii transnaționale de produse farmaceutice au fost blamate de către ONG-uri și au renunțat la procesele din Africa de Sud în anul 2002, procese
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Columbia, alocarea de fonduri substanțiale sprijinirii altor țări și participarea frecventă în cadrul forțelor de menținere a păcii. Desigur, nu toate acțiunile norvegiene sunt menite să atragă simpatia altor state. Politica internă cu privire la vânătoarea de balene duce deseori la revolte din partea ecologiștilor, însă în general Norvegia arată cum o țară mică poate exploata o "nișă" diplomatică pentru a-și pune în evidență imaginea și rolul. Nu numai că e nevoie de acțiuni pentru a întări cuvintele, dar este de asemenea important să
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
și holism etic, antropocentrism și biocentrism, eliberarea animalelor, datorii indirecte, "ecologie profundă", dezvoltare durabilă, etică globală Cuprins Cuvânt-înainte / 9 Partea I. Etica mediului ca proiect teoretic / 11 1. Clarificări conceptuale / 11 1.1. Introducere / 11 1.1.1. De la miltitantismul ecologiștilor la filosofii de meserie / 11 1.1.2. Conștiința ecologistă / 15 1.1.3. Constituirea eticii mediului / 18 1.1.4. Noutatea eticii mediului / 22 2. Reconsiderarea sferei moralității / 27 2.1. Extinderea sferei moralității / 27 2.2. O problemă
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
au înntâmpinat cu interes și deschidere numeroasele mele încercări de a găsi o cale de comunicare pe temele eticii mediului. Constantin STOENESCU Partea I Etica mediului ca proiect teoretic 1. Clarificări conceptuale 1.1. Introducere 1.1.1. De la militantismul ecologiștilor la filosofii de meserie Protejarea mediului încojurător este o temă relativ recentă în conștiința publică, la nivelul mass-media și al discursului public, chiar dacă natura ca atare nu a lipsit niciodată, de la începurile culturii europene, din preocuările intelectuale, atât în privința cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
articolul L'an I de l'ére écologique, în care proclamă sentențios începutul erei ecologice, cumva în spiritul unei parafraze la binecunoscuta dilema hamletiană a lui "a fi sau a nu fi?", în sensul că ne aflăm între a fi ecologiști și a nu mai fi deloc. Ulterior, Morin va continua să scrie pe această temă și își va aduna studiile într-un volum al cărui titlu, L'an I de l'ére écologique: la Terre depend de l'homme qui
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
generat aceste probleme? Drept urmare, în măsura în care conștiița ecologistă presupune o asemenea raportare la tradiția occidentală, ea este și o conștiință critică, ceea ce duce la asumarea unei atitudini active de depășire a stării actuale de lucruri. În acest sens, considerațiile critice ale ecologiștilor asupra societății industriale și promovarea ideii de schimbare sunt o consecință firească. Desigur, în această privință, proiectele ecologiștilor sunt diverse, de la conceperea schimbării ca un proces gradual, ameliorativ, la descrierea ei sub forma unei rupturi profunde care vizează modificarea revoluționară
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
conștiință critică, ceea ce duce la asumarea unei atitudini active de depășire a stării actuale de lucruri. În acest sens, considerațiile critice ale ecologiștilor asupra societății industriale și promovarea ideii de schimbare sunt o consecință firească. Desigur, în această privință, proiectele ecologiștilor sunt diverse, de la conceperea schimbării ca un proces gradual, ameliorativ, la descrierea ei sub forma unei rupturi profunde care vizează modificarea revoluționară a ordinii sociale. Considerațiile mele de mai sus sunt o consecință a acceptării tezei că rădăcinile sau originile
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ale deciziilor noastre pornind de la analiza ecosistemelor, vom avea iarăși nevoie de evaluarea a ceea ce știm despre complexitatea și stabilitatea acestora, iar nu de invocarea a ceea ce nu ne este cunoscut 91. Dacă luăm în considerare situația alarmantă remarcată de ecologiști, aceea că nu este vorba de dispariția unei specii sau alteia, ci de dispariția în masă a speciilor, atunci cum vom decide cum să acționăm mai departe? Care este în acest caz temeiul pentru a decide care specii trebuie protejate
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Aplicarea până la capăt a acestui argument duce la concluzii inacceptabile din perspectiva moralei tradiționale. Astfel, Callicott, urmându-l îndeaproape pe Leopold, formulează ideea că valoarea unui specimen este invers proporțională cu populația speciei, idee care dislocă tradiția individualismului etic93. Un ecologist radical precum Edward Abbey, ghidat de aceleași presupoziții holiste, va face aprecieri comparative în detrimentului omului 94, iar Garreth Hardin susține că salvarea unui om rănit dintr-o zonă sălbatică ar avea sens numai dacă am avea o lipsă de
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ecosistemele ca întreg sau, mai mult decât atât, de a proteja ecosistemele ca întreg fără a fi preocupați de interesele indivizilor. Dacă idealul holist al protejării mediului este divergent în raport cu drepturile omului, riscăm să cădem în ceea ce Regan numește "fascism ecologist"104. Din punct de vedere conceptual, trebuie să explicăm în ce fel acordăm valoare intrinsecă unui ecosistem. Așadar, ar trebui fie să explicăm în ce fel o entitate precum ecosistemul, atât de diferită de omul adult normal, poate avea interese
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
unor proiecte care, deși sunt prezentate ca aplicații practice ale ideii holiste, se dovedesc a fi construcții de tip politic. O expresie maximală a interpretării holiste a ecosistemului planetar poate fi considerată așa-numita ipoteză Gaia, susținută de mai mulți ecologiști radicali în ultimele decenii. Edward Abbey susține așa-numitul naturalism Gaia, după care ființa umană nu este apogeul Creației și nu este sigura ființă cu valoare intrinsecă. Abbey propune o critică radicală a antropocentrismului și înlocuirea lui cu ecocentrismului radical
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dominoului, că dacă tot ceea ce există este menit să servească omului și intereselor sale, atunci omul este îndreptățit să manipuleze lumea după cum vrea, pornind de la interesele sale. Acesta al fi modul de a gândi specific culturii occidentale, conchid unii dintre ecologiștii radicali. Șovinismul omenesc are drept consecință manipularea și dominația omului asupra naturii. Alternativa la atitudinea umană egocentrică o reprezintă altruismul. Desigur, putem identifica diverse contribuții filosofice la această problemă, însă nu este aici locul unei asemenea dezvoltări. Putem fi altruiști
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
șovinismul uman și poziția alternativă, aceea care atribuie naturii o valoare care este independentă de valoarea utilitară recunoscută de oameni. "Ecologia superficială" tratează ecologia asemenea unei științe care aparține familiei științelor vieții și ale pământului, așa cum sunt oceanografia sau meteorologia. Ecologiștii superficiali își pun cunoașterea în serviciul cuceririi naturii fără a anticipa și a evita "pagubele colaterale". Acești ecologiști îi informează pe politicieni și industriași asupra efectelor pe termen lung ale ploilor acide, asupra consecințelor ecologice și pentru sănătate ale introducerii
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de oameni. "Ecologia superficială" tratează ecologia asemenea unei științe care aparține familiei științelor vieții și ale pământului, așa cum sunt oceanografia sau meteorologia. Ecologiștii superficiali își pun cunoașterea în serviciul cuceririi naturii fără a anticipa și a evita "pagubele colaterale". Acești ecologiști îi informează pe politicieni și industriași asupra efectelor pe termen lung ale ploilor acide, asupra consecințelor ecologice și pentru sănătate ale introducerii organismelor modificate genetic în agricultură. După Naess 140, mișcarea ecologiei superficiale luptă contra poluării și epuizării resurselor și
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]