128,920 matches
-
o duc aceste firme. Ea se bazează pe frică: frică de boală și, în final, frică de moarte. Sunt în stare să dea foarte mulți bani doar pentru că banii contează mai puțin decât sănătatea, nu ? Și își dau poate ultimele economii. Iar acești oameni fără scrupule profită tocmai de această categorie socială cea mai vulnerabilă Ceilalți amatori le pot achiziționa la prețul de 8500 de lei de la firma noastră. Cei trei fericiți câștigători se înghesuie să încheie contractele de vânzare-cumpărare. Spre
O domnișoară m-a sunat și mi-a făcut „o ofertă de nerefuzat”. Apoi, într-o sală plină, am trecut de la „analize gratuite” la tigăi, plite cu inducție și saltele cu magnetoterapie by https://republica.ro/o-domnisoara-m-a-sunat-si-mi-a-facut-zo-oferta-de-nerefuzat-apoi-intr-o-sala-plina-am-trecut-de-la-zanalize [Corola-blog/BlogPost/337735_a_339064]
-
o duc aceste firme. Ea se bazează pe frică: frică de boală și, în final, frică de moarte. Sunt în stare să dea foarte mulți bani doar pentru că banii contează mai puțin decât sănătatea, nu? Și își dau poate ultimele economii. Iar acești oameni fără scrupule profită tocmai de această categorie socială cea mai vulnerabilă: pensionarii. Pentru că apelurile telefonice sunt făcute numai pe telefonul fix și numai la orele dimineții. Și cine poate să fie acasă la acea oră, dacă nu
O domnișoară m-a sunat și mi-a făcut „o ofertă de nerefuzat”. Apoi, într-o sală plină, am trecut de la „analize gratuite” la tigăi, plite cu inducție și saltele cu magnetoterapie by https://republica.ro/o-domnisoara-m-a-sunat-si-mi-a-facut-zo-oferta-de-nerefuzat-apoi-intr-o-sala-plina-am-trecut-de-la-zanalize [Corola-blog/BlogPost/337735_a_339064]
-
epocii feudalismului românesc fixat, potrivit istoriografiei moderne de referință, între secolul al XIV-lea și până pe la 1716, anul instaurării regimului fanariot în Țara Românească. Ea urmează multisecularei stăruințe a feudalismului timpuriu pe aceste meleaguri, o perioadă marcată de predominarea economiei naturale, de lentoare a încropelilor instituțional-statale, de legislație, de cultură materială și spirituală. Odată întărite structurile politice statale s-au cristalizat și instituțiile prin intermediul cărora societatea și-a difuzat cu precădere valorile culturale : școala și cartea, manuscrisă sau tipărită. Ele
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
în 1988? Cine erau ceilalți doisprezece? - Editura era în clădirea “Casa Scânteii”. Când m-am dus prima oară să întreb de premiul de care aflasem dintr-o scrisoare trimisă pe adresa mea, mi s-a comunicat că din motive de economie de hârtie, Elena Ceaușescu a dispus să se editeze un volum colectiv. Ceilalți 12 erau: Paul Androne, Diana Barbu, Claudiu Bazalt, Octavian Berindei, Gheorghe Dinică, Petru Dunca, Liliana Grădinaru, Claudiu Iordache, Vasile Morar, Ioana Pârvulescu, Teodor Purice, Ion Rușeț. În
CAND IZBANDA PREAPLINULUI DE DRAGOSTE DA CA ROADA BINELE SI RAUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Cand_izbanda_preaplinului_de_dragoste_da_ca_roada_binele_si_raul_.html [Corola-blog/BlogPost/349609_a_350938]
-
tânără, mamă a doi copii, prima femeie care a preluat conducerea faimosului Meti. Mai întâi, el voia să o transforme într-un simbol al politicii sale adresate femeilor, pe care vrea să le atragă pe piața muncii, pentru a alimenta economia națională, care întârzie să se relanseze, într-un arhipelag cu o populație care îmbătrânește tot mai mult și se confruntă cu o lipsă a forței de muncă. După aceea, Shinzo Abe spera ca această tânără să fi putut să-i
ÎMI VREAU ŢARA ÎNAPOI! EU CU CINE VOTEZ? de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mariana_cristescu_1414139882.html [Corola-blog/BlogPost/340362_a_341691]
-
autorităților și ai mediului de afaceri la București, Măgurele și Constanța. BUCUREȘTI Prima întâlnire a avut loc în 15 mai, la Palatul Parlamentului, sala „Drepturile Omului”. Reprezentanții guvernului au ilustrat politicile diverselor ministere pentru sprijinirea investițiilor străine și oportunitățile din economia românească. Sergiu Sorin Chelmu, secretar general la Departamentul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediu de Afaceri și Turism, din cadrul Ministerului Economiei, a pregătit pentu investitori o prezentare în care s-a subliniat siguranța investițiilor în economică româneasca, dar și politicile
„Camera de Comerţ şi Industrie a României în Italia îşi face datoria faţă de români şi România” by http://uzp.org.ro/camera-de-comert-si-industrie-romaniei-italia-isi-face-datoria-fata-de-romani-si-romania/ [Corola-blog/BlogPost/93137_a_94429]
-
Palatul Parlamentului, sala „Drepturile Omului”. Reprezentanții guvernului au ilustrat politicile diverselor ministere pentru sprijinirea investițiilor străine și oportunitățile din economia românească. Sergiu Sorin Chelmu, secretar general la Departamentul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediu de Afaceri și Turism, din cadrul Ministerului Economiei, a pregătit pentu investitori o prezentare în care s-a subliniat siguranța investițiilor în economică româneasca, dar și politicile ministerului pentru sprijinirea investitorilor. Daniel Botănoiu, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a prezentat oportunitățile din sectoarele agroalimentare
„Camera de Comerţ şi Industrie a României în Italia îşi face datoria faţă de români şi România” by http://uzp.org.ro/camera-de-comert-si-industrie-romaniei-italia-isi-face-datoria-fata-de-romani-si-romania/ [Corola-blog/BlogPost/93137_a_94429]
-
în baza obiectivelor statutare ale Asociației Romanilor din Italia, are ca principale obiective dezvoltarea relațiilor economice între România și Italia, sprijinirea întreprinzătorilor români din Italia și a celor italieni care investesc în România, atragerea de investiții străine în general către economia românească, promovarea și îmbunătățirea imaginii României în străinătate. CCIRO Italia are, între priorități, și sprijinirea activităților instituțiilor statului român în Italia (ambasadă, consulate), a bisericilor și a asociaționismului românesc în Italia. Biroul de presă
„Camera de Comerţ şi Industrie a României în Italia îşi face datoria faţă de români şi România” by http://uzp.org.ro/camera-de-comert-si-industrie-romaniei-italia-isi-face-datoria-fata-de-romani-si-romania/ [Corola-blog/BlogPost/93137_a_94429]
-
s-ar fi zdruncinat din temelii și și-ar fi revenit cu foarte mare greutate și cu multă vărsare de sânge. Temându-se de un asemenea scenariu Tiberius munci pe brânci cu o sumă de funcționari loiali pentru a redresa economia și finanțele imperiului și după câțiva ani de încordare, de previziuni și de adaptări ale legislației se întrezări o oarecare stabilitate economică. Situația financiară se îmbunătăți și ea trptat. Statul reuși să-și plătească cu greu datoriile dintr-o trezorerie
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1406708001.html [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
prieteni ai cărții, care cotizează doar cu 25 de dolari anual și participă nemijlocit la activitățile și evenimentele speciale ce se desfășoară cu scopul strângerii de fonduri, încă din 1977. „Nu e ușor să lucrezi în timpuri ca acestea, când economia este în derivă, deoarece tocmai acum, oamenii au nevoie mai mare de informare, apelând la unitățile noastre mai mult ca niciodată; în primul rând, ei folosesc bazele de date de la bibliotecă pentru a-și căuta de lucru și apoi, pentru că
BIBLIOTECA PUBLICĂ DIN PHOENIX, ARIZONA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_biblioteca_publica_d_octavian_curpas_1341320889.html [Corola-blog/BlogPost/369732_a_371061]
-
poveste minunată despre o Românie pe care generația mea nu o recunoaște, despre o Europa strălucitoare, la care nouă ne-a fost interzis să visăm în regimul comunist; despre acea Americă la care au aspirat bunicii și părinții noștri; despre economiile înfloritoare ale lumii și oportunitățile planetei albastre în anii '50, '60 sau ‘70. Toate acestea reprezintă pentru generația mea, motive de fascinație, mituri și pagini de istorie. Octavian Curpaș are dibăcia de a prezenta cititorilor o avalanșă de informații utile
O FRÂNTURĂ DIN ISTORIA EMIGRAŢIEI ROMÂNEŞTI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/O_frantura_din_istoria_emigratiei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/356529_a_357858]
-
au făcut “jocul “ Moscovei .Nici măcar Constantin Dobrogeanu-Gherea sau Al.Sahia, care au avut această tendință de a “ juca” cum cânta aparatul de propagandă sovietic, nu s-au înscris pe traiectoria moscovită. În țara noastră democrația se instalase definitiv, se modernizase economia, indicele de creștere al ei era în ascensiune și datorită Casei Regale. Iar scriitorii, crescuți în democrație și educați, scriau în spiritul acesteia. Cititorii provenind din rândul maselor nu gustau ideologia marxist-comunistă străină spiritului și ființei românului. IV-LITERATURA ROMÂNĂ ÎN DEFAVOAREA
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
În noile condiții socio-economice, marcate de industrializarea României, figura lui Tudor Vladimirescu de pe fața bancnotei este asociată cu brandul pe care acesta îl reprezintă, sugerat de imaginea uzinei de pe verso. Ei, dar a venit „revoluția” din decembrie ’89, după care economia românească - asemeni celui care a dat numele său unui brand de țară - a căzut victimă accederii României în Uniunea Europeană, adică a intereselor străinilor care nu vedeau cu ochi buni industria românească, precum și a politicienilor noștri care au sacrificat interesul național
TUDOR VLADIMIRESCU, UN FOST BRAND DE ŢARĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1436709111.html [Corola-blog/BlogPost/379914_a_381243]
-
frumos și des!" Și mama a avut dreptate. Nu te țineam minte atît de radioasă. Ai însă nasul cam lat. Iluzie optică probabil! (De -abea cu timpul ți- a crescut,dar în lungime!) Oho,iată că zâmbești, însă...cu câtă economie! E frumoasă rochia de mătase.Știu că-ți placeau țesăturile moi, care ondulează pe trup. Măi ,măi,ce mai bretele și ce decolteu! Cam prea îndrăznețe pentru o fetiță de vârsta ta! Și mama e frumoasă, în rochia ei cu
DIALOG CU O COPILĂ-VERSIUNE ROMÂNĂ-EBRAICĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1456618329.html [Corola-blog/BlogPost/379847_a_381176]
-
într-un fel de no mans land lipsit de tot, chiar și de păduri. Altfel spus, argumentele economice care fuseseră luate în seamă la clasificarea Țării noastre pe locul zece din Europa, adică printre țările cu o industrie și o economie puternice, diversificate și foarte dezvoltate, mare producătoare pentru export și cu promițătoare perspective de viitor au dispărut ca prin farmec iar potrivit decorului și a artificiilor regizorale România a patinat înapoi devenind peste noapte una dintre cele mai favorabile țări
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1464356399.html [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
lăsate la cheremul Ministrului de Finanțe, a Premierului și a cine mai știe care jurnalist, măsură care probabil că se află în curs de analiză și finalizare pentru a fi aplicată ca atare. Și pe acest fond al zburdălniciilor președințiale economia României a căpătat un impuls de nestăvilit - și nu de invidiat -, atât pe plan social cât și în alte domenii de activitate deservite în special de funcționari mituiți iar beneficiar fiind de fiecare dată chiar statul care, potrivit maximei bine
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1464356399.html [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
în mod concret prin mita care se practică cu maximum de eficiență context în care, în ceea ce privește furtul de lemn această faptă nu ar fi putut să fie săvârșită decât numai prin abuzul în serviciu săvârșit de funcționarii de la nivelul Ministerului Economiei care au avizat contractul de livrare lemn către beneficiarul austriac, fără contribuția conducerilor ROMSILVA, a șefilor de ocol, a pădurarilor și implicit, a primarilor și prefecților pe a căror teritorii de competență sunt organizate parchete, precum și a comandanților organelor de
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1464356399.html [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
transportul pentru călători pe ruta Hobița - Brădiceni - Telești - Târgu-Jiu. A anunțat de asemenea susținerea din partea unor parlamentari și instituții (Ministerul Culturii și Ministerul Turismului) a Primăriei Peștișani în realizarea unei strategii de dezvoltare a turismului în zonă (și implicit a economiei locale), care va fi urmată de finanțarea unor proiecte importante, așa cum ar fi dezvoltarea unui centru multifuncțional „Constantin Brâncuși”, realizarea drumului Hobița-Telești și a drumului Hobița-Brădiceni (pe care mergea Brâncuși către școală prin zăvoiul de la Hobița). Există și un proiect
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1488445361.html [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Analize > GEORGE PETROVAI - CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului (Portretul îndureratei doamne România postdecembristă) Actuala stare a economiei românești este catastrofală. Nu știu cât îi îngrijorează pe guvernanții de ieri, de azi și (după cum merg lucrurile) de mâine. Pentru că ei oricum încasează lefuri grase și beneficiază de multe alte avantaje normale pentru o situație dureros de anormală în țară. (A
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1424771442.html [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
și menținerea României la coada țărilor din Uniunea Europeană. Cu toate că până în prezent s-au împrumutat peste o sută de miliarde euro, întrucât grosul acestora a fost destinat consumului și restul șutit (aproape nimic pentru investiții, deși este știut că fără investiții economia moare), situația economică a României este în continuare alarmantă, tot mai mulți români trăind de azi pe mâine din expediente, împăcați cu faptul că au cel mai scăzut nivel de trai din UE și cu gândul că asta-i vrerea
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1424771442.html [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
acoperirea necesarului intern, ne-am fi creat însemnate disponibilități pentru export. Automat acest lucru ar fi antrenat o bună stabilitate a prețurilor (prin extensie a balanței externe), totodată o bună parte din forța de muncă disponibilizată de alte sectoare ale economiei ar fi fost absorbită în agricultură și compartimentele conexe, evitându-se în acest fel competiția prețuri-salarii și tensiunile sociale aferente. În general, preocuparea cetățeanului este orientată obsesiv spre politică atunci când se confruntă cu necazuri, îndeosebi cu lipsuri și dificultăți în
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1424771442.html [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
acest element esențial din savantele lor programe?! 2.Politica financiar-monetară defectuoasă este cu certitudine o altă cauză majoră. La început colaterală mecanismului economic absolvit de orice control, mai apoi punând în funcțiune pârghii care ori că gripează mașinăria greoaie a economiei românești, ori că accentuează degringolada și blochează inițiativa particulară - numeroase taxe și impozite supraponderale (cele mai multe din UE), generate de nevoia întreținerii vastului aparat administrativ și de control financiar (Administrația Financiară, Garda Financiară, Curtea de Conturi etc.), ce acționează concertat sau
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1424771442.html [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
redus cu un punct procentual, ajungând la numai 16,5%”. A mai fost redusă cu două treimi taxa de aeroport, de asemenea taxa de timbru pe vânzările de locuințe valorând până la 3 milioane dolari HK. La toate astea se adaugă economiile făcute de guvern: În 1993/94 a cheltuit cu 3% mai puțin decât și-a propus în buget, iar la capitolul investiții cu 6% mai puțin! Deci taman pe dos de cum au procedat și continuă să procedeze guvernele noastre postdecembriste
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1424771442.html [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
sfertul de veac postdecembrist. N.B.Coreea de Sud a izbutit prin anii ʼ70 să țină sub control corupția doar cu ajutorul americanilor. După care ea a pornit ca din pușcă pe calea dezvoltării și prosperității generalizate... 4. A patra cauză o consider Dezarticularea economiei românești. De dragul reformei (la fel ca utopiile comuniste, să fie un alt ideal sinucigaș al românilor?) au fost sacrificate toate sferele importante de activitate (industrie, agricultură, transporturi navale și feroviare etc.), fără a se pune altceva în loc, astfel că în
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1424771442.html [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
la centimă însemnatele avantaje economice și strategice pentru țară și popor ce decurg din ieșirea la Marea Neagră, din deținerea cursului inferior al Dunării și din așezarea la întretăierea unor importante drumuri comerciale... Este, trebuie s-o spunem, falsă afirmația că economia românească, așa umilită cum se prezintă în clipa de față, nu posedă acele elemente care să-i asigure redresarea. În primul rând România deține un relief armonios, cu bogății ale solului și subsolului ce o situează pe un loc fruntaș
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1424771442.html [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]