440 matches
-
represiune era acela de a Înspăimânta populația, mai ales pe intelectuali, pentru a se evita orice revoltă comparabilă cu cea din Ungaria. Totuși, oficialitățile comuniste au identificat și câteva domenii În care puteau fi utilizați clericii ortodocși: „lupta pentru pace”, „ecumenismul” ortodox - așa cum era definit de Kremlin acest concept - și combaterea „uniatismului”, dușman declarat al conducerii PMR. De altfel, discursul Împotriva „Uniației” a fost Întreținut și după 1965, deși regimul comunist de la București depășise faza sa internaționalistă de câțiva ani buni
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
fenomen de masă. Această tendință se accentuează sub impactul globalizării în mai multe feluri: planetarizându-i extensiunea, prin eroziunea marilor religii pe care le relativizează confruntându-le între ele pe marea scenă a planetei, chiar diluându-le identitatea prin exigența unui „ecumenism dirijat” a cărui viteză instituțională depăsește cu mult viteza lui spirituală (Mureșan, 2001-2002). După 1989, în România, viața religioasă a cunoscut un reviriment, a dobândit autonomie față de stat (Tucu, apud Călin , Dumitrana, 2001, pp. 52-53). S-a acreditat ideea specialiștilor
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
București. Barbu, D. (2000), Firea românilor, Editura Nemira, București. Barnard, C.I. (2003), Funcțiile executivului, Editura Cartier, Chișinău. Bădulescu, D. (2001), Împărăția răului: New Age, Editura Christiana, București. Berar, P. (1976), Religia în lumea contemporană, Editura Politică, București. Berea, C. (2004), „Ecumenismul azi, din perspectiva unui misionar verbit”, în Actualitatea creștină, nr. 1, p. 4. Bulai, D. (2004), „Catedrala Sfântul Iosif este și va rămâne un loc aparte pentru tineri”, în Actualitatea creștină, nr. 2, p. 6. Cioteanu, N. (2003), „Clonarea - Jocul
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a jucat cu succes rolul de mediator în negocierile care au pus capăt lungului și sângerosului război civil din Mozambic. A jucat un rol constructiv, printre altele, și în Kosovo, Algeria, Burundi și Congo. În viziunea comunității, rugăciunea, ajutarea săracilor, ecumenismul și dialogul stau la baza cooperării inter-religioase și a rezolvării problemelor. Există numeroase alte organizații religioase care reprezintă fiecare dintre marile credințe. Eficiența lor este maximă atunci când cooperează, făcând schimb de resurse și găsind domenii de specializare. Unele sunt experte
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
ale orientului și noi simboluri par a fi adoptate pentru a îmbogăți imaginile simbolice ale credinței lor și a modului de gândire care se apropie mai mult de protoistoria simțămintelor umane, multe dintre ele condamnate de viziunea îngustă, lipsită de ecumenism sau presupus dogmatică a unor teologi 102. Relațiile dintre ceremonial și simboluri În contemplarea lucrurilor stă liniștea și plăcerea vieții 103 (tr. a). De-a lungul istoriei, obiectele utilizate în ritualuri sau ceremoniile sacre au avut atât rol simbolic cât
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pot fi momente dificile, de răspântie, de polemici și lupte pentru alegerea celei mai bune căi de răspândire a luminii, e un fapt care ține la rându-i de o eliberare a gândirii sub cuvântul sacru, dogmatic al începutului. Decretul Ecumenismului și Declarația Relațiilor Bisericii cu Religiile necreștine de la cel de al doilea Conciliu al Vaticanului (1962-65) constituie semnalul noii și de fapt străvechii ordini mondiale a cugetului sau revenirea la tradiția primordială 284. Ne vom opri asupra elementelor de tradiție
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de transmiterea unui adevăr pe care îl doresc și căruia să i se supună. Hegel, Kant deschid cercetările lor filosofice către Litera Bibliei și interpretează conform propriei lor filosofii evangheliile și conceptul divin în raport cu creștinismul. Dar ceea ce este important este ecumenismul timpurilor moderne promovat de către Papa Ioan Paul al II-lea și care se apropie în gândire de rosicrucianism și doctrina francmasonică. Ritualurile pe care le găsim practicate în imensa istorie a continentului Mu, în Atlantida sau în protoistoria indiană sau
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a putut rămâne nesancționat de intelectualitatea interbelică care cerea revenirea la singurul îndreptar de funcționare a Ecclesiei, Tradiția vie, creativă și organică a Părinților Bisericii. Redevabilă unei viziuni clericale "specializate", ierarhia bisericească oscila între un tradiționalism regresiv rural și un ecumenism lipsit de "discernământul duhurilor". Ea nu părea deloc a fi alarmată de faptul că teologia își pierdea verticalitatea Predaniei și eșua în diverse sinteze etnocentrice. Aceste derapaje ar fi putut fi ușor evitate dacă clericii ar fi pornit de la sursele
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a ocurentei (pui refrigerat). 39 Apud Bien, Peter, 1989, Kazantzakis Politics of the Spirit, vol. 1, Princeton and Oxford, Princeton University Press (trad.n.). 40 O parte din subcapitolul ÎI.4 .a. face parte din grantul CNCSIS " Rostirea economică, între ecumenismul jargonului profesional și războiul reprezentărilor etno-idiomatice. O încercare de abordare lingvistică a mentalului contabil în orizontul integrării europene." (Nr.2GR/09.05.2007, director: conf.univ.dr. Gabriel Mardare) 41 Druguș, Liviu (1998: Radicalismul economic american, Iași, Editura Institutului Național pentru Societatea
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
nu ești de acord, care reprezintă un alt mod de viață. Și apare atunci problema: poți tolera, din punct de vedere religios, ceea ce nu corespunde propriului tău mod de viață? Am avut Întotdeauna o Îndoială cu privire la succesul acestei idei numită ecumenism mondial. Nu cred că, dacă altcineva decât Biserica Ortodoxă Își asumă această sarcină, procesul poate fi realizat. Și am să mă explic imediat. Biserica Ortodoxă este singura capabilă să-și asume acea toleranță necesară ecumenismului mondial. De ce tocmai Biserica Ortodoxă
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
cu privire la succesul acestei idei numită ecumenism mondial. Nu cred că, dacă altcineva decât Biserica Ortodoxă Își asumă această sarcină, procesul poate fi realizat. Și am să mă explic imediat. Biserica Ortodoxă este singura capabilă să-și asume acea toleranță necesară ecumenismului mondial. De ce tocmai Biserica Ortodoxă? Pentru că se găsește Într-o situație unică, am spune, privilegiată din acest punct de vedere. Biserica Ortodoxă este pluricefală ca structură organizatorică; ca atare, acceptă faptul că există mai multe centre de putere spirituală
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
și articole Cezar Papacostea (Gândirea epică elină, un studiu pozitivist asupra aspectelor social, politic, economic și geografic ale spațiului din textele homerice și hesiodice), I. Valaori (Pindar - un studiu de retorică și estetică, Antichitatea păgână și creștinismul - o analiză a ecumenismului creștin în Antichitate, Teatrul vechi și teatrul modern - eseu despre mistica actului dramatic în Antichitate și estetica actului dramatic modern), N.I. Herescu (O formulă a stilului epic - studiu comparatist bazat pe Odiseea, Eneida și Divina Comedie, din perspectiva narativă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289190_a_290519]
-
interes: lucru care garantează, într-adevăr, heterosexualitatea sa). Ca un unic dat politic ce contează, Daniel și Baudry pomenesc faptul că nu doar bogații și burghezii sunt homosexuali, ci și muncitorii, și săracii. Homosexualitatea ar asigura așadar un fel de ecumenism între clasele sociale. Lucru nu lipsit de importanță, deoarece face din homosexualitate o problemă universală din punctul de vedere al clasei și deci inevitabilă. Marxismul, care o evită sau, mai mult decât atât, o neagă cu dispreț, nu este mai
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
la înțelegerea a ceea ce este diferit numai dacă reușește „să nu ucidă cu mintea tainele ce le-ntâlnește în cale“ sau, altfel spus, să păstreze ceea ce este diferit ca diferit, prețuind ceea ce este intraductibil, irepetabil și deci unic. ANEXĂ DESPRE ECUMENISM ȘI PACEA RELIGIILOR 1. Introducere îmi propun în cele ce urmează să abordez o problemă în același timp complexă și delicată, ale cărei ramificații se cer analizate și rediscutate urmând câteva linii de cercetare aparte. Tema-cadru a acestui capitol, formulată
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
ramificații se cer analizate și rediscutate urmând câteva linii de cercetare aparte. Tema-cadru a acestui capitol, formulată în doar câteva cuvinte, este cea a precondițiilor de posibilitate ale comunicării interreligioase astăzi, analizate în contextul mai amplu al dezbaterii privitoare la ecumenism și pacea religiilor, cu referiri explicite la cazul Europei Centrale și de Est. O atenție deosebită va fi acordată, pe de o parte, descrierii și inter pretării stadiului actualal conviețuirii religiilor, cu trimiteri la țările ex-comuniste, iar pe de altă
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
nitar, instituționalizat al înțelegerii și practicării religiei, cu aspectul personal și personalizat al experienței religioase, respectiv al interpretării fenomenului religios. Dimensiunea politică a dialogului interreligios ca dialog instituționalizat, secularizat este exprimată și nuanțată astăzi emblematic prin diversele utilizări ale termenului „ecumenism“, termen care propune și presupune comunicarea nu doar la nivelul practicanților diferitelor religii, cu titlu indivi dual, ci mai ales la nivelul instituțiilor menite a reprezenta, tradițional sau oficial, într-o formă mai mult sau mai puțin politizată, religiile conviețuitoare
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
de natură instituțională și marchează, prin chiar definiția lor, un anume tip de relație față de sau în cadrul unor forme de organizare comunitară. Astfel, termeni sau formule precum „minoritate religioasă“, „confesiune“, „canon“, „Biserică“, „sectă“, „toleranță religioasă“, „conflict religios“, „religie oficială/neoficială“, „ecumenism“ etc. au sens și vor funcționa ca atare doar în cadrul unor sisteme care presupun o ordine sau o ordonare în funcție de unul sau mai multe centre de forță sau repere, toate întemeiate prin „contractul social“ și, în consecință, reglementate, în ultimă
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
politică, ea făcând posibilă legătura din tre ideologii prin simpla acceptare a conviețuirii lor. Este un dialog al „textelor“ și al doctrinelor, mesajul fiecărei teologii nefiind practic așezat față în față cu celelalte mesaje, ci mai degrabă păzit pentru sine. Ecumenismul, ca viziune poli tică, propune și construiește un „fagure“ în care să se poată odihni una lângă alta, fără atingere, „teologiile“. Dialogul efectiv al religiilor ar trebui, de aceea, să se desfă șoare și în alt cadru decât cel exterior
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
fagure“ în care să se poată odihni una lângă alta, fără atingere, „teologiile“. Dialogul efectiv al religiilor ar trebui, de aceea, să se desfă șoare și în alt cadru decât cel exterior, al întâlnirilor oficiale și alacordurilor politice. Dialogul real, ecumenismul viu, ar presupune în primă instanță conlucrarea teologilor (nu a teologiilor!) prin aducerea împreună a textului și a mesajului spiritual în temeiul cărora a luat naștere o viziune teologică sau alta. Religiile ca atare nu există, iar mesajul lor întrupat
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
lor întrupat nu se reduce la teologie. Temeiul ultim pentru practicarea oricărei religii nu poate fi și nu ar trebui să fie producerea și perpetuarea unei teologii, ci transformarea omului (pentru care sunt chemate să lucreze teologiile). Această înțelegere a ecumenismului ar putea constitui, cred, pasul următor în dezvoltarea comunicării interreligioase. Dar cum se prefigurează această nouă etapă a ecumenismului? De la conflictul interreligios și impunerea supremației unei religii ca religie a puterii, prima treaptă în ierarhia comunicării este cea a toleranței
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
trebui să fie producerea și perpetuarea unei teologii, ci transformarea omului (pentru care sunt chemate să lucreze teologiile). Această înțelegere a ecumenismului ar putea constitui, cred, pasul următor în dezvoltarea comunicării interreligioase. Dar cum se prefigurează această nouă etapă a ecumenismului? De la conflictul interreligios și impunerea supremației unei religii ca religie a puterii, prima treaptă în ierarhia comunicării este cea a toleranței religioase, care presupune anularea de iure a supremației doctrinale a unei religii asupra celorlalte. Superioritatea numerică poate deveni astfel
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
modul de raportare la sistemul religios și deci la principiu diferă de la om la om. Aceste precauții fiind anunțate, putem decela mai multe paliere ale comunicării interreligioase, circumscrise preponde rent fie autorității politice, fie autorității spirituale. 6. Autoritate politică și ecumenism Comunicarea interreligioasă ca deziderat politic și, prin urmare, ca platformă-program ia chipul toleranței religioase, în forma ei cea mai slabă, respectiv chipul ecumenismului, în varianta puternică menită a exclude orice diferențiere între sistemele religioase potrivit unor criterii care ar conduce
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
paliere ale comunicării interreligioase, circumscrise preponde rent fie autorității politice, fie autorității spirituale. 6. Autoritate politică și ecumenism Comunicarea interreligioasă ca deziderat politic și, prin urmare, ca platformă-program ia chipul toleranței religioase, în forma ei cea mai slabă, respectiv chipul ecumenismului, în varianta puternică menită a exclude orice diferențiere între sistemele religioase potrivit unor criterii care ar conduce la discriminări etnice, politice, religioase sau de orice altă natură. Această înțelegere a dialogului interreligios (și interconfesional) va avea ca miză recunoașterea valorii
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
și interconfesional) va avea ca miză recunoașterea valorii intrinseci a fiecărui sistem religios și va propovădui libertatea de exprimare religioasă, punând accent pe conviețuirea religiilor prin (și pentru) evitarea conflictelor. Comunicarea însă nu este una reală, iar ceea ce propune, programatic, ecumenismul sunt, de fapt, nonviolența și egalitatea religiilor. Dimensiunea înaltă a ecumenismului va propune aducerea împreună a sistemelor religioase, în cadre și contexte diverse, pentru a găsi punți de comunicare reală la nivel de practică și doctrină religioasă. Mediulacademic este cel
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
sistem religios și va propovădui libertatea de exprimare religioasă, punând accent pe conviețuirea religiilor prin (și pentru) evitarea conflictelor. Comunicarea însă nu este una reală, iar ceea ce propune, programatic, ecumenismul sunt, de fapt, nonviolența și egalitatea religiilor. Dimensiunea înaltă a ecumenismului va propune aducerea împreună a sistemelor religioase, în cadre și contexte diverse, pentru a găsi punți de comunicare reală la nivel de practică și doctrină religioasă. Mediulacademic este cel care, cu predilecție, poate oferi contextul pentru dezbateri și cercetări adecvate
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]