461 matches
-
a fost omagiat în anul 2013 prin filmul "Jobs", în care a fost interpretat de către Ashton Kutcher. Filmul a fost criticat de către apropiații lui Jobs ca prezentând o imagine falsă a realității, astfel că Sony a luat decizia de a ecraniza singura biografie autorizată Steve Jobs, scrisă de către Walter Isaacson. Proiectul a fost preluat de către "Universal", avîndu-l pe Michael Fassbender în rol principal, el urmând a fi lansat în octombrie 2015, iar primul trailer a fost deja publicat. Interviuri
Steve Jobs () [Corola-website/Science/297766_a_299095]
-
la bordul unei nave spațiale, intervențiile tehnice făcute în afara navei prin intermediul navetelor și a costumelor spațiale și chiar funcționarea unei toalete în condițiile lipsei gravitației În 1982 a fost publicată o continuare a cărții, intitulată "", aceasta fiind la rândul ei ecranizată în 1984 (fără implicarea lui Kubrick). Clarke a mai scris ulterior două continuări: "" (1987) și "" (1997). Până la această dată, ultimele două romane nu au fost ecranizate. Deși romanul și filmul au fost elaborate simultan, cartea urmează proiectul inițial, de la care
2001: O odisee spațială (roman) () [Corola-website/Science/314448_a_315777]
-
1982 a fost publicată o continuare a cărții, intitulată "", aceasta fiind la rândul ei ecranizată în 1984 (fără implicarea lui Kubrick). Clarke a mai scris ulterior două continuări: "" (1987) și "" (1997). Până la această dată, ultimele două romane nu au fost ecranizate. Deși romanul și filmul au fost elaborate simultan, cartea urmează proiectul inițial, de la care versiunea finală a filmului a deviat. Aceste schimbări au avut în general la bază criterii practice legate de economia filmării, doar puține dintre ele pornind de la
2001: O odisee spațială (roman) () [Corola-website/Science/314448_a_315777]
-
în România în 2006. A doua carte ("Babilonul Djinului Albastru") și a treia carte ("Cobră, Regele din Katmandu") au fost publicate tot în 2006. A patra carte a fost publicată în 2008 și se numește "Djinii Războinici". Cărțile vor fi ecranizate de către DreamWorks. A șasea carte va fi lansată în SUA pe data de 1 Noiembrie 2010. Aceasta se numește Fachirii din Faizabad. John și Philippa sunt doi gemeni în vârstă de 12 ani, cu o mamă remarcabilă și cu un
Copiii lămpii fermecate () [Corola-website/Science/312145_a_313474]
-
într-un limbaj simplu și plin de aspirație care amintește vag de Psalmi, pe care l-a combinat cu un dramatic sentiment al pierderii pentru a obține un efect incontestabil”. În anii '60, regizotul Stanley Kubrick a fost interesat să ecranizeze romanul, dar regizorul neagreat de Hollywood Abraham Polonsky deja cumpărase drepturile. Kubrick a preferat să colaboreze cu Clarke la ecranizarea povestirii "Sentinela", proiect care avea să devină "Odiseea spațială 2001" (1968). Cu câteva luni înaintea concertului susținut laWoodstock în 1969
Sfârșitul copilăriei () [Corola-website/Science/321576_a_322905]
-
exprima interesul de a lucra la o viitoare adaptare a "Sfârșitului copilăriei". Scenariile realizate de Polonsky și de Howard Koch nu s-au filmat niciodată.<refPentru o scurtă discuție despre motivele pentru care romane ca "Sfârșitul copilăriei" n-au fost ecranizate niciodată și despre problemele producerii lor, vezi </ref> Din 2002, drepturile de ecranizare ale romanului au revenit studiourilor Universal Pictures, regizorul Kimberly Peirce fiind desemnat să se ocupe de proiect. David Elgood a propus prima dramatizare radiofonică a romanului încă
Sfârșitul copilăriei () [Corola-website/Science/321576_a_322905]
-
Stephen Edwin King (n. 21 septembrie 1947) este un autor american celebru prin românele sale horror, acestea fiind ecranizate aproape în totalitate pe micul sau marele ecran. A scris câteva lucrări sub pseudonimul "Richard Bachman". King a primit în 2003 medalia Fundației Naționale de Carte din SUA pentru o „Contribuție Excepțională la Literatura Americană.” Românele lui King sunt construite
Stephen King () [Corola-website/Science/303635_a_304964]
-
scris în tradiția fantasy englezească pre-J. R. R. Tolkien și călcând pe urmele unor autori ca Edward Plunkett și Hope Mirrlees. El povestește aventurile unui tânăr din satul Wall, care mărginește magica Lume a Zânelor. În 2007, cartea a fost ecranizată în filmul "Pulbere de stele", primind în general aprecieri pozitive. Gaiman a făcut unele referiri la posibilitatea unei continuări sau, cel puțin, la o altă carte în care să apară satul Wall. "Pulbere de stele" începe într-o mică localitate
Pulbere de stele (roman de Neil Gaiman) () [Corola-website/Science/320445_a_321774]
-
Cartea lui Kjell Westö „Miraj 38” (în ) din 2013 descrie atmosfera din Finlanda interbelică și traumele post-conflict ale războiului din 1918. Povestirile lui F.E. Sillanpää, Väinö Linna, Lauri Viita, Jarl Hemmer, Paavo Rintala, Leena Lander și Kjell Westö au fost ecranizate și adaptate în filme și piese de teatru.
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
cu tema științifică, dar mai ales datorită serialului de televiziune "", cel mai vizionat program al televiziunii PBS înainte de 1990. Odată cu acest serial a fost publicată și o carte cu același nume. Sagan a scris și românul "Contact" care a fost ecranizat în 1997, având-o în rolul principal pe actrița Jodie Foster. A fost de asemenea autor, coautor sau editor a peste 20 de cărți, si a publicat peste 600 de lucrări științifice și articole. O mare parte din cariera sa
Carl Sagan () [Corola-website/Science/304829_a_306158]
-
(n. 25 februarie 1917, d. 22 noiembrie 1993) a fost un romancier și un critic englez, celebru pentru scrierea romanului său distopic „"Portocala mecanică"”, ecranizat de Stanley Kubrick. Este de asemenea un compozitor britanic. Personalitatea complexă a lui Burgess continuă să incite și să deconcerteze. Romancier, dramaturg, compozitor, libretist, eseist, semantician, traducător și critic, totul la el ține de paradox. Literatura i-a adus succesul
Anthony Burgess () [Corola-website/Science/299222_a_300551]
-
a supraviețuit aproape 30 de ani, deși localul a fost mutat de mai multe ori. După douăzeci de ani de la lansare, genul operetei revenea din nou cu succes pe marile scene bucureștene. În acest context, Ion Georgescu a încercat să ecranizeze „Maiorul Mura” după un scenariu redactat de el. Deși a depus petiții la toate ministerele care l-ar fi putut ajuta la finanțarea filmului, Ion Timuș nu a primit nici un ajutor. Excepție face escadronul de roșiori pus la dispoziție de
Maiorul Mura () [Corola-website/Science/309284_a_310613]
-
problemele și locul intelectualitații în societate, cu trimitere evidentă la problematica social politică. Piesa e o capodoperă a teatrului proletcultist, imitat după teatrul sovietic contemporan epocii stalinismului triumfător. Piesa "Citadela sfărâmată", scrisă în 1955, a avut un mare succes, fiind ecranizată și tradusă în mai multe limbi sub titlul "Familia Dragomirescu". Rând pe rând apar: "Oaspetele din faptul serii", "Hanul de la răscruce", "O întâmplare", "Surorile Boga”, " ... Și pe strada noastră", "Revederea", "Febre sau Moartea unui artist". În 1963, la „Editura pentru
Horia Lovinescu () [Corola-website/Science/298904_a_300233]
-
să fi existat intenția ca roboții umanoizi să joace un rol. E posibil ca acesta să fi fost unele dintre firele pe care ar fi dorit să le adune laolaltă, dar nu a mai apucat din cauza morții. Cartea a fost ecranizată în 1987 în URSS cu titlul "Konets Vechnosti" (""), o adaptare liberă a romanului cu un final diferit. Dacă în roman Noÿs și Harlan decid împreună că suprimarea zborului cosmic de către Eternitate nu a fost în interesul omenirii și „trăiesc fericiți
Sfârșitul eternității () [Corola-website/Science/321432_a_322761]
-
După publicare, romanul a obținut un statut clasic, devenind unul dintre cele mai cunoscute și controversate exemple în literatura secolului 20. Numele „” a intrat în cultura populară și descrie o copilă precoce din punct de vedere sexual. Romanul a fost ecranizat de două ori, prima dată în 1962, de Stanley Kubrick și a doua oară în 1997, de Adrian Lyne. Filmele sunt însă interesante numai din perspectiva celui ce a citit cartea. Ecranizările diferă fantastic datorită conceptelor etice și a prejudecăților
Lolita () [Corola-website/Science/309247_a_310576]
-
publicată în limba română sub denumirea de "Mâini înzestrate"), iar alte două dintre ele prezintă filosofii ale sale despre succesul bazat pe muncă și credința în Dumnezeu. Cartea "Mâini înzestrate: Povestea lui " a fost publicată în anul 1992, cartea fiind ecranizată în anul 2009, sub același titlu, rolul lui Carson fiind jucat de Cuba Gooding, Jr., iar cel al mamei sale de către Kimberly Elise. Din data de 8 iulie 2013 el s-a alăturat revistei "The Washington Times", unde este cronicar
Ben Carson () [Corola-website/Science/333397_a_334726]
-
se numără Jeremias Gotthelf (1797-1854) și Gottfried Keller (1819-1890). Giganții incontestabili ai literaturii elvețiene a secolului al XX-lea sunt Max Frisch (1911-91) și Friedrich Dürrenmatt (1921-90), al căror repertoriu de opere cuprinde "Die Physiker" (Fizicienii) și "Das Versprechen" ("Legământul"), ecranizat în 2001 la Hollywood. Principalii scriitori elvețieni francofoni sunt Jean-Jacques Rousseau (1712-1778) și Germaine de Staël (1766-1817). Între autorii de dată mai recentă se numără Charles Ferdinand Ramuz (1878-1947), ale cărui romane descriu viața țăranilor și muntenilor, într-un mediu
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
nu există niciuna care le infirme. Prin urmare, în ciuda unui mare număr de speculații (printre care se numără și cele privitoare la suicid), sfârșitul său rămâne înconjurat de mister. Povestirea lui Bierce "An Occurrence at Owl Creek Bridge" a fost ecranizată de cel puțin trei ori: filmul mut "The Bridge" (1929), o versiune franțuzească alb-negru fidelă povestirii originale intitulată " La Rivière du Hibou" și regizată de Robert Enrico (1962), precum și una regizată de Brian James Egen (2005). Versiunea franțuzească a fost
Ambrose Bierce () [Corola-website/Science/314882_a_316211]
-
serialul de televiziune al celor de la ABC "" ("The Long Con", difuzat pe 8 februarie 2006). Înaintea ecranizării din "Zona crepusculară", povestirea mai fusese adaptată într-un episod din "Alfred Hitchcock Presents". Povestirea "Eyes of the Panther" a fost și ea ecranizată de două ori. Prima versiune, având aproximativ 60 de minute, a fost realizată în 1990 pentru emisiunea "Nightmare Classics" a lui Shelley Duvall. O altă versiune, de doar 23 de minute, a fost lansată în 2006 de regizorul Michael Barton
Ambrose Bierce () [Corola-website/Science/314882_a_316211]
-
a compozitorului american Rodney Waschka II are la bază viața lui Bierce. Dispariția lui Bierce a fost un subiect extrem de popular. Romanul "The Old Gringo" a lui Carlos Fuentes reprezintă o relatare fictivă a dispariției lui Bierce și a fost ecranizată în 1989 în filmul omonim, cu Gregory Peck în rolul protagonistului. Călătoria în Mexic și dispariția scriitorului au oferit cadrul filmului horror cu vampiri "From Dusk till Dawn 3: The Hangman's Daughter" (2000), în care personajul lui Bierce are
Ambrose Bierce () [Corola-website/Science/314882_a_316211]
-
ales, prin neuitata creațiune a Sașei”, după cum aprecia Eugen Lovinescu. Autorul elogiază poetic frumusețea pământului natal, traiul liniștit și patriarhal, tradițiile de familie și iubirea platonică petrecută într-un mediu idilic. Romanele "Viața la țară" și "Tănase Scatiu" au fost ecranizate în filmul "Tănase Scatiu" (1976), regizat de Dan Pița după un scenariu scris de Mihnea Gheorghiu. Rolul titular a fost interpretat de actorul Victor Rebengiuc. Satul Ciulniței de la marginea Bărăganului, aflat pe valea Ialomiței, a fost stăpânit încă din vremuri
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
a fost tradus în limba franceză de J.F. Mattei și publicat sub titlul „La vie à la campagne (1898)” în vol. "Éloge du village roumain et autres textes", 1990, pp. 116-121. Romanele "Viața la țară" și "Tănase Scatiu" au fost ecranizate de regizorul Dan Pița, după un scenariu scris de Mihnea Gheorghiu, în filmul "Tănase Scatiu", ce a avut premiera la 25 octombrie 1976. Filmările principale au avut loc în perioada 23 iunie - 4 septembrie 1975 la Constanța, Golești, Mogoșoaia și
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
seama că nu se simte bine printre ceilalți oameni, suspectându-i pe toți că ar fi oameni-bestii care e posibil să redevină animale violente. Pentru a-și găsi pacea, se retrage în singurătate, studiind chimia și astronomia. Filmul a fost ecranizat de trei ori:
Insula doctorului Moreau () [Corola-website/Science/321285_a_322614]
-
Pădurea spânzuraților" datează din anul 1926, după cum menționa Grid Modorcea în volumul "Dicționarul cinematografic al literaturii române" (Ed. Cartea Românească, București, 2003). Scenariul filmului a fost scris de Alex. Demetrescu, dar proiectul a rămas nefinalizat. Romanul "Pădurea spânzuraților" a fost ecranizat de regizorul Liviu Ciulei într-un film omonim cu o durată de 158 de minute, ce a avut premiera la 16 martie 1965. Potrivit propriilor mărturisiri, cineastul a plănuit să facă „un film despre dezintegrarea certitudinii, conformismului și concepțiilor de
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
al scriitorului Frank Herbert, al doilea dintr-o serie de șase romane. Inițial a fost serializat în revista "Galaxy" în 1969. Ediția americană și cea britanică au prologuri diferite, care rezumă evenimentele precedentului roman. Romanele "" și "Copiii Dunei" au fost ecranizate de Sci-Fi Channel în 2003 într-un serial intitulat "Copiii Dunei". În 2002, Science Fiction Book Club a publicat cele două romane într-un singur volum. La doisprezece ani după evenimentele descrise în "Dune", Paul "Muad'Dib" Atreides conduce ca
Mântuitorul Dunei () [Corola-website/Science/322376_a_323705]